251 matches
-
șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert. Cu nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e naș. Șerpele prins în luna lui mart e bun de leac. Dacă calci în os de șerpe, faci bătături. Pe șerpe nu se pune mîna, că ți se jupoaie palmele. Cînd umbli desculț, să te păzești să nu calci în oase de șerpe, că de-ți va intra, de pildă, în călcîi, după cîtăva vreme are să iasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert. Cu nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e naș. Șerpele prins în luna lui mart e bun de leac. Dacă calci în os de șerpe, faci bătături. Pe șerpe nu se pune mîna, că ți se jupoaie palmele. Cînd umbli desculț, să te păzești să nu calci în oase de șerpe, că de-ți va intra, de pildă, în călcîi, după cîtăva vreme are să iasă prin vîrful capului. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prins în luna lui mart e bun de leac. Dacă calci în os de șerpe, faci bătături. Pe șerpe nu se pune mîna, că ți se jupoaie palmele. Cînd umbli desculț, să te păzești să nu calci în oase de șerpe, că de-ți va intra, de pildă, în călcîi, după cîtăva vreme are să iasă prin vîrful capului. Să nu pomenești șerpele în ziua de Alexie, că te mușcă vara. în ziua de Măcinici femeile încunjură casele cu cenușă, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune mîna, că ți se jupoaie palmele. Cînd umbli desculț, să te păzești să nu calci în oase de șerpe, că de-ți va intra, de pildă, în călcîi, după cîtăva vreme are să iasă prin vîrful capului. Să nu pomenești șerpele în ziua de Alexie, că te mușcă vara. în ziua de Măcinici femeile încunjură casele cu cenușă, ca să nu poată intra șerpele în casă. în ziua de Măcinici se ard rîze* prin casă, ca să fugă șerpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ți va intra, de pildă, în călcîi, după cîtăva vreme are să iasă prin vîrful capului. Să nu pomenești șerpele în ziua de Alexie, că te mușcă vara. în ziua de Măcinici femeile încunjură casele cu cenușă, ca să nu poată intra șerpele în casă. în ziua de Măcinici se ard rîze* prin casă, ca să fugă șerpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor mici cu rîza, ca să nu-i muște șerpii. Șerpele care-l vezi iarna undeva înghețat nu e primit de pămînt, din cauză că a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ziua de Măcinici femeile încunjură casele cu cenușă, ca să nu poată intra șerpele în casă. în ziua de Măcinici se ard rîze* prin casă, ca să fugă șerpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor mici cu rîza, ca să nu-i muște șerpii. Șerpele care-l vezi iarna undeva înghețat nu e primit de pămînt, din cauză că a mușcat vreun om. Să nu zici „șerpe“ în luna lui mart, căci toată vara îți iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se ard rîze* prin casă, ca să fugă șerpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor mici cu rîza, ca să nu-i muște șerpii. Șerpele care-l vezi iarna undeva înghețat nu e primit de pămînt, din cauză că a mușcat vreun om. Să nu zici „șerpe“ în luna lui mart, căci toată vara îți iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu e primit de pămînt, din cauză că a mușcat vreun om. Să nu zici „șerpe“ în luna lui mart, căci toată vara îți iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreun om. Să nu zici „șerpe“ în luna lui mart, căci toată vara îți iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șerpe“ în luna lui mart, căci toată vara îți iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa, șerpele ia puterea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa, șerpele ia puterea omului. Primăvara, cînd vezi mai înainte șerpele, silește te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa, șerpele ia puterea omului. Primăvara, cînd vezi mai înainte șerpele, silește te a-l omorî, că de nu, atunci îți suge sîngele. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa, șerpele ia puterea omului. Primăvara, cînd vezi mai înainte șerpele, silește te a-l omorî, că de nu, atunci îți suge sîngele. Cînd vei vedea întîia dată un șerpe în luna lui mart, să-i tai capul cu o para de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa, șerpele ia puterea omului. Primăvara, cînd vezi mai înainte șerpele, silește te a-l omorî, că de nu, atunci îți suge sîngele. Cînd vei vedea întîia dată un șerpe în luna lui mart, să-i tai capul cu o para de argint, în gură să-i pui un cățel de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa, șerpele ia puterea omului. Primăvara, cînd vezi mai înainte șerpele, silește te a-l omorî, că de nu, atunci îți suge sîngele. Cînd vei vedea întîia dată un șerpe în luna lui mart, să-i tai capul cu o para de argint, în gură să-i pui un cățel de usturoi și să-i pui capul sub pridvorul unei biserici. La nouă zile după ce l-ai pus în pămînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gură să-i pui un cățel de usturoi și să-i pui capul sub pridvorul unei biserici. La nouă zile după ce l-ai pus în pămînt sub pridvor, să cauți în locul acela, și ce buruiană va fi crescut din gura șerpelui s-o iei, s-o porți cu tine orișiunde. Pe unde vei merge cu această buruiană, toate celelalte buruiene și copaci au să vorbească cu tine și-ți spun de ce leac sînt bune și cum le cheamă. Cine omoară în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o porți cu tine orișiunde. Pe unde vei merge cu această buruiană, toate celelalte buruiene și copaci au să vorbească cu tine și-ți spun de ce leac sînt bune și cum le cheamă. Cine omoară în luna lui mart un șerpe să-i taie capul cu o para, să-i puie un grăunte de usturoi în gură și să-l îngroape. Firul de usturoi răsărit să-l poarte la brîu în ziua de Paști în biserică, căci va vedea toate femeile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cele rele, pe cele de vorbesc, rîd etc. Tot acel om va vedea și femeile curve; ele, cînd se închină la ușă, își pleacă capul - nu ca să se închine, ci să le încapă coarnele. Dacă cineva va putea prinde un șerpe viu pînă în sfințit și-i va băga un cățel de ai și un ban de zece creițari* în gură, și apoi îi va tăia capul și-l va păstra pînă în dimineața sfintelor Paști, cînd trebuie dus la biserică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ban de zece creițari* în gură, și apoi îi va tăia capul și-l va păstra pînă în dimineața sfintelor Paști, cînd trebuie dus la biserică în pălărie, atunci oamenii ce sînt strigoi vor veni la cel cu capul de șerpe și vor încerca să-l înceluiască* de la el și-l vor ispiti, că de unde are el pana aceea așa frumoasă. Se crede [că], dacă mușcă vreun șerpe pe om, apoi să intre pe loc în apă și se vindecă; dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pălărie, atunci oamenii ce sînt strigoi vor veni la cel cu capul de șerpe și vor încerca să-l înceluiască* de la el și-l vor ispiti, că de unde are el pana aceea așa frumoasă. Se crede [că], dacă mușcă vreun șerpe pe om, apoi să intre pe loc în apă și se vindecă; dacă însă șerpele bea apă înainte de ce a intrat cel mușcat în apă, apoi n-are leac. Cînd te mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor încerca să-l înceluiască* de la el și-l vor ispiti, că de unde are el pana aceea așa frumoasă. Se crede [că], dacă mușcă vreun șerpe pe om, apoi să intre pe loc în apă și se vindecă; dacă însă șerpele bea apă înainte de ce a intrat cel mușcat în apă, apoi n-are leac. Cînd te mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai înainte de a găsi șerpele apa, te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede [că], dacă mușcă vreun șerpe pe om, apoi să intre pe loc în apă și se vindecă; dacă însă șerpele bea apă înainte de ce a intrat cel mușcat în apă, apoi n-are leac. Cînd te mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai înainte de a găsi șerpele apa, te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să intre pe loc în apă și se vindecă; dacă însă șerpele bea apă înainte de ce a intrat cel mușcat în apă, apoi n-are leac. Cînd te mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai înainte de a găsi șerpele apa, te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în apă, apoi n-are leac. Cînd te mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai înainte de a găsi șerpele apa, te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile la iernat, el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă, apoi n-are leac. Cînd te mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai înainte de a găsi șerpele apa, te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile la iernat, el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]