472 matches
-
ridică osanale Lingându-i în genunchi pulpana Că așa găseau cu cale Să-și câștige unii hrana. Astfel iar se scurg decenii Și strângem ură-adânc în noi Cântând ode pentru...genii În frig și foame și nevoi. Academia coboară Jos ștacheta și cochetă Ea primește prima oară Membră o... analfabetă. Ne trezim la Timișoara, Când străinii, (dece oare?) Au venit să-ndemne țara Să se scoale în picioare. Având speranța alte-i sorți Dintr-un hotar în alt hotar Noi am
LECŢIA DE ISTORIE 1 de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377507_a_378836]
-
la situația (de-a dreptul disperată) în care până și „Statul depune eforturi pentru o oarecare „umanizare” a societății, adică pentru instaurarea în societate a unei armonii care să permită conviețuirea pașnică între indivizi. S-a coborât astfel foarte mult ștacheta, s-au coborât exigențele. Dacă societatea Evului mediu avea drept ideal social sfințirea oamenilor, lumea de azi se mulțumește cu „umanizarea” lor. Trăim într-o lume descreștinată, care a abandonat treptat, treptat, valorile creștine. S-au mai bine zis, trăim
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
în casele-muzeu. Ceva din primitivitate e încă în stare manifestă în acustica nopții: lătratul câinilor și cântatul cocoșilor în zori. Se spune că banii nu aduc... fericirea. Dar lipsa lor nu e o condiție care o garantează. Dacă-ți ridici ștacheta propriilor fapte, asigură-ți și... salteaua. Eu am cunoscut omul în trei ipostaze: subom, supraom și... om ca mine. Coperta luxoasă ascunde adesea o carte mediocră. Lăