545 matches
-
caut, să zic întotdeauna foc. Hai să ne jucăm un joc, să țină cât toată viața și toată moartea la un loc: apă și foc, foc, foc... Expoziție de gânduri E astăzi vernisajul meu de gânduri. Pe largi simeze între șipci și rânduri Am pus tablouri în culori aprinse Să îmi citiți simțirile cuprinse. Puteți intra, pășIți încet, agale, Să nu treziți nici formele banale Nici visul galben, roșu sau verzui. Tabloul meu abia atârnă-n cui, Îl podidește plânsul orișicui
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
mai inventăm, cînd de mici ne cunoaștem evoluția propriilor buzunare? Adevărurile au rămas suspendate în fiolele mari, cu formol și șerpi de rîu, poștașul lunecă pe lîngă marile scrisori ale destinului, vecinii se îmbulzesc, ca întotdeauna, să culeagă alune de sub șipcile parchetului. Ne-om tot chibzui putreda avere pînă n-o mai rămîne nimic, și atunci abia, la sfîrșit, ne vom da seama că oligofrenii cu burțile pline ne-au lăsat deschise robinetele cu zoaie seculare și că ultimele dintre toate
GAIA-MAŢU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382984_a_384313]
-
noastră. Niște tâmpiți; unii i-au căutat pe dicarzi în Larousse! Alți tâmpiți! Îi amenințam pe vrăjmași că am o mătușă în America și că îi voi da telefon! Îi durea în cot; ne atacau cu pumnii, cu pietre, cu șipci smulse din gard; noi aveam arcuri. Nemții și rușii foloseau mitraliere din lemn. Țipau. Poc, poc, prrrrr, niciodată nu a fost liniște în cartier. De nevoie, am făcut tot felul de alianțe: nu a ținut nici una. Tot timpul nu auzeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
piatră, de formă ovală, erau pe lângă fiecare gospodărie care cultiva o suprafață mai mare cu porumb. Era o construcție aparte, nu era integrată alteia, așa cum este acum când sub o șură sau magazie se detașează un spațiu dreptunghiular, îngrădit cu șipci destul de rezistente ca să „țină”. Pivnița, beciul, dispusă sub chiler sau sub o altă construcție anexă, mai rar detașată, a fost o groapă săpată în pământ pentru a proteja alimentele păstrate pentru iarnă, dar și butoaiele cu vin. Groapa era întărită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
își alese cam ce-i trebuia să folosească ca să aducă pe lume o nouă viață. Descoperi întrerupătorul de pe perete și aprinse lumina în locuință. De tavan atârna un bec chior pur și simplu prins direct de un cârlig bătut în șipcile tavanului netencuit. Așa putu să se orienteze în casa necunoscutei. Găsi un aragaz, aprinse focul și umplu o oală cu apă de la robinet pe care o puse la încălzit. Se săpuni bine pentru a se dezinfecta pe mâini și, cu
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ȚAȚA MARIOARA MOȘOIULUI, DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Peste drum de prima școală, o casă mare cu poartă-naltă, gărdit zăbrelit cu șipci și coperiș de șiță-n două ape, din vânzol de voci muieratice se înalță vie vocea în putere a Marioarei Moșoiu, o femeie puțintică-n trup dar meșteră la potriveala vorbei. - Pe vremea când eram copchilă nu ieșeam din vorba
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
bufete cu bere rece și mici proaspeți, ce împrăștiau un miros apetisant, de-ți dădeau junghiuri prin stomac. Cum aveam și timp destul de așteptat, am așezat bagajele lângă gardul de un albastru spălăcit al unei grădini de vară, confecționat din șipci încrucișate, cu vopseaua coșcovită și am făcut o comandă mobilizatoare, de mici și bere rece. Eram mai destinși, dar nerăbdători să părăsim malul cât mai repede, așa că am servit prânzul cu gândul la cele ce vor urma și la proviziile
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
cusute, preșuri pe jos. În casa din mijloc sunt expuse: război de țesut, urzar, vârtelniță, sucală, canapei, o masă cu scaune, un pat pe care dormeau copiii, a cărui saltea era plină cu pănușuri sau paie. La pat se punea șipcă și deasupra se punea covor numit libideu sau țolincă, pe perete peretare, icoane cu ștergare deasupra, lucrate numai cu motive geometrice în culori de: negru, albastru, gălbui, puțin roșu. În bucătărie sau tindă se află: parsenghi, un dulap în care
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu ornament mai strălucitor pe margine sau cusătură, pieptarul pentru fetele tinere se închide pe laterală, iar în față are cusătură un model floral sub formă de coroniță, cămașă albă, lungă peste care se află poalele cu dantelă sau cu șipcă (cipcă), în față se purta șurțul cu piană, adică cusut cu mătase, iar în spate cătrința țesută în război, neagră, simplă, din lână. Alte costume au șurț din mătase cu două fețe, cu cusătură de mătase pe ea, cu franjuri
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ciucuri, cămașă de giulgi de casă (pânză de casă în care firele de bumbac sunt amestecate cu cele de cânepă sau este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin dinții unui darac micuț de casă), cu motive florale numite dupci făcute cu acul persian, din lână foarte fină, de culoarea florilor și cănaci (ciucurași
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
îi îndeși cât mai bine cu pumnii, scheletul descărnat își schimbă încetul cu încetul înfățișarea; puțin câte puțin o părticică din sufletul tău devine al lui, găsindu-și locul în vreun ungher, după ce vei fi terminat și tavanul, alcătuit din șipci bătute mărunt pe grinzi, pământ și pleavă. Odată puse ușile și ferestrele începe să existe ceva drag, care te va aștepta mereu, chiar dacă acel ceva nu seamănă deocamdată decât cu un slăbănog căruia poți să-i numeri coastele. Tu, care
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
preotului Călin. Biserica se afla la câțiva metrii de ,,Grădina Mare''. Numai că treceau trotuarul că și se aflau în peisajul cu viorele, ghiocei, lalele, crizanteme. Gospodinele îmbrăcate în ținută sărbătorească, se așezau la ,,o vorbă''pe băncile alcătuite din șipci late, bine jeluite și cu picioare din fier forjat. Unii dintre gospodari preferau să ia loc la câte o mescioară a ,,Cazionului''- o crâșmă mai de soi-, cu mesele rotunde, sau dreptunghiulare, acoperite cu pânze albe. În jur se învârteau
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
tale, Stalactite cu creneluri În mici peșteri abisale. Șapte șoapte îndulcite De umorile saline, Sfârcuri zvelte răsucite Pe stâncoasele coline. Șapte șoapte-n mal de buze Cu mici pliuri valuri-valuri, Văluri ude de meduze Răstignite peste maluri. Șapte șoapte-n șipci scobite Între rotunjimi pufoase, Amfore mustind ciobite, Durdulii și pântecoase. Șapte șoapte pe arcade Și coloane lungi, domoale, Arcuri, bolte, acolade Pe răsfrângerea lor moale. Șapte șoapte-nșurubate Pe mici șolduri ca de șarpe, Între coapsele curbate Sub triunghiul dulcei harpe
ŞAPTE ŞOAPTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352480_a_353809]
-
cca 100.000 lei). Cum tavanele erau făcute din parchet de brad și căldura trecea în pod, astfel că nu se puteau asigura condiții de învățătură (mai ales iarna) în 1960 a fost înlocuit parchetul cu tavan din tencuială pe șipci atât la parter cât și la etaj în suprafață de 1200 m. p., s-au creat două săli de clasă noi, s-au construit zece sobe de teracotă, etc. În anii 1967-1970 școala generală a fost în reparație capitală după un
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356800_a_358129]
-
preotului Călin. Biserica se afla la câțiva metri de „Grădina Mare". Numai că treceau trotuarul că și se aflau în peisajul cu viorele, ghiocei, lalele, crizanteme. Gospodinele îmbrăcate în ținută sărbătorească, se așezau la „o vorbă" pe băncile alcătuite din șipci late, bine jeluite și cu picioare din fier forjat. Unii dintre gospodari preferau să ia loc la câte o mescioară a „Cazionului" - o crâșmă mai de soi -, cu mesele rotunde, sau dreptunghiulare, acoperite cu pânze albe. În jur se învârteau
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
cam așa: “Pregătiți-vă să mă urmați, nu luați hrană, haine sau medicamente, că nu vă vor fi de folos acolo unde ajungem”. Eu am ieșit la poartă că locuiam la o casă de la țară, cu un gard scund din șipci și am pornit și eu să merg în urma lui Iisus, dar cu oarecare teamă. Îmi era frică să calc pe acel drum îngust și sclipitor, să nu mă frig sau să fie prea rece. În sfârșit, mi-am făcut curaj
UN VIS ADEVĂRAT de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357911_a_359240]
