939 matches
-
prin aceste locuri și își vedea de treabă, ca un om cuminte ce era. De aceea îl iubea patronul, și avea multă încredere în el. Cufundați în evantaiele cărților de joc, savurau câte un păhărel și ronțăiau covrigi dintr-un șirag agățat într-un cui deasupra mesei. Lui nea Ghiță îi plăcea să înmoaie covrigul crocant în paharul cu vin, ca să-l poată molfăi cu cei câțiva dinți care-i mai rămăseseră. Râdea de el Arapu : -Ce faci, nea Ghiță, iei
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
Din sec și arpegiu - gol așternut - Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți, Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și lună, dacă mai poți! Ah, Univers, așază-mă sus! Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag, Pe galaxia care-a apus, Taina în care, iubitul meu drag, Scoate armura și-și lustruiește Ochii săraci de stele și ... Citește mai mult Ah, tunet în cer și-n inima ruptă,Ploaia pe ochii ce mi-i oblojesc,Fulgere
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Din sec și arpegiu - gol așternut -Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți,Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și lună, dacă mai poți!Ah, Univers, așază-mă sus!Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag,Pe galaxia care-a apus,Taina în care, iubitul meu drag,Scoate armura și-și lustruiește Ochii săraci de stele și ... XIII. NUNTA CUI..., de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2157 din 26 noiembrie 2016. Acum, iubirea noastră
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
ba, „scufundarea în apele vieții” e marea probă de foc întru dorința fiecăruia dintre noi de a dobândi frumusețea de „perlă” ca purtător de condei. Cu mai mult sau mai puțin efort, în toată viața noastră, putem „păstra” sau „împodobi șiragul de perle” ale virtuților noastre. Spre acest colier aspirăm cu toții - spre cununa aleselor virtuți. Depinde numai de noi cum va arăta această corolă, atunci când făclia vieții se va mistui, încet-încet, și dacă șiragul de perle va străluci în cetatea luminii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92373_a_93665]
-
toată viața noastră, putem „păstra” sau „împodobi șiragul de perle” ale virtuților noastre. Spre acest colier aspirăm cu toții - spre cununa aleselor virtuți. Depinde numai de noi cum va arăta această corolă, atunci când făclia vieții se va mistui, încet-încet, și dacă șiragul de perle va străluci în cetatea luminii sau va rămâne din noi doar „spuma nimicniciei noastre”, conform judecății lui Mihai Eminescu. Să nu uităm că acest traiect al înfloririi noastre este sugestiv creionat și de poetul transilvan Dominic Stanca. Astăzi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92373_a_93665]
-
le-ar plăcea unora să se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundată/Un șirag de piatră rară/Pe moșie revărsată...” . Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexie Materiei, care a trăit numai 29 de ani! Așa este - limba este o „comoară” - cel mai important element al existenței unei națiuni. „Mult e dulce și
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
au trezit la viață. Îmi azvârl ochii peste grădina înmiresmată și plină de culori vii. Zâna cu păr bălai, glas domol și rochie din flori de colț - pufoasele steluțe ale naturii, se plimbă peste întregul oraș minunat. Ridic ochii, zăresc șiraguri de râuri repezi și cristaline ce se ondulează printre zidurile falnice de munți care străpung cerul, luminate de călduroasele raze ale soarelui. Păsărelele ciripesc, ridicându-se în înaltul cerului, jucându-se „de-a prinselea” prin aer. Nu se zărește nici un
Parfum şi culoare în suflet de floare. In: ANTOLOGIE:poezie by Talida Boboc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_659]
-
oac / mîine pornim la atac...“ Oare degetele cîtor mîini trebuiesc pentru un scut și gîtlejurile cîtor oameni pentru un tun? Vreau o rochie lungă, neagră, de dantelă, cu decolteu adînc la spate, o pereche de pantofi de lac escarpen, un șirag de perle veritabile, să mă plimb prin casă de la bucătărie la baie și să murmur un poem disperat: „Ești cea mai frumoasă“. Tronc Marițo, era o vorbă În mahalaua copilăriei mele. Mi se usucă pielița unghiilor și crapă. Stephen Dedalus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și asemănarea sa. O moarte care se Însuflețește pe zi ce trece Într-o nouă formă de viață, rece, nesimțitoare, arogantă, ostilă. Dar deodată vocile Încep să arunce umbre dezordonate, confuze, pe vagonetele ce se ciocnesc Între ele ca un șirag de vertebre zgîlțîite de un vînt uscat, fierbinte. „Împinge, bă, Împinge-ți zic, crucea mă-tii de cioroi...“ „...și avea niște țîțe ca niște clopote, cînd i-o trăgeam parcă regulam o biserică“ „CÎt ai ceasu, cucoană?“ „Iote-l și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
