251 matches
-
nepriincios. Se zice că dacă visează cineva ceva ce-și tîlcuiește că este rău și împărtășește aceasta altei persoane, acea persoană se zice că ceea ce a visat e semn a bine, și apoi acel vis se va împlini în bine. Șerpele în vis arată vînt; peștele, ploaie; ouăle arată zăpadă. Vită Se crede că dacă sare vita care este a făta peste trunchiul sau penele de la lemnar*, apoi fătul se naște cu buricul prin mai și nu trăiește. Cînd vezi că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor fi uscate, că acele luni vor fi secetoase. Semne de vînt și furtuni cu primejdie Dacă zburdă vitele și boloncăiesc cînd se mînă la apă sau cînd se întorc e semn că va fi o furtună mare. Cînd visezi șerpe, are să fie vînt. Dacă mîțele sar și se joacă prin casă e semn a furtună. Cînd fulgeră fălăind*, are să fie vînt și ploaie mare. Cînd se roșesc nourii la apusul soarelui e a vînt. Cînd vitele mugesc și se uită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sticlă, l-a săgetat privirea omului aceluia. Vâlcof se luptă cu un balaur și-l omoară cu cața. Întâlnește în districtul Praradia, în valea Chesme, lupi cu gurile legate. Ca să fie om vrednic, a mâncat inimă de balaur și de șerpe care se chiamă Engherea. Coțofenele se mișcă la vremea toamnei din toată Europa, în grupe duse de anume vânt, spre Balcani în valea Praradiei, lângă satul Ingekioi și poposesc în vârful Balcanilor, la locul numit Pașcova Planina, unde se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1 Sept. Marghita. 2 Sept. Aleșd. cucoare iaca cănură mire genunchiu praf (de pușcă) ponor ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua Suliță. Basarabia Într-un sat din Orheiu un ungur dela Miercurea Ciucului păzitor la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
6995-6997) Sima păharnic (6998) Moghilă păharnic (6998 și sub Bogdan Vodă.) Isaia postelnic (6965-6968); vornic (6976-6978) Crasneș postelnic (6968); vornic (6969-6975) Pașco postelnic (6969-6976) Iuga postelnic (6978-6984) Mort la Războeni. Gherman postelnic (6987) Eremia postelnic (6987-7003) Dumsa postelnic (7005-7007) Cosma Șerpe postelnic (7010 și sub Bogdan Vodă.) Stanimir vistiernic (6965-6968) Iuga vistiernic (6989-6992) Kiracola vistiernic (6989-6992) 6965 April 14 Gioi Mari 1457 Logofeți: Dobrul logofăt (6965-6975) Toma (6976-6981) Ion Tăut (6987-ad finem) Diaci: Borcea, Mateiaș Alexa. Efrem Hurul din Suceava Isaia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Logofăt al treilea, cărturar, scriitor bun, în tainele domnului, ține cancelaria toată și pecetea domniei. Postelnici Spătari etc. La sfârșitul domniei lui Ștefan Vodă. Petrică comis de la 1492 și subt Bogdan Ion Frunteș stolnic dela 1489 Moghilă paharnic 1490 Cosma Șerpe postelnic 1502 Boldur vornic 1491 Isac visternic 1491 Petrea Clanău spătar 1487 Luca Arbore portarul Sucevei hatman de la 1499 Duma și Negrul pârcălabi la Hotin Eremia și Dragoș, pârcălabi la Cetatea Neamțului Șandru la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui... În anii din urmă ai lui Ștefan. La Hotin pârcălabi Toader și Negrilă Neamț Ieremia și Dragoș Orhei Ivanciu și Alexa Soroca Costea Cernăuț Ion Grumază Roman Șandru Trăia Tăutu logofătul Hrăman bătrânul de la Mare, Ștefu -Vornic Jurj Cozma Șerpe Luca Arbore portar Sucevii Mengli Ghirai han tătărăsc Boldur Bătrânul ia pe Bogdan tânărul la o cercare de oști la atacul asupra Chiliei. Bogdan fusese tăiat la față în luptele Pocuției... Întoarcerea din țara de jos... Domnul ese ca să vadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trage punga de la chimir și începe: "Frunză verde solz de pește / Cască, pungă, și plătește." Îți place asta? Îmi place. Atunci rămâi sănătos și eu m-oiu duce, după cum ne-a fost învoiala. Meșterul Meșterul Perdaf. Hulubița a întrebat pe șerpe: De ce te târăști? Ca să pot mușca. Sfatul muierii, muierilor folosește. Puneți pe dracul să tragă cu săgeata. Cât sunt de năcăjit, să dau în mine cu cuțitul, sânge nu iese. N-ai să îndrepți tu lumea cu umărul. Ți-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Isaiia postelnic 57-60 vornic 68-70 Neagu 1462-1470 Ilar Huru 1471-1484 Crasniș 1460 vornic 1461-67 Grozea 1479-1484 Șandru 1487-1491 Pasco 61-68 Petrică 1491 Iuga 70-76 + Gherman 79 Zbierea stolnic 1457-1464 Eremia 79-85 Luca 1466-1470 Dumșa 87-89 Toma 1470-1473 Borș 1476 Cozma Șerpe 1502 Petru 1479 + Mateiaș 1487-88 Stanimin vistiernic 57-60 Dragoș 1488 Iuga 60-81 Ion Frenteș 1489 Kiracola 81-84 + Boldur 83-88 vornic 91 Isac 91 Tudor paharnic 1457-69 + Negrilă 1461-1470 Djabog 1471-1476 Sacâz spătar 57-1468 Ion Sacară 1497-84 Bodea 68-71 Andrei Cortoroski
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o repezire și dușmanii, curmați în două lături, ne deschiseră o cale largă în această luptă la lumina lunei. În momentul când ieșirăm cu fuga afară, un pistol singuratec se-ndreptă în pieptul cel gol al lui Ion. Pocni, un șerpe de foc se repezi din gura lui, dar în clipa aceea eu repezii săcurea cu tăișul în capul celui ce slobozise pistolul, astfel încît i l-am crepat drept în două ca pe-un trunchi de lemn. - D-zeul meu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
le aminti. Erau litografiile institutului Albinei românești, binișor executate, unele copii de pe tablourile maestrilor străini, altele originale. Așa, capul lui Crist în cunună de spini de Guido Reni, Belizar, generalul lui Justinian, ducând în brațe pe călăuzul său mușcat de șerpe, Arhangelul Gabriel și, în dreptunghi, ambasadorii Constantinopolei aducând coroana și mantia regale lui Alesandru cel Bun, Dochia și Traian, într-un colț portretul litografic al Domnului țării, Mihail Grigore Sturza, și într-un colț, într-un cadru aurit, lucrat în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
crescendo, cu acțiuni paralele, care augmentează spaima: În același timp văzui la fereastră în zarea lunei un ce alb, lung și transparent, care se mișca necontenit și a cărei forme se schimbau când în om, când în elefant, când în șerpe [...]". Monstruoasa creatură ivită la capătul complexei metamorfoze antropo-elefantino-ofiomorfă se dovedește a fi, într-un anticlimax ironic, un simplu prosop agățat la fereastră și scăldat de lumina rece a lunii. Naratorul știe să dozeze suspansul, astfel încât, după aparent liniștitoarea descoperire, tânărul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mare accent pe pregătirea angajaților. În perioada 30 mai - 12 iunie, 15 lucrători de la Buziaș, ofițeri, instructori, educatori vor lua parte la un curs de formare la Tg. Ocna. Centrul de minori are un director în persoana căpitanului psiholog Florin Șerpe, cu atribuții pe linie de siguranță, gestiune, personal, urmând să fie încadrat un director al școlii care are, ni s-a spus, șase profesori. Centrul de la Buziaș nu se va subordona Penitenciarului Timișoara, însă va fi sprijinit de acesta în
Agenda2004-21-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282436_a_283765]
-
care are, ni s-a spus, șase profesori. Centrul de la Buziaș nu se va subordona Penitenciarului Timișoara, însă va fi sprijinit de acesta în perioada de început. Trei etape Directorul centrului de reeducare a minorilor de la Buziaș, căpitan psiholog Florin Șerpe, ne-a explicat că instituția pe care o conduce este „o unitate specializată în recuperarea minorilor sancționați cu măsura educativă a internării într-un centru de reducare, oferind acestor copii un stadard de viață corespunzător, educație, instrucție școlară și profesională
Agenda2004-21-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282436_a_283765]
-
-n drumul său N-afla nicicând împotrivire - Și s-a scârbit de-atâta rău. III Peste Caucaz, cu norii-alături, Cel izgonit din rai plutea ; Sub el Kazbekul în omături Că diamantul scânteia; Și-adânc, cu povârnișuri sterpe, Ca unduirile de șerpe, Cotea Darialul luminos, Iar Tereku, ca leu-n salturi, Zburlindu-și coama viforos, Urlă, și păsări din înalturi, Si fiara-n munți cu răget crud, Al apei vuiet îl aud ; Și nouri auriți, în zare, Plutind alene dinspre sud, Îl
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
nebuni sau s-ar făcea meschin. Și obiectul bucuriei lor Trebui să fie astfel încît un alt om Neci a pricepe-n veci nu va putea. Tot, tot ce vrei poate-un roman să fie, Un tigru, -un leu, un șerpe, un tucan *, Un vierme nu. Pe când cei mai mulți oameni Nenorociți fiind își schimbă lumea Simțirei lor - din mari devin ei mici, Din răi ei devin [buni], din buni iar răi - Romanul, dacă-i rău născut, Rău a rămas până l-al
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mergi înainte... [SAS] Da, simt că tu mi-ești Domn. Eu te urmez, dar totuși eu te urmez ca-n somn, Simt că l-a ta privire voințele-mi sânt [sterpe], M-atragi precum m-atrage un rece ochi de șerpe. Fugi, fugi în lumea largă, nu vezi că nebunesc! Eu te urmez, nebuno, și totuși te urăsc! [BOGDANA] Aide! Aide, ți-e frică, aceasta-i tot, ți-e frică! Bat vinele în friguri, încolo n-ai nimică. Vezi tu ușa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din flegmă scârbos e închegată. Tu crezi că poți pe Roman să-l miști vodinioară Pentru că porți pe oase un obrăzar de ceară? O, tu! cu suflet putred, cu gânduri rele, sterpe, Tu crezi că mă atrage frumosu-ți ochi de șerpe? Fără de suflet ești tu - nu ești decât un leș, Nu-mi mrejuiești gândirea cu perii tăi cei deși. Zăvor am pus simțirei și pieptului meu lacăt Ca să nu li trezească privirea ta în treacăt. Oricât fii de frumoasă, oricum fie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei raze pe pământ, Ce aduce-n sânul sânt Viitoruri surâzânde Pentru îngeru-mi plăpând, Pentru scumpa mea copilă, Pentru Mira. 10 2254 Marea jos muge-n durere Norul sus rumpe-a lui poală Și prin umbra-i mormântală Fuge-un șerpe roș de foc Ce izbind o stâncă piere Alungat de-un tunet falnic Ce pin ceruri urlă jalnic... Al pustiei trist proroc. 11 2254 Doamne, ești mare ca cedrii Sionului și înfricoșat ca sufletul cel turbure al furtunei. 12 2259
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urechi de cocheta de mumă-sa? // Asta nu va să zică // defel că mi-e nepoată... // A, ce femeie! 45v 46r 45v Părul de acel blond cenușiu, fața de acea palore strălucită ca mărgăritarul...... o[chii] cei verzi și arzători ca de șerpe... O!!... E! Cum a mai fi azi? // Dar ia stai... Versuri... compozițiunea lui Alecu... va să zică el de ea 46r e-namorat... De ea? Și ea... inimioara i s-a dus... Versuri... ce versuri? (amintindu-și) Seamănă a fi compuse de mine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
te văzui. Nu mai știam Pe ce lume sunt. Urmată de-o fanatică mulțime Ce se grămădea în cale-ți, bucuria să-ți esprime, Să te-admire... înlăuntrul astei inimi încă sterpe Toate poftele-și iviră a lor capete de șerpe. Strălucire răsărită de prin lumi necunoscute Îmbăta a mea vedere și, cu mințile pierdute, Îmi părea cumcă o mare de lumină, de miroase Și de dulce încîntare varsă raze călduroase Împrejurul litierei. Frumusețea ta cea mare, Sigură de biruință, mândră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de mult venin care curgea pe pământ și șerpi pătați cu alb se târâiau {EminescuOpVIII 573} în șiroaiele de sânge, eu însă stam sus și priveam cum se înghițeau unii pe alții. O turturică albă zbura deasupra pământului; însă un șerpe-și ridică capul din adâncime și apucă pe turturica albă. Ea fâlfâia, sărmana mititică, însă o parte după alta fu înghițită de gura șerpelui... era repauzata ei maică care o înghițea... vuuu!... era înspăimîntători să vezi, și neci o rază
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și priveam cum se înghițeau unii pe alții. O turturică albă zbura deasupra pământului; însă un șerpe-și ridică capul din adâncime și apucă pe turturica albă. Ea fâlfâia, sărmana mititică, însă o parte după alta fu înghițită de gura șerpelui... era repauzata ei maică care o înghițea... vuuu!... era înspăimîntători să vezi, și neci o rază de lumină și speranță nu mergea în jos prin aburul de sînge!... haha! hahaha! părinte, era numai un joc al fantaziei... însă totuși o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
frumos și puternic, nevasta lui e și ea femeie frumoasă și-o dușmănesc feciorii pe trei sate că s-a dus după un bitanc. În câte o zi, când stau la masă, Îi spune: „Mă, omule, ce tot umbli cu șerpele În cămașă, mă, mă, Văsălică”, că așa Îi spunea ea, Văsălică și știe că oamenii, la boldă când Îl văd pe fereastră cum vine pe cale zic: „Stai sirios mă, nu te râde, că pune șerpele pe tine!” Dar Bitancu Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
omule, ce tot umbli cu șerpele În cămașă, mă, mă, Văsălică”, că așa Îi spunea ea, Văsălică și știe că oamenii, la boldă când Îl văd pe fereastră cum vine pe cale zic: „Stai sirios mă, nu te râde, că pune șerpele pe tine!” Dar Bitancu Îi spune: „Virică, ce ai tu cu șerpele, că șerpele ăsta e omu’ meu, tu, am stat cu el prizonier, ăsta-i prizonier de război, tu!” Râde și-l scoate din săculeț, șarpele Îi alunecă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]