682 matches
-
unde disidentul milita pentru respectarea drepturilor omului. I-a plăcut ce aude. Gândeau la fel. Spiritul său tânăr, însetat de dreptate, de libertate, l-a purtat de-a lungul anilor până la limita supraviețuirii. Cu ochii în gol, Adrian vedea lacrimile șiroind pe obrazul Smarandei, mama sa. Privirea ei rugătoare spunea să nu plece. Or să-l prindă. Adrian și-a amintit noaptea când au fost arestați... și versurile ce-i alergau prin minte: „Mergeam legați în lanțuri, un grup de apucați
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Text scris de Ana Dănilă: Te văd în fiecare picătură din ploaia care inundă amintirile mele. Te regăsesc în fiecare petala uscată de pe pământul negru. Te simt în fiecare undă de frig care-mi șiroiește pe spate. Ești încă ziua rece care ascunde lumină. Încă o hartă gălbejita ce tăinuiește o comoară. Și eu tot încerc că unul din pirații de pe acele mari învolburate să te găsesc. Eu într-o epavă așteptând veacul în care
NO ORDINARY LOVE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362913_a_364242]
-
FLUTURI NINȘI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Priveam necuprinsu-ți, mistuită de mirare, dorind ca trup obosit de uitare să nu se descompună în fragmente iluzorii, dezorientate, să nu fugă anapoda, șiroind dorințe sterpe pe coama anilor pierduți din ochiul timpului cenușiu. M-am văzut strălucind în ochii blânzi ai Soarelui, ce-mi privea imensitatea zorilor. Mă contempla ca pe o carte de căpătâi, necitită, ca pe ultimul poem din Cântarea Cântărilor
FLUTURI NINȘI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362966_a_364295]
-
-i amețiți, Mărțișor se gândi să le dea lovitura de grație, făcând salturi uriașe prin aer (cizmele fermecate, săracele), răsucindu-se și zvârlind din picioare cu forță în țeasta fălcosului de Vânt Fierbinte, care se rostogoli până la ușă, cu sângele șiroind din orbitele ochilor. Se mai răsuci o dată și izbi cu sete în țeastă și pe Rază Fierbinte, care văzu stele verzi, rostogolindu-se de-a berbeleacul. Căpcăunii Cap Pătrat o luară la fugă înspăimântați. Mărțișor alergă după cele două namile
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
poezie [] Te sărut pe buze... și simt toamna în jurul tău, sărut ce cade ca o frunză-ngălbenită... de ploaie... de așteptare... pe obrazul tău înghețat de sinceritate îți sărut ochii ce-ți încălzesc privirea, să-ți amintești în gând... când lacrimi șiroiesc clipele de dragoste... ce le ascunzi în suflet îți sărut sufletul și cu privirea ți-l cuprind ca pe o floare de aur... de argint... ce înflorește mereu în glastra sufletului meu. Citește mai mult Sărut de toamnăpoezie []Emoție- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
adevărat. Întâlni însă un Șerban neclintit, cu zâmbetul pe față, cu o privire caldă, răbdătoare și blândă, poate chiar ireală, și nu citi în ea nimic ce ar fii vrut. Începu să plângă încetișor, apoi din ce în ce mai tare, lacrimile se prăvăleau șiroi udându-i chipul schimonosit de o cruntă durere ce o simțea peste tot, în piept, în creier, în burtă, în picioarele ce începură să tremure. Într-un târziu, printre sughițuri și ștergeri de nas, reuși cu greu să mormăie: - Cum
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
nu te poți apropia de el. Am auzit că fără zece morcovi și zece mere nici nu stă de vorbă cu tine. Marinică se făcu mic în colțul lui și din ochișorii lui ca niște măsline negre, porniră să-i șiroiască lacrimi fierbinți. - Ce-i de făcut atunci? - Ai putea căuta în pădurea de lângă fermă, fu de părere șoricelul, am auzit că acolo are loc câte un concert în fiecare zi. - Dacă ar fi participat cineva la un astfel de concert
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
de cele rele”, mai plânge în hohote ploaia după juninca „comunizată”; amintirea păstrează și cele trei garnizoane preferate, din care ofițerul vechi de o jumătate de oră nu obținuse, la repartiție, niciuna, dar, pentru ele, ploaia nu și-a mai șiroit tristețea, doar mama a izbucnit în plâns de groaza depărtării. Repartiția a banalizat repede depărtările, însă dorul a căpătat puteri și sunt, în carte, rânduri, rânduri de dor de „Vili, vili, mă...”, de „vramnița” dintre ocol și grădină sau de
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
cât munții, biciuit de flăcările teologiei și de pucioasa unor ani amirosind a blestem și ură și apostazie, din care Dumnezeul cel viu l-a smuls și azvârlit ca pe un Iona în pântecul chitului exilului pustiitor. Vorbește o conștiință șiroind pe crucea veacului în ranele Mielului răstignit de la începutul lumii pentru izbăvirea neamurilor și a fiecăruia dintre noi,”, spunea despre Petru Lascău, poetul Ioan Alexandru. Volumul „Semnătura iubirii” include versuri grupate în „Pași spre lumină”, „Biserica în asediu”, „ Între zâmbet
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
În veci iubirii mele și ale versului alai. Te-au plâns prea mulți și încă te vor plânge, Acum mai mult ca ieri, poimâine hohotind ... Căci nu e încă albie să-ncapă atăta sânge Ce preschimbat în lacrimi pe-obrazuri șiroind ... . Și azi ... o ”Floare-albastră” în parc am să-ți aduc, M-aștepți mereu chiar și atunci când uit să vin Și îmi doresc pe Demiurg să îl vrăjesc, să-l fac năuc, Să mi te readuc, să te păstrez ... la tine
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
îți spun eu, că altfel mă enervez rău. Și dacă mă enervezi, te bat până te omor. E clar? - Domnule, eu nu... - Să taci! Numai eu vorbesc aici. Când te întreb eu ceva, ai voie să vorbești. Dezbracă-te! Lacrimile șiroiau și Iuliana scâncea tot mai puternic, vizibil îngrozită, lipsită până și de ajutorul Domnului pe care-l rugase tot drumul să o salveze. Nu era în stare să se miște și avea mereu senzația că o să cadă într-un abis
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
altă sticlă de rachiu. Se cam clătina de emoție ținându-se după tinerii războinici care, cu ochii în patru, poate chiar mai mult, se pregăteau să încolțească dihania. Încurajările bunilor săteni atinseră paroxismul. Fiecare dintre ei se vedea în arenă șiroind de sângele spurcat al fiarei, plin de nepieritoare glorie și admirat de ceilalți. Numai că, de data asta, sorții îi aleseseră pe ai lu’ Tălâmbu! Ei urmau să fie acum slăviți asemenea Sfântului cu același nume precum al bătrânului lor
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
au revenit din coșmar. Amândoi aveau nopți când nu dormeau, dar nici nu vorbeau.O durere cruntă le măcina sufletele; se considerau vinovați de moartea micuțului. Nu se puteau ierta. Greșiseră...și acum plăteau. De multe ori își surprindeau lacrimile șiroindu-le pe obraji. Și pentru a nu părea prea slabi, fiecare se retrăgea în altă cameră. Se comportau ca doi străini. La început mai discutau și chiar luau masa împreună. Apoi, treptat, au început să-și arunce priviri dușmănoase și
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
în burduf. Greu, greu, tot mai greu, tatăl său așteaptă apa de atâtea zile, poate de săptămâni întregi. Deodată, în fața ochilor i se arată oameni care aleargă spre el; au vase cu apă și își va umple burduful? Se aude șiroind chiar un izvor? Dar cine îl privește de acolo fericit? Își revine încetul cu încetul; desenate pe apă stau în așteptare duhurile părinților săi. În acele momente, în mintea lui se derula filmul copilăriei, clipe de adevărată iubire alături de cei
ALTFEL DE IUBIRE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347545_a_348874]
-
punct minuscul de ramurile pomilor și păreau grăbite să formeze un covor pentru trecătorii veșnic preocupați și de obicei taciturni. Cum nu încăpea în lift, patru vlăjgani solizi îl urcaseră până la etajul șapte pe scări și ajunseseră sus cu el, șiroind a transpirație, după aproape o oră de chin. Sunară la ușă. Alma primise de știre că îi va fi adus biroul și le deschisese veselă. - Domnișoară, v-am adus biroul. Tatăl dumneavoastră ne-a trimis. - Mulțumesc, intrați, spuse emoționată din
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
școală, fiind elev al unui liceu foarte bun din oraș și, cum obișnuiam de fiecare dată, când soseam de pe drum, mă scufundasem în apa caldă a căzii, meditând. Auzind sunetul prelung, neîngăduitor al telefonului m-am ridicat și, cu apa șiroind pe trupul meu am străbătut holul, care lega camera băii de sufrageria casei. Am reușit să-mi șterg cu prosopul doar palmele pentru a putea ridica receptorul. Până să-l ridic, clinchetul strident al aparatului, încorsetat într-o carcasă neagră
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
ce dispare-n zori! Cu lacrima durerii se spală tot Răul Ce s-a'ntins ca fierea peste Univers! Ruga Ingereascä îl alungă-n Hăul De unde venise, făr' al nostru Crez! Când cerul plânge, eu îi simt durerea Din ochii șiroind precum un izvor... Cerului sihastru vreau să-i dau puterea Gândului cu soare, s-alunge orice nor! D. Theiss Referință Bibliografică: Când cerul plânge / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 954, Anul III, 11 august 2013. Drepturi de
CÂND CERUL PLÂNGE de DOINA THEISS în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364950_a_366279]
-
binele nostru și al firmei. Îmi place să cred, că vrei să te culci cu un patron bogat și nu unul intrat în faliment. Ochii Soniei aruncau săgeți asupra Olgăi, dar în sinea ei i-a dat dreptate”. Cu apa șiroind s-a ridicat din cadă, prosopul lung acoperea trupul femeii. Cu o cârpă uscată a șters oglinda aburită, de dincolo de geam a apărut chipul unei femei frumoase, cu ochii mari și luminoși. Sânii plini, cu sfârcurile întărite și-au făcut
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
și să-și muște mustața. Privirea îi înghețase în fereastră cu luciri de oțel în ochi. Pe la ora unsprezece și jumătate a intrat în clasă și domnișoara Iulia. O fantomă într-o pelerină militară cu glugă, până la pământ, de pe care șiroiau picurii de apă. Ducea pe umăr, agățată într-un băț gros, o geantă mare, voluminoasă. Totuși, foarte calmă, a dat jos de pe umeri voluminoasa geantă și a spus încet: ”bună ziua!”. Toți am spus „bună ziua”, mai puțin domnul Arsu, care se
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
a spus tot ce era de spus. Iar eu nu-mi întorc vorba niciodată, deși... regret mult de tot că mi-am dat demisia (iar a izbucnit în plâns). Mai ales... că-mi iubesc... atât de mult copiii! Cu ochii șiroind de lacrimi a venit în fața băncilor, ne-a privit lung, ca și când ar fi vrut să-și înregistreze în memorie imaginea fiecăruia și, suspinând, a spus: - Îmi pare rău, dragii mei... vă iubesc mult... mult și n-am să vă uit
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
luați de aici! -Ce e cu tine, ce ai căutat acolo? -Vă povestesc tot, când veniți! Mașina mergea greu prin ploaia deasă, ștergătoarele de pabriz erau pe viteza maximă, abia făceau față. Când a văzut-o cum tremura cu apa șiroind pe ea, i s-a făcut milă de biata femeie. -Ce-i cu tine aici? Cum ai ajuns în acest loc? Crina a încercat să vorbească, nu a putut spune nici un cuvânt, frigul o pătrunsese în oase, îi clănțăneau dinții în
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
și grația ideilor. Cuvântul îi este univers, iar poezia îi este credință: „Poetul însuși pășește cu teamă pe treptele Cuvântului! Cu vipera durerii la șold, Marele Vrăjitor se ascunde în zilele nedormite, în pipa ocultismului și a melanholiei, cu sângele șiroind pe hainele-i mute, adunați deopotrivă: pietrarul și dogarul, cizmarul și tipograful, bancherul și căcănarul, îmblânzitorul de cobre și cinteza, fochistul și acarul din gara Balaci, și mierla ciufută, și primarul cel fălcos și fără maniere, toți cei ce au
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
la ceruri, dispărând prin dematerializare. Aștept cu nerăbdare dimineața...ca să pot culege puțina energie solară și excursia în munți, să culeg curaj și demnitate.” Trăirile autoarei sunt deosebit de intense. Pentru a-și domoli tumultul, autoarea preferă să scrie: „Cuvintele parcă șiroiau fără voia mea. Nu reușeam să dorm de teamă să nu-mi pierd firul ideilor. Trăisem sub hipnoză involuntară și mă simțeam cu un coeficient ridicat de inteligență, când mi-a venit ideea de a mi-o induce chiar eu
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
Cine? - Revoluționarii... Tac brusc. „Cred că ori e beat - ceea ce nu cred, fiindcă l-aș fi observat - ori s-a țâcnit!”, gândesc. - Despre cine vorbești, Grig? - Despre Ceaușescu, despre cine altcineva?, răspunde el natural. L-am privit consternat. Cu lacrimile șiroind pe obrajii lui roșii ca merele, continuă suspinând: - Am fost la mormântul lui azi. I-am dus flori, i-am sărutat crucea, am cumpărat nouăzeci și cinci de lumânări și m-am rugat la el să mă învețe de acolo
COMEMORAREA NEBUNĂ A LUI CEAUŞESCU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351781_a_353110]
-
Acasa > Poeme > Devotament > GRIJA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1312 din 04 august 2014 Toate Articolele Autorului O ploaie lentă șiroia, Pe geamuri negre, mute, Și-n suflet grija dăinuia, Dar cine s-o asculte? Nici un cuvânt nu ai rostit. Și noaptea mă apasă, Te cred, știu că ai suferit, Dar grija nu mă lasă. O geana de lumină-ncet, În
GRIJA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352365_a_353694]