1,435 matches
-
la o parte și privesc cerul cenușiu, dar care parcă nu vrea să promită a elibera măcar o rază subțire de soare și-atunci îmi spun c-ar fi mai bine să tragem fermoarul sufletelor și să ne legăm cu șireturile mâinile gândurilor întinse. Cerul plânge, dar nu cu ochii, ci cu norii lui cețoși. Privesc cum îmi fuge umbra și tălpile mi se topesc în zori, se scurg vise amăgitoare pe fruntea mea de stele unde mi-am așezat privirea
VISUL UNEI NOPŢI ... TÂRZII! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349197_a_350526]
-
cu modul în care a reușit el să dejoace planurile de îmbogățire a unor oameni ai muncii păcăliți de nenorocita de propagandă capitalistă și, în context, modul detaliat în care a sporit bogăția națională cu un autoturism de marcă, nou-nouț. Șiretul prim, povestea totul în amănunt ca nu cumva să o facă alții și să fie bănuit de implicare în afacere. Nu uită să remarce modul just de colaborare cu organele abilitate și făcu chiar propunerea mult așteptată de colonel. Se
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]
-
pumn te tai ușor în centrul palmei. doare. nu-i nimic. trece pleacă acel ceva din calea ta în spate simți umbrele cum chicotesc poate chiar le auzi pășești. înainte. nu fugi. zâmbești dai bună dimineața măcar pantofilor sau bocancilor șireturile te salută și se desfac o nouă zi un nou prânz un nou spectacol de circ seara întorci foaia plăcinta este gata nu mănânci. zâmbești. spui noapte bună cui apuci șireturile rămân desfăcute și totuși cineva le înnoadă cineva se
ÎNNODARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384561_a_385890]
-
fugi. zâmbești dai bună dimineața măcar pantofilor sau bocancilor șireturile te salută și se desfac o nouă zi un nou prânz un nou spectacol de circ seara întorci foaia plăcinta este gata nu mănânci. zâmbești. spui noapte bună cui apuci șireturile rămân desfăcute și totuși cineva le înnoadă cineva se joacă noaptea pe ușă umbra crește... Anne Marie Bejliu, 23 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: înnodare / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1485, Anul V, 24 ianuarie 2015. Drepturi
ÎNNODARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384561_a_385890]
-
10 August 2016 Nu știu ce-i cu mine, se tot miră ea, Gândul nu mai poate locului să stea, Umblă ca o boare, plină de ispită, Cred, de bună seamă, sunt îndrăgostită... Toată ziulica nu mă lasă-n pace, A aflat, șiretul, că și mie-mi place Și când vine noaptea, cu aroma-i dulce, Legănat pe brațe, nu vrea să se culce, Dar nici eu degeaba, nu mi-e somn de mult Și-așa, necuminte, stau și îl ascult Cum flămând
GÂNDUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382519_a_383848]
-
mei. Ah...când mi-aduc aminte!..Am început să tremur și să respir sacadat. Probabil că m-oi fi înroșit, că ardeam toată. Până atunci nici un bărbat nu pusese mâna pe mine. Era prima oară...Și atât de mult doream...Șiretul malac, hâit în chestiile astea de...,,montaj”, mi-a simțit starea. Știa că sunt victimă sigură, dacă mă mângâie și mă pipăie puțin. Apoi, cine îndrăznea să-l refuze în acea stare? De aceea m-a întors cu fața spre
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
vorba de un interlop, un politician sau un milionar, operativ, nu în șase ore (inadmisibil!), mijloacele moderne aflate în dotare ar fi localizat zona prăbușirii avionului. Cu toate că avem pîrghii specifice ca stat membru NATO, iar la Deveselu ne tragem de șireturi cu tehnologia americană, rateul instituțiilor implicate este la fel de dramatic ca și pierderea celor doi. Grav este că drama din Apuseni a fost transformată în răfuială politică. Problemele sistemice sînt mereu trecute cu vederea, iar domeniile tehnice continuă să fie populate
Dacă nu era desființată unitatea de vânători de munte din Apuseni [Corola-blog/BlogPost/92452_a_93744]
-
făcute de țiganii plecați din România, ca și cînd n-ai putea să deosebești un țigan de un român. Cine le-a dat voie să treacă în țările lor? Îmi spunea cineva avizat că, din satelit îți vede și culoarea șireturilor de la pantofi. De ce li s-a dat voie să treacă granița? Ca apoi să-i poată expulza, spunînd: „Uite ce-au făcut ticăloșii de români!”. E o demagogie de mult pornită. Așa cum demagogia internațională se practică și în alte domenii
„CÂND BORDELUL E O MĂNĂSTIRE” – Interviu cu Ileana Vulpescu [Corola-blog/BlogPost/92815_a_94107]
-
Rupând durerea clipelor în trei. Și vom fi unul pentru veșnicie, Iar veșnicia una pentru noi Pășind în dragoste cu bucurie Vom trâmbița cu-al sunetelor ploi. Cafeaua o vom bea-ntr-un vis de ceară Printre iluzii prinse cu șiret Ca toți poeții-n timpul lor de seară Când scriu despre iubire cu regret. Că mă iubești, pădurile-mi arată Că iată calc pe-al frunzelor covor, Dar toamna cu mireasma ei mă-mbată Și iar te văd prin ceață
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
-Vreau și eu la bolindeți! Hâââ! Vreau și eu la bolindețe! Hâââ! În cele din urmă, exasperat, Petriță a spus : -Hai, mă, să-l luăm și pe el la bolindeți, că mă enervează cu miorlăitul! -Bine, îl luăm! a spus șiretul de Ilie. Numai dacă îi dă mă-sa voie. Bucuros, am mutat pe un alt plan bâzâitul și insistențele. M-am dus la mama : -Hâââ! Vreau la Moș Ajun! Vreau la bolindeți! Hâââ! Într-un târziu, am reușit să topesc
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Am început să bat din picioare. Lisandra m-a simțit: -Ce tot bați din picioare? Ți-e frig? Și tot strângeam...tot băteam din picioare...La un moment dat i-am spus Lisandrei că rămân în urmă să-mi leg șiretul la ghetuțe. Văzusem un copac și intenționam să mă ascund după el. Dar Lisandra, foarte grijulie, spuse : -Nu te las singur! Vrei să te pierd? Iaa, să vadă mămica! S-a aplecat la picioarele mele, a verificat și a spus
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
și intenționam să mă ascund după el. Dar Lisandra, foarte grijulie, spuse : -Nu te las singur! Vrei să te pierd? Iaa, să vadă mămica! S-a aplecat la picioarele mele, a verificat și a spus : -Nu s-a dezlegat nici un șiret! Hai cu mămica! Ce era să fac? Am mers. Dar... era de mers? Inevitabilul s-a produs. Și prin față și prin spate. Stropii s-au prelins prin izmănuțe, pâă în ciorapii din ghetuțe, care...și-așa erau ei inundați
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
lapte Mătreața și multe alte... Toate -jur!-, absolut toate De mine sunt inventate. Mi-au furat idei și alții, Fel de fel de inovații, Și- au inventat pentru voi Felurite chestii noi: Flacăra chibritului, Pârțul, vârful cuțitului, Umbra, dosul căciulii, Șiretul fără capete, vârful sulii, Oftatul, șarpele cu mâner, Coaja de pâine, pietroiul de fier, Codița prunei, gaura inelului, Coclenderul, pieptenele chelului, Mi se datorează, în parte, tot mie, După cum toată lumea știe, Dar nu vrea să recunoască... L-am lăsat să
FRUSTRARE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383318_a_384647]
-
largă tunică din mătase albă, verde și stacojie, ale cărei forme atrăgătoare transpăreau pe sub vălurile străbătute de lumina cea orbitoare. Continuă să Înainteze până când atinse culcușul cu gambele, iar poetul simți căldura trupului care se apleca peste el, deschizându-i șireturile hainei și Întinzându-și pântecul spre chipul lui. Chiar atunci, pântecul acela Își dezvălui rana care Îl brăzda, o despicătură sângerândă, imundă. O pădure vie păru să se ridice În jurul chipului femeii și o Împletire de șerpi șuierători se năpustiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În glas. Când... când ai de gând să pleci? Ea continua să tacă. — Aș putea să vin și eu cu dumneata? Spițerul se apropie și ridică mâinile până când Îi atinse umerii. Ea Îi urmărea impasibilă mișcările. Bărbatul Începu să dezlege șireturile care Îi Închideau rochia, dezvăluindu-i Încetul cu Încetul trupul arămiu. 13 20 iunie, În cursul dimineții — Negustori blestemați. Oameni de nimic, șuiera Dante străbătând Înainte și Înapoi atriumul sediului Calimalei, Arta negustorilor de stofe, cea mai importantă din Florența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
unui martir. Îl fixa cu neobrăzare, cu capul aplecat pe o parte și cu buzele strâmbate Într-un zâmbet vulgar. — Așadar, iată-te din nou, messer Alighieri. La urma urmei, tot patul meu Îl cauți, Îl apostrofă ea deznodându-și șireturile rochiei și arătându-i pieptul. Glasul ei ascuțit tăia ca un pumnal. Dante se oprise dintr-o dată, cu două trepte mai jos. Fata se apropie și se aplecă spre el, atingându-l cu sânul. Poetul simți un miros confuz, suflarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
părea Încă și mai negru: două lacuri de tenebre fără fund. Dante se ridică spre dânsa, fără să Își dea seama de ușurința cu care izbutea acum să Îndeplinească această mișcare. Ea Își duse o mână la spate, desprinzând un șiret. Rochia Îi lunecă repede peste spate, dezgolind-o. Pe trupul ei apăruse șarpele multicolor Încuibat pe pântecele ei, de unde urca În spirală către arcuirea sânului. Ochiul bestiei Îl fixa pe poet, chemându-l, În timp ce Antilia se apropia Încă și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