supăra dacă-ți spun că nu mă interesează dondănelile tale de individ îmbătrânit înainte de vreme? Îți voi leza oare colosala prostie dacă îți atrag atenția cum că tocmai am străbătut toate zidurile palatului vii și nevătămați, așa cum ai tăia un șirag de mărgele de fum? Te superi dacă zburăm spre infinit, să găsim rezolvarea problemei și apoi să clădim din nou omenirea? Dacă acum câteva secunde, să zicem, aș fi putut să mai trăiesc surpriza incredibilei răsturnări de situație la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
latentă, și-a găsit drum să iasă la suprafață, asemenea unui uvoi de lavă. Acești mari anonimi ai satului și școlii românești au învățat să administreze capitalul de suferință al țăranului, acumulat în timp, și să facă din suferință un șirag de nestemate. Ei, marii anonimi, au crezut în puterea educației, învățăturii și în exemplul personal și, de cele mai multe ori, s-au rugat de părinți să-și lase copiii la coală și să-i trimită la școlile secundare din orașe. Marea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Apoi Își aminti de astrolabul găsit de străjeri pe corabie. Îl căută În traistă. Acum, În plină lumină, observă că acele semne mărunte nu erau o decorațiune, ci niște incizii regulate de grade și de orbite. Pe margine, iarăși un șirag de caractere arabe. Un obiect alcătuit cu un rafinament ieșit din comun. Se Întoarse, uitându-se după tânărul sarazin. Amid Îngenunchease pe un covoraș și se ruga cu fața la perete. Dante se apropie, Întinzându-i instrumentul. - Dar aici ce scrie? Sclavul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și eu? se scărpină nea Ovidiu în capul chel. Io știu numai că halterele nu zboară. - Vă mulțumim, domnule Ovidiu! - Și să-i spuneți lui domnu din America că io n-am furat nimic. - Mai târziu, zâmbi doamna cu un șirag de porțelan. Acum să ascultăm părerea unui agent F.B.I., în premieră la o televiziune româ... - Nu sunt vinovat! se revoltă Ovidiu. Spuneți-i că nu sunt vinovat! Și văzând că doamna nu catadicsea să traducă, nea Ovidiu îi spuse singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
culmi. Oricum el are încă perspective de avansare, iar pe viitor îl mai așteaptă încă unele lucruri care altminteri ar fi, din păcate, deja de domeniul trecutului. Anna înșiră notele acestei compoziții rapide cu o eleganță lejeră, japoneză, ca un șirag de perle de cultură. Vioara intonează șleampăt, iar urechea muzicală a Annei suferă și pretinde mai mult exercițiu din partea viorii. Astăzi nu se muncește, ci se cântă de plăcere. De la distanță, inima de mamă a doamnei Witkowski e alături de Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și ce brâncă Lăsară fierul rânced și lemnul buretos? În loc de aur, pieptul acelui trist Argos Ducea o lână verde, de alge năclăite, Pe când la pupă, trase - edec ca niște vite Cu țeastă nămoloasă și cornulețe mii, Treceau în brazda undei șirag de răgălii. Sub vântul drept, caicul juca tot mai aproape. Atunci, cu ochi de seară și-abia deschise pleoape (Căci, grei de-ngîndurare, nămeți mă năpădeau), Cu ochi ce cheamă somnul din goluri și îl beau, Îmi deslușii deasupra, înghemuit pe-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
le-ar plăcea unora să se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundata/ Un șirag de piatră rară/Pe moșie revărsata ... Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexe Mateevici, care a trăit numai 29 de ani! Așa este - limba este o „comoara” - cel mai important element al existenței unei națiuni. „Mult e dulce și
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > VOI STRÂNGE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Voi strânge Voi strânge diamantele șirag, Comoară de lumină și vibrare, În seara care se anunță vag, Și umbra se întinde pe cărare. Voi scrie pentru astăzi poezie, Voi scrie poezie pentru mâine, Ca în urcușul ei o ciocârlie, Ca unduirea unui lan de pâine; Cu
VOI STRÂNGE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364481_a_365810]
