1,046 matches
-
prostia, de ce este bun vinul... Șezătoarea literară a fost ,, o oră de vară prin universul scrisului”! În luna septembrie membrii LSR Filiala Argeș vor lansa în cadrul șezătorii noul numpăr al revistei ,, Carpatica-Revista Literar-Artistică a Ligii Scriitorilor din Româ Referință Bibliografică: Șezătoarea Literară Carpatica a Ligii Scriitorilor din România Filiala Argeș / Cornelia Curtean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1287, Anul IV, 10 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cornelia Curtean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
Mai târziu pe când eram redactor la „Lumina de pe Lotru” am înființat cenaclul literar „Lumina” de la Voineasa, la care participau muncitori, ingineri, intelectuali care se aflau pe șantierul de la Lotru. Aici s-a format jurnalistul de mai târziu Horia Gliniastei. Organizam șezători literare pe toate șantierele, de la Mănăileasa până la Puru, la care participau zeci de spectatori. Le spuneam pe atunci colegilor de cenaclul că, pentru mine, cei mai mari poeți ai omenirii sunt Homer și Shakespeare. Aceștia nu sunt judecați, ci judecă
VOLUNTARIATUL ÎN SPRIJINUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349149_a_350478]
-
munte, Vârf de munte-nalt. Noi că am văzut, Doi vulturii surii (sic!), Din aripi bătând, Din ciocuri mușcând. Noi ne-am sfătuit Cum să ne-afirăm, Ca să le furăm, Câte-o penișoară, Dăm la fetișoare, Puie-n cosișoare, Sara-n șezătoare, Rar la zâle mari, În zâua de Crăciun, Cea de Bobotează, Cân’ popa botează. A doua zi de Crăciun (26 decembrie), cu darurile și cu banii strânși din colindat, băieții organizează seara petrecerea colindătorilor, la care fiecare își invită fata
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
bordură. Astăzi mai sunt încă femei care țes la război, în case se mai păstrează laturile, ștergarele, icoanele, iar costumul popular se mai îmbracă la nunți, la biserică de Rusalii. Cu ocazia festivalul în încinta casei a fost organizată o șezătoare în care au împletit meșteșugul torsului și al țesutului cu pregătirea de produse culinare tradiționale și cu mici scenete pline de umor. După cum ne spune doamna Dorina Farcaș, directoarea Căminului Cultural Ibănești, șezătoarea era unul din principalele moduri de întâlnire
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
în încinta casei a fost organizată o șezătoare în care au împletit meșteșugul torsului și al țesutului cu pregătirea de produse culinare tradiționale și cu mici scenete pline de umor. După cum ne spune doamna Dorina Farcaș, directoarea Căminului Cultural Ibănești, șezătoarea era unul din principalele moduri de întâlnire a locuitorului satului, un adevărat spectacol popular în care munca se împletea cu distracția. Cu o zi înainte de șezătoare oamenii se sfătuiau unde să aibă loc șezătoarea. Aceasta se ținea, de obicei, la
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
scenete pline de umor. După cum ne spune doamna Dorina Farcaș, directoarea Căminului Cultural Ibănești, șezătoarea era unul din principalele moduri de întâlnire a locuitorului satului, un adevărat spectacol popular în care munca se împletea cu distracția. Cu o zi înainte de șezătoare oamenii se sfătuiau unde să aibă loc șezătoarea. Aceasta se ținea, de obicei, la casa unde se afla război de țesut. Aici torceau, țeseau, se ospătau, glumeau. Una din femei striga: „Să vie, să vie/ Să vie, să vie, /să
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Dorina Farcaș, directoarea Căminului Cultural Ibănești, șezătoarea era unul din principalele moduri de întâlnire a locuitorului satului, un adevărat spectacol popular în care munca se împletea cu distracția. Cu o zi înainte de șezătoare oamenii se sfătuiau unde să aibă loc șezătoarea. Aceasta se ținea, de obicei, la casa unde se afla război de țesut. Aici torceau, țeseau, se ospătau, glumeau. Una din femei striga: „Să vie, să vie/ Să vie, să vie, /să vie Dorinu lu' Florea Pâlșului./ Când începeau să
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de obicei, la casa unde se afla război de țesut. Aici torceau, țeseau, se ospătau, glumeau. Una din femei striga: „Să vie, să vie/ Să vie, să vie, /să vie Dorinu lu' Florea Pâlșului./ Când începeau să vină bărbații în șezătoare una din femei spunea: „Șezătoarea ni-i deplin/ Fete avem, fișiori ne vin./ Și-o vinit un nătărău/ Și s-o pus după fiteu (sobă)/ Și-o pupat păretili,/C-o gândit că-s fetili./ Și-o pupat o crăpătură
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
se afla război de țesut. Aici torceau, țeseau, se ospătau, glumeau. Una din femei striga: „Să vie, să vie/ Să vie, să vie, /să vie Dorinu lu' Florea Pâlșului./ Când începeau să vină bărbații în șezătoare una din femei spunea: „Șezătoarea ni-i deplin/ Fete avem, fișiori ne vin./ Și-o vinit un nătărău/ Și s-o pus după fiteu (sobă)/ Și-o pupat păretili,/C-o gândit că-s fetili./ Și-o pupat o crăpătură/C-o crezut că pup
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Unii depănau sculurile pe vârtelniță, alții făceau țevi pentru război, alții sculptau furci de tors, fetele și nevestele țeseau. Unele torceau, altele coseau, altele scărmănau lână, altele spărgeau nuca. Se organizau momente umoristice, în drum spre locul unde se ținea șezătoarea la oamenii care știau de glumă, intrau în grajd mutau vaca de la iesle, luau carul și îl urcau pe acoperișul șoprului (șopronului) sau îl mutau în curtea altui vecin, luau porțile de la gard, femeile luau de-acasă ghemul cu lână
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
grajd mutau vaca de la iesle, luau carul și îl urcau pe acoperișul șoprului (șopronului) sau îl mutau în curtea altui vecin, luau porțile de la gard, femeile luau de-acasă ghemul cu lână toarsă și spuneau că l-au lucrat în șezătoare. Un bărbat mai tânăr care nu mai fusese în șezătoare și nu știa glumele era întrebat: „Măi, Ioane, tu mă crezi că îți arăt în casă luna?” Dacă accepta i se punea sumanul pe cap și trebuia să privească pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pe acoperișul șoprului (șopronului) sau îl mutau în curtea altui vecin, luau porțile de la gard, femeile luau de-acasă ghemul cu lână toarsă și spuneau că l-au lucrat în șezătoare. Un bărbat mai tânăr care nu mai fusese în șezătoare și nu știa glumele era întrebat: „Măi, Ioane, tu mă crezi că îți arăt în casă luna?” Dacă accepta i se punea sumanul pe cap și trebuia să privească pe mâneca sumanului spre grindă, timp în care îi turna cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
că m-am culcat cu o țigancă, e clar? Au schimbat subiectul și au primit cu urlete și râgâieli cele câteva fete sosite. S-au giugiulit în grup, fără prea mari ifose și mai apoi, pe fondul consumului de alcool, „șezătoarea” s-a încins: bârfe, bancuri, lăudăroșenii, promisiuni năroade, râs necontrolat și înjurături. Toate, în cuvinte triviale, până după miezul nopții. Când s-au hotărât să plece, perechile erau stabilite. Unul din băieți a dat telefon la Poliția municipiului și a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
de tăiat lemne, într-o poziție de credeai că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului, fiind povestită adeseori, la șezătorile din fiecare iarnă. II Bunicul meu era pădurar și vânător! De fapt, era și „descântător”, căci primise harul de a vindeca oamenii și animalele. Era un "șaman" vestit în sat...dar și în localitățile din jur. Mama mea, care era
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
antitetic al contrastului, cititorul are în față imaginea satului supus degradării tradițiilor și apariției unor factori „înnoitori”, în poezia „Ieri și azi”: „plugul cu boi,/ țesut la război, / prispă, cerdac, / hara din sat, / port țărănesc, / conac boieresc, / corlata la vatră, / șezătoarea de fată, / azimă-n țăsț, / pârleazul cu rost, / livada de meri, / toate au fost ieri”; poluare, tractoare, / arme nucleare, / marijuana vise, / discoteci deschise / peste tot manele, / cerșetori gubele, / hecări, internet, / homo berechet, / minijup tutun, / femei de consum, / gropile pe drum
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
mi le-a spus, mi-au pătruns și mi-au rămas în inimă pentru tot restul vieții: „Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”. „Grădina dulce” în care venise pe lume Dumitru Sinu se află la poalele muntelui, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu. Dar sufletul lui e legat nu doar de vatra natală, ci și de alte locuri
TREI INSTANTANEE CU COPII, PĂRINŢI ŞI BUNICI DIN ROMÂNIA, LA ÎNCEPUT DE SECOL XX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366694_a_368023]
-
Mai târziu pe când eram redactor la „Lumina de pe Lotru” am înființat cenaclul literar „Lumina” de la Voineasa, la care participau muncitori, ingineri, intelectuali care se aflau pe șantierul de la Lotru. Aici s-a format jurnalistul de mai târziu Horia Gliniastei. Organizam șezători literare pe toate șantierele, de la Mănăileasa până la Puru, la care participau zeci de spectatori. Le spuneam pe atunci colegilor de cenaclul că, pentru mine, cei mai mari poeți ai omenirii sunt Homer și Shakespeare. Aceștia nu sunt judecați, ci judecă
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366747_a_368076]
-
Aprins“ nu avea un calendar al întâlnirilor; de fapt, acestea nu erau obligatorii, cum de altfel nici prezența, nu existau reguli de participare și nici un regulament de organizare. Pot să spun și cred, fără să greșesc, că întâlnirile semănau cu șezătorile tradiționale românești. Este de la sine înțeles că era totdeauna cineva care pregătea un subiect sau era invitat să-l prezinte, dar participarea la discuții era total liberă și masivă, pentru că toți participanții aveau același țel: iluminarea spirituală prin credință, prin
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
La toate aceste lucrări părinții mei făceau clacă, adică chemau oameni (vecini, rude) să-i ajute pentru că, la rândul lor și părinții mei se duceau la ei, la clacă. La sfârșit se lăsa cu o petrecere la fel ca la șezătorile câmpenești: mâncare, băutură și ca desert, gogoși, plăcinte. La țară, toate anotimpurile au fost frumoase iar oamenii erau onești și gospodari, sfințeau locul pe unde călcau. Acum, la maturitate, îmi face plăcere să-mi amintesc de fiecare anotimp în parte
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
Scrisori netrimise” - Editura Fundației Culturale „Antares”, Galați, 2011 „Aceeași lună peste sat” - Editura „Remus”, Cluj Napoca, 2010 „Și copiii se îndrăgostesc” - Editura „Clubul Saeculum”, Beclean, 2008 Volume în pregătire: „Înainte de magnolii” - roman „Cronică de Stână” -proză scurtă „Tot un fel de șezătoare”- proză scurtă umoristică „Păpuși din linguri de lemn” - poezie „Domnișoara Nimeni” - poezie S-a născut în București, la 29 martie 1968. Locuiește în Slobozia, județul Ialomița, România ... Citește mai mult Volume de proză :”A unsprezecea poruncă” - Editura „Rafet”, Rm. Sărat
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
2012„Scrisori netrimise” - Editura Fundației Culturale „Antares”, Galați, 2011„Aceeași lună peste sat” - Editura „Remus”, Cluj Napoca, 2010„Și copiii se îndrăgostesc” - Editura „Clubul Saeculum”, Beclean, 2008Volume în pregătire:„Înainte de magnolii” - roman„Cronică de Stână” -proză scurtă„Tot un fel de șezătoare”- proză scurtă umoristică„Păpuși din linguri de lemn” - poezie„Domnișoara Nimeni” - poezieS-a născut în București, la 29 martie 1968. Locuiește în Slobozia, județul Ialomița, România... Abonare la articolele scrise de florentina loredana dalian
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
Articolele Autorului ELOGIU NEMURITORULUI Lui Ion Pillat Ai murit ...și vei mai muri de o mie de ori și-n urma soarele nu te va plânge, iar nucii și merii, toți te vor strânge cu ei la colinzi și noi șezători - ai murit ...și vei mai muri de o mie de ori și jalea s-o strânge în suflet de vrăbii de sape și furci, de puști și de săbii de viflaimi și martiri, la ferești vestitori - ai murit ...și vei
ELOGIU NEMURITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352301_a_353630]
-
sau de un „comparatist” care îl aseamănă pe debutantul din Pocreaca direct cu Dante din Ravenna. În vremurile apuse, care pretindeau în perfidia lor impunerea unei anumite ierahii venită de la partidul militarizat, un mare grup de scriitori invitați a prezenta șezători literare într-o unitate militară, ne-am amuzat cu toții când politrucul aceleia a făcut un afiș și o ordine de lectură pe treptele care i s-au părut lui a fi ale importanței gradului. Astfel, primul citea președintele Uniunii scriitorilor
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
alfabetului, avea un locșor pe la coadă. Ne-am amuzat grozav pe baza acelei ierarhii de Moș Teacă, iar Petru Vintilă, care și desena, a făcut un proiect de epolet cu grade de scriitor conform puterii deținute în administrarea obștii. Cum șezătoarea se încheia cu mâncarea grasă de la popotă, ne-am amuzat teribil la un pahar, vestejind autoritatea șefilor noștri față de viziunea cazonă asupra ierarhiei talentului; și numai Haralamb Zincă, ce venise în țară cu armata roșie-eliberatoare a spus că pe el
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
apă, altul cu votcă, rugându-l să aleagă. Preda bea paharul cu votcă (nu se știe dacă a mai băut și apă) și se întoarce în cameră. A doua zi, pe la ora opt, trebuia să plece în Vrancea la o șezătoare literară. Prietenii cu care trebuia să meargă, văzând că nu mai apare, se duc la cameră să-l ia. Dar îl găsesc mort, trântit cu fața în jos, cu o mână atârnându-i pe marginea patului. Diagnosticul pus de doctori
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]