zise Antonio, perplex. Apoi ridică din umeri. — Totuși, nu uita că sursele de informație ale Bisericii sunt incorecte, dar eficiente. Dacă ei cred că femeia e implicată, poate că așa este, Într-adevăr. Dante asculta atent, jucându-se cu un șiret de la haină. — Messer Antonio... — Spune. — Mânăstirea San Paolo fuori le Mura, la Roma, unde au lucrat Ambrogio și Iacopo, și unde domnia ta ai contribuit la redactarea bulei lui Bonifaciu... E un comandament templier, ai zis. — Da. Ca și cea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
vocea mi se modificase cu cel puțin jumătate de octavă, ai putea măcar să te descalți. Nu a spus nimic. A continuat să se uite la mine, cu o privire de nedescifrat. încet, s-a ridicat aplecându-se să-și desfacă șireturile. L-am urmărit observând din nou cât de mari sunt bărbații în comparație cu femeile, cât de lungi le sunt mâinile și picioarele, ce umeri lați au. M-am gândit la blonda din bar și la cât de drăguță fusese. Dar cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
copilul. De ce să mai aștept? Dumneata ai aștepta? - Da, șuieră Cârpenișteanu, pregătindu-și lovitura. Eu aș aștepta dacă aș ști că e vorba despre un tip ca mine. Lovitura porni. Clipă în care Elefterie Măceș realiză că are unul dintre șireturi dezlegat. - O clipă, să mă închei la șiret, spuse Elefterie, aplecându-se. Și ferind în același timp crunta lovitură în mod involuntar, căci cuțitul menit să-i curme viața zbură peste el, înfigându-se din greșeală și spre marea uimire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Da, șuieră Cârpenișteanu, pregătindu-și lovitura. Eu aș aștepta dacă aș ști că e vorba despre un tip ca mine. Lovitura porni. Clipă în care Elefterie Măceș realiză că are unul dintre șireturi dezlegat. - O clipă, să mă închei la șiret, spuse Elefterie, aplecându-se. Și ferind în același timp crunta lovitură în mod involuntar, căci cuțitul menit să-i curme viața zbură peste el, înfigându-se din greșeală și spre marea uimire a tuturor în brațul stâng al celui care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
tuturor în brațul stâng al celui care-l trimisese. - AAAAAUUUU!! zbieră Cârpenișteanu. M-am lovit îngrozitor! Sunt rănit, AU!! FACEȚI CEVA!! - Ce s-a întâmplat? se miră Elefetrie, care scăpase totalmente parcursul evenimentelor, din pricina preocupării lui de a-și lega șiretul de la pantoful drept. Domnule Cârpenișteanu, sunteți rănit! Chemați o ambulanță! strigă el spre colegii lui. - Dar a încercat să te omoare, Eleftuț, îi spuse fata care până nu demult stătuse agățată de gâtul lui. A încercat să te omoare, de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Sacul zăcea acolo, Încă legat. - Nu m-am atins de nimic, după ordinul străjerilor, răspunse meșterul Alberto. Dar, orice s-ar afla Înăuntru, ar fi bine să fie scos cât mai iute. Pânza e Îmbibată cu apă. Poetul desfăcu grabnic șireturile și se apucă să scoată fragmentele, trecându-i-le omului, care le rânduia pe bancul de lucru. Pe măsură ce elementele mașinăriei Îi treceau printre degete, pe chip Îi sporea o expresie de stupoare. Dante Îi supraveghea atent reacțiile. - Așadar, ce crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Matziev după ce a sosit în orășelul nostru a fost să-și pună ordonanța să-i aducă un fonograf. Îl vedeai petrecând ore întregi la fereastra camerei sale, deschisă în ciuda frigului care nu se mai îmblânzea, fumând trabucuri subțiri ca niște șireturi și punând în funcțiune la fiecare cinci minute aparatul cel zgomotos. Asculta tot timpul același cântec, cu un refren foarte cunoscut, la modă cu câțiva ani în urmă, când încă mai credeam că lumea e eternă și că e de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
care îi tăie maioul. Îi scoase cu precauție hainele, iar torsul gol al prizonierului se ivi ca o pată mare și luminoasă în penumbra curții. Când Matziev termină cu hainele, făcu același lucru cu pantalonii, izmenele și chiloții. Îi tăie șireturile pantofilor, apoi le ridică încet fluierând melodia lui preferată, Caroline și pantofii ei verzi. Tânărul urla, scuturând din cap ca un nebun. Matziev se ridică: prizonierul era în întregime gol, la picioarele sale. — E mai bine așa? Te simți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]