-
-a toamnă din vale până-n creste, Pădurea-ncepe să aprindă ruguri, Cât vezi cu ochii priveliști de poveste, Și aurii ca lună sunt boabele de struguri. Miroase-a must și viespile-și iau vama, Încep să-și schimbe câmpiile veșmântul, Șirag de nunți și-începe sarabanda, Dezmăț de frunze-n aer , e mare crai azi vântul! Cad lacăte, începe iarăși școala, Ne vor lipsi o vreme din codrii noștri cucii, Își leapădă iar rodul în graba mare nucii Începe pe ogoare
MIROASE-A TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364499_a_365828]
-
mea, tumultul sentimentelor gândite acolo, în arhipelagul inimii sale, stârnind nu numai admirație dar și o dragoste necondiționată; Pereche - Nepereche ; Somnul din somn ; Nascendo ; Orizont ; Înecarea lacrimei ; Basm; ; Litera ; La revedere ; Muntele din mare; Anotimp invers; Ea , și un alt șirag de poeme nestemate, precum le văd ochii mei . Tumultul, a tot ce este omenesc, îl desprind uneori din toată dragostea condiționată sau necondiționată, dăruită de cele mai multe ori fără a primi nimic în schimb, ducând la ; Înecarea în lacrimi ; Să plângi
DE NICOLAE BACIUT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364488_a_365817]
-
le hrănește și primenește. Fata babei nu face toate aceste lucruri, lasă părul neroditor, fîntîna secată și uscată și toate celelalte, simboluri ale uscăciunii și nerodirii proprii. În consecință, e mîncată de balauri laolaltă cu mamă-sa, altă “hoașcă” din șiragul de babe absolute și negerminative ale lui Creangă. Așadar, la Creangă femeile sînt caracterizate în funcție de fertilitate și erotism (nu intră aici “cocoanele” și sfintele, zînele, precum Sfînta Duminică, care trebuie tratate separat). Pe de o parte, avem femeile rodnice și
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
frăguțe! Bobi de soare Din răzoare!... Le-am ales, Când le-am cules, Ca pe niște mărgeluțe Grămăjoare în mânuțe... Nu le duc însă la piață, Ci am să le-nșir pe ață Și-am să-i fac păpușii mele Șirag dulce de mărgele. Am frăguțe! Am frăguțe! Bobi de soare Din răzoare!... Și-am să fac din ele-îndată Și spumă pentru-nghețată Ca să-mi râdă inimioara C-am unit iarna cu vara. Iar de-or rămânea vreo două Vă voi
DE-ALE...BUNICILOR (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363927_a_365256]
-
Zorzoanele luminau seara abundent, făcând ca strălucirea să-și schimbe nuanțele în funcție de muzica de club auzită prin difuzorul din perete. Pe verticală, literele căpătau o parte din culorile vii ale curcubeului, când roșu intens, când galben, verde sau portocaliu, terminând șiragul la ultima literă “K” și luând-o din nou de la capăt, până refăcea întreg cuvântul: “Bismark”. Deasupra acestui nume, lumina cu roșu cuvântul “Market”, așa cum se vedea până mai de curând numai în filme, dar care acum se vedea și
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
vaza albastră de pe televizor. Mama era emoționată și plângea pe hol...le schimbam zilnic apa...După trei luni, știi ce ai făcut? -Ce-am mai făcut, mă, că mă enervezi?! -Mi-ai spus să închid ochii și mi-ai pus la gât șiragul ăsta de chihlimbare. Te-ai înroșit și mi-ai șoptit că mă vrei de soție...Ce frumos a fost... -Auzi, fato? Lasă fasoanele, că tot mă uit de un sfert de ceas la chihlimbarul ăla din sticlă. Dacă l-ai
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
cișmea./ Tâmpla apasă pe umăr. Pășesc ca pe o altă/ Planetă, imensă, străină și grea.// Așteptăm într-un loc unde încă mai sună,/ Din strunele undelor line, izvoarele./ Când va scăpăta soarele, când va licări luna,/ Aici vor veni în șirag să s-adape/ Una câte una căprioarele./ Spun tatii că mi-i sete și-mi face semn să tac./ Amețitoare apă, ce limpede te clatini!/ Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri/ La ceas oprit de lege
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
Un zâmbet s-a topit, o lacrim-a rămas Când am plecat, bunico, chiar după primul pas Un zâmbet s-a topit, o lacrim-a rămas... Dar știu, măicuță dragă, o să m-aștepți în prag Numărând picuri moi ce-n streșini curg șirag. Cu gândul te-nfășoară dragi amintiri trecute Durerea ți-o alină prin frunzele căzute. Căci eu, cu dor de tine, iată, îmi urmez soarta Însă mă-ntorc cu drag și iar îți deschid poarta. Când vocea ta șoptită mă cheamă
UN ZÂMBET S-A TOPIT, O LACRIM-A RĂMAS de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362297_a_363626]