-
propria casă boierească, Cu toata familia ei, Într-o cameră și o bucătărie, Dar primise de la comuniști Un loc de muncă: În spațiul care va să devină CLF, Centrul de legume și fructe, Făcea lădițe de lemn. Primise un ciocan, Șipci, Cuie, Și o normă zilnică de lădițe. De pe urma acestui loc asigurat de muncă, Își plăteau toate cele, Și familia ei Avea în fiecare zi Mâncare de cartofi pe masă, Iar duminica, Carne și pâine. După treizeci de ani, În spațiul
ULTIMA ORĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358730_a_360059]
-
bufete cu bere rece și mici proaspeți, ce împrăștiau un miros apetisant, de-ți dădeau junghiuri prin stomac. Cum aveam și timp destul de așteptat, am așezat bagajele lângă gardul de un albastru spălăcit al unei grădini de vară, confecționat din șipci încrucișate, cu vopseaua coșcovită și am făcut o comandă mobilizatoare, de mici și bere rece. Eram mai destinși, dar nerăbdători să părăsim malul cât mai repede, așa că am servit prânzul cu gândul la cele ce vor urma și la proviziile
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
beligeranta, să facă un armistițiu pentru a-și strânge morții sau a evita căderea totală în irațional. Lorzii politicilor găsesc loc de calm pentru a putea vedea rațional prioritățile. Mahalagioaica face ceva pe comandamentele naționale care nu se văd printre șipcile gardului peste care-și ițește buruienoasa agresiune, iar rațiunile superioare n-o fac să tacă fiindcă ea nu are nici macar rațiune. Ea are doar venin, invidie și invectiva; iar gură nu-i face parte din capul cu creier, ci din
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
operațiune. -Bagă-n tine, bă Stemate! Pomana-ngrașă, bă! auzi el în spate vocea tunătoare a lui Petre Clăpăugea, vecinul lui din fundul grădinii, cu care mai glojdea când și când, câte-o juma' de țuică de corcodușe, pasată alternativ peste șipcile gardului comun. Aproape imediat simți și palma cât o lopată a acestuia, lipindu-i-se prietenește de spinare, de mai să-i sară pălăria de pe cap și să se înece cu micul abia vârât în gură. -Ce bă, țî-i teamă
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
Timp am, că nu-i decât ora trei ... Numa' de nu m-oi lua cu altele prin curte și-oi uita...” spuse el în gând, ca și cum s-ar fi adresat unei ființe raționale și nu unui cadru metalic, acoperit cu șipci înguste de lemn. Matei nu este nici leneș, nici delăsător din fire, doar că pe tot parcursul săptămânii, ajunge acasă după opt seara, iar în mijlocul lui octombrie, la ora respectivă este deja întuneric. Astăzi însă e sâmbătă - zi scurtă de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
Timp am, că nu-i decât ora trei ... Numa' de nu m-oi lua cu altele prin curte și-oi uita...” spuse el în gând, ca și cum s-ar fi adresat unei ființe raționale și nu unui cadru metalic, acoperit cu șipci înguste de lemn.Matei nu este nici leneș, nici delăsător din fire, doar că pe tot parcursul săptămânii, ajunge acasă după opt seara, iar în mijlocul lui octombrie, la ora respectivă este deja întuneric. Astăzi însă e sâmbătă - zi scurtă de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
Timp am, că nu-i decât ora trei ... Numa' de nu m-oi lua cu altele prin curte și-oi uita...” spuse el în gând, ca și cum s-ar fi adresat unei ființe raționale și nu unui cadru metalic, acoperit cu șipci înguste de lemn. Matei nu este nici leneș, nici delăsător din fire, doar că pe tot parcursul săptămânii, ajunge acasă după opt seara, iar în mijlocul lui octombrie, la ora respectivă este deja întuneric. Astăzi însă e sâmbătă - zi scurtă de
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
aibă o replică de închidere. V-am zis eu! Pe internet limbajul este foarte agresiv. Cât de ușor se poate transpune agresivitatea din online în lumea fizică? Când am stat la țară aveam o vecină care avea un gard cu șipcile destul de depărtate unele de altele. Era micuță, se ascundea ea bine, avea o iarbă mai înaltă, dar se vedea. Ea pândea prin gard, o vedeai, dar pentru că ea se simțea dincolo de gard era la adăpost. Partea amuzantă era că bărbac-su
Cum s-a vindecat de nefericire Răzvan Exarhu () [Corola-blog/BlogPost/338801_a_340130]