779 matches
-
în ediția a doua (1910) a primei lui cărți - Albastru: „E‐naltă și în mersu‐i Ușor se‐ nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. 136 Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. Și‐n ochi i se‐ aprinde Noian de‐ nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. (Din „O vizită la Natalia Negru” de C.D. Zeletin: Bârladul odinioară și astăzi - 1984). Prin 1993 - 1994, când făceam ziaristică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unele locuri, cu un banchet al notabilităților, nu trimite neapărat la obiceiurile funerare ortodoxe ci, dimpotrivă, la o efuziune festivă și la o formă de autorecompensare a organizatorilor pentru efortul depus; vezi, în acest sens, raportul școlii din Hălceni (com. Șipote), care se încheia cu specificarea: "la urmă s-a dat o "masă" la care au toastat dl Botez, dirigintele școlii din Chișcăreni și dl Gh. Mihăilescu avocat, pentru rege, țară și neam" (Ibidem, f. 127). 190 Dirigintele școlii din satul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
programul serbărei, îndemnându-i să fie cuminți și să se silească la învățătură pentru a fi iubiți de toți" (Ibidem, f. 126v.). 193 Copii din satul Cornești au jucat oină (Ibidem, f. 134v.), iar cei de la școlile reunite ale comunei Șipote "au distrat publicul prin diferite jocuri gimnastice ca: fuga împ[i]edicată, fuga în saci și foot-böl" (sic!) (Ibidem, f. 127). 194 "Timpul fiind frumos", a permis ca serbarea să se desfășoare chiar în curtea bisericii din satul Uricani (comuna
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
are o vechime mult mai mare, datînd de peste șapte mii de ani. Descoperiri arheologice Dintre numeroasele puncte în care s-au descoperit urme ale culturii materiale a locuitorilor acestor meleaguri, cele mai importante sînt: La Islaz, La Tufari, La Meri, Șipotul lui Mantu, La Cimitir, Iazul Buragăi, Curtea C.A.P., Dealul Șurăneștilor, Podiș, între Dealuri, La Căminul Cultural în curțile locuitorilor, C. Rotaru, N.Tăcuțeanu, C.Roșu, Ion Furnică și altele. Rîpile Goliei . La 200 m. sud-vest de sat au fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
IX-X); Fundătura. în apropierea punctului La Tufari, pe locul numit Fundătura, au fost găsite mai multe fragmente ceramice din L Tene-ul II, precum și un celt din bronz, o săgeată din fier cu două aripioare și un toporciocan fragmentar de piatră; Șipotul lui Mantu. La aproximativ 1500 m. spre nord-vest de sat, pe dreapta văii Fundătura, la locul cunoscut sub denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Tene-ul II, precum și un celt din bronz, o săgeată din fier cu două aripioare și un toporciocan fragmentar de piatră; Șipotul lui Mantu. La aproximativ 1500 m. spre nord-vest de sat, pe dreapta văii Fundătura, la locul cunoscut sub denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
anilor, au beneficiat din plin atât diferitele secții exterioare ale Spitalului Socola, precum, de pildă, secțiile de la Pădureni sau cea de la Ciocârlești, spitalul de psihiatrie de la Răducăneni sau Spitalul de Ergoterapie (pe atunci încă secție a Spitalului Socola) Tabăra de la Șipote, cât și diversele servicii psihiatrice județene, pe care, practic, profesorul le-a constituit ca o veritabilă rețea de asistență medico-psihiatrică regională din Moldova. În afara calităților sale de bun organizator și strălucit medic psihiatru practician, profesorul Brânzei s-a impus, pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care se afla la marginea lanului de grâu și urmarea fascinat ciocârlia care se înălța cântând spre cerul senin. Povestea acestea stând relaxat la umbra unor sălcii, care atingeau cu pletele lor, când și când, apa unduitoare a iazului din Șipote. Inspira profund și cu plăcere aerul răcoros, cu un ușor miros de iod, care venea dinspre livada de nuci. Mai târziu, altădată, într-o zi de Paști, ultimul din viața sa, aflându-se în vizită la secția Bârnova, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cetini, ne îndreptam spre case. Ne feream de năpârcile care se târau pe sub covorul de frunze. Traversam poienițe pe unde susurau izvoare de munte la care ne opream pentru a ne potoli setea. Ceva mai la vale, în satele noastre, șipotele creșteau râuri în care gospodinele spălau și clăteau ii și ițari. Întârziam din drum, întinzându-ne în luminiș ca să ne hodinim. Lăsam soarele amiezii să se joace pe fețele noastre, mângâindu-ne cu razele lui. Brusc, simțeam tensiunea aerului tăiat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
han comunei, aceasta i-ar face reparațiile necesare și ar preface-o în loc de școală”; c) La Poienești-Florești „se află... un han, proprietate a statului, în stare de ruină totală. Totuși, dacă s-ar dărui comunei...”; d) „Localul de școală din Șipote l-am găsit prefăcut în locuință a notarului, ușa din tindă, care dă în clasă, am găsit-o zidită și deschisă, în păretele din nord, o altă ușă, încât de afară copiii intră de-a dreptul în școală. Școala nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
altă ușă, încât de afară copiii intră de-a dreptul în școală. Școala nu funcționează de fel. În clasă d-nul notar își păstrează peste iarnă curechiul și nutrețul pentru vite. Toate acestea sub ochii d-lui primar”. Tot la Șipote calculează „bugetul din această comună” și constată că salariul a doi învățători, doi servitori, reparația localului, chiria școlii din Andrieșeni, încălzirea a două școli, cheltuielile de întreținere și mobilier totalizează 1508 lei, pe când salariul primarului plus diurna sa fac 2400
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
neobositul revizor? „Inspectând astăzi (19 noiembrie 1875) școala din Totoiești, am aflat 15 elevi prezenți din 40 înscriși”; „Inspectând astăzi (2 decembrie 1875) școala din Rediul Mitropoliei, am aflat 9 elevi din 52 înscriși”; în 29 noiembrie, la școala din Șipote, „n-am aflat nici copii, nici învățătorul, ci clasa servea notarului drept cămară, pentru păstrarea proviziilor sale de iarnă. Am aflat că de mai multe luni școala ar fi închisă”; inspectând mai multe școli din județul Vaslui, în aprilie 1876
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cumpără hărțile și ustensilele necesare școalei și prevede peste tot sume neînsemnate în bugetul ei pentru școală, încât tot bugetul școalei e cât a treia parte din leafa d-lui primar”. Câteva luni mai târziu: „Inspectând astăzi școala din comuna Șipotele, am constatat că primarul își dă toate silințele ca să facă cu neputință funcționarea școalei acesteia. Din lipsă de lemne, școala stă pustie”. La Andrieșeni avertizează primăria locală: „Școalele să fie aprovizionate cu lemne, care vor fi predate învățătorului în natură
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
coacăze. Et.: ap. coșer (plural) « construcție cu pereții din nuiele, pentru păstrarea porumbului și a altor produse agricole » d. bg. scr. košara. CUCIUR, deal și pârău (afluent al râului Cașin) din comuna Căiuți. Et.: ap. cuciur (hidronim, cu semnificația « izvor, șipot ») d. bg. čiučur. CURĂTURI, teren arabil din localitatea Rădeana. În vechime, a fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură și, mai ales, ca schimbare a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
codru: “Va trebui să taie de-acum potecile toate de-a curmezișul.” Există Însă simultan și un dor de ducă și deja o recunoaștere și o asumare a unei misiuni, devenită fermă și mărturisită: “Va să desferece duhul pădurii și șipote negre cari cîntă.” Neîndoielnic acest duh al pădurii este unul al dinamismului spiritual regenerator, iar Încrederea În convertirea În cîntec a negrei mîhniri a șipotelor, legate poate de-o vrajă nefastă, este și ea limpede. Dealtfel, exilul semivoluntar al haiducului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o asumare a unei misiuni, devenită fermă și mărturisită: “Va să desferece duhul pădurii și șipote negre cari cîntă.” Neîndoielnic acest duh al pădurii este unul al dinamismului spiritual regenerator, iar Încrederea În convertirea În cîntec a negrei mîhniri a șipotelor, legate poate de-o vrajă nefastă, este și ea limpede. Dealtfel, exilul semivoluntar al haiducului este recunoscut ca o descălecare În Împărăție: “Intră În codru, În patria verde”. Codrul, muntele sînt patria noii vieți dezlegate de povara și reperele vieții
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
la apa care, căzînd de la înălțime, se „prăfuiește“, adică se împrăștie în stropi mărunți ca firele de praf. Din punctul acesta de vedere, Prahova ar putea fi considerată, la origine, sinonimă cu Bîlbîitoarea, Bolboroșoaia, Bolboroșița, Cerbătoarea (= Șerbătoarea < Fierbătoarea), Cioroiu (< cioroi, „șipot“), Duruitoarea, Gîlgîitoarea, Hududoiul, Huruiala, Murmurătoarea, Hăulita, Huitoarea, Hurhuitoarea, Murmurătoarea, Săritoarea, Sunătoarea, Șumița (< Șuma, „zgomot, murmur, vîjîit“), Urlătoarea, Slopățul (< sl. slap, „flux, cascadă“), Vîjîitoarea, Cazanele (< cazan, „cataractă, fierbătoare din josul cataractei“), Humorul (< ucr. hom, „zgomot“), Pișolea (comp. cu retoromanul piscina, ital
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pe această vale, fertilă, care străbate jumătate din ținutul Fălciului până în județul Tutova. Pe vremea aceea, apa Bârladului era plutitoare cu luntrii în sus și în jos de Bârlad. Satul Sârbii era așezat pe dealul care astăzi se cheamă „Dealul Șipotului“. Vor mai fi poate, hârtii cetluite, vechi; zapise, hotărnicii, hrisoave, în sat, dar răzeșii le țin ascunse, căci pe lângă procesele cu marii proprietari care le încălcau moșiile, ei s-au războit între dânșii. Aproape de Șuletea, se aflau altădată Siliștenii, sat
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
scăpără din ochi solzișori de oțel călit, și plânse, spovedindu-se, că mereu mă vede că țâșnesc din dușumele, între ea și omul ei. Că o gârlă de sânge cald i se suie din inimă în creștetul capului și că șipotul roșu îi coboară în măruntaie și în lujerul de carne desfăcut să mă primească. „Unde îndrăznește omul meu?”, se întreabă cățeaua, făcând aluzie la slăbiciunile mele de țicnit, când suportă până la țipăt apucăturile arbitrare, rupându-și cămașa cu dinții, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
aflate imediat sub pragul simțurilor noastre de adulți. Intrăm. Locul emană o tăcere profundă, ca și cum aici domnește latura vegetală a creației și până și păsările au fost izgonite; dedesubt, prin luminișurile verzi minuscule și Întortocheate, prin grădinile-ramuri, urcă susurul unui șipot de pe Moor, care Într-o bună zi va ajunge să se unească cu marea, departe, În sud. Zgomotul acesta de apă, din nou asemănător cârâitului unui corb, tremoloului unui ploier Îndepărtat, Îți pare a veni dintr-o altă lume, o dată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
al metamorfozelor perpetue: „pe ghergheful înalților cedri se urzește brocartul poemului”, „visul plăpând ia forma zăpezilor din zboruri”, „frunzele sunt fluturii verzi adormiți în cuvinte”, „elanul se imprimă în arbore și-n slovă”, „cu un toiag învie în literă un șipot”, „e seva care urcă în glas și în tulpină”; poetul e îndemnat să „ridice luna” și să „onduleze nisipul”, „cad în cerneală cheile destinului”, “în glas se-ntorc ținuturi”, pictorul „cu un deget atinge oceanul cu o mână tăcerea / din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai frecvente. De foarte multe ori, miraculoase mutații se petrec „precum la atingerea baghetei” (Brățara nopților), a „nuielei fermecate” („Ca o nuia fermecată privirea peste pianul colinei” - Zodiac, XI) sau a „toiagului” magic („Cu un toiag învie în literă un șipot” - Zodiac, III). Tot ce se poate deștepta, prin atingere, izbire, deschidere, răscolire etc. viața secretă, amorțită, a lucrurilor se bucură de atenția poetului, pentru care acestea devin, în consecință, surse de energie sonoră, muzicală (clape, strune, arcușuri), de ecouri așteptate
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
finalul cunoscutei secvențe (XI) a tipografiilor: „Tipografii, / Cutii pentru bijuteriile visului / Evantalii de ape / Glastre pentru buruiana inimii sălbatecă / Oglinzi în care imaginea sufletului se adună /.../ Cărțile sunt încă umede de sărutul mașinelor /.../ Cărțile vin pe buzele mele ca toate șipotele / Ca toate păsările / Cărțile: câte lacăte la poarta de stejar a solitudinii / Cărțile: câte trepte spre ferestruica deschisă nevăzutului”... Urmând imediat Brățării nopților, Zodiac indică deja - deși menținând încă multe „barochisme” de până acum, începutul unei anumite degajări de supraâncărcarea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
acesta aproape s-a dublat în 2007 când s-au înregistrat 806 de cazuri, iar în 20081688. În 2008 SMURD Iași împreună cu Consiliul Județean și Consiliile locale înfințează echipajele de prim ajutor (EPAĂ de la Hîrlău, Podu-Iloaei, Răducăneni, Bivolari, Țibănești și șipote. Tot în 2008 se operaționalizează și EPA din structura ISU Iași de la Detașamentul II, Pașcani și Tg. Frumos astfel încât se înregistrează și primele intervenții de prim ajutor 977 de cazuri. Pentru aceasta SMURD-ul a realizat activități de selectare și
SMURD IAŞI REALIZARI, ÎNTREBARI, PERSPECTIVE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Diana Cimpoeşu, Ştefan Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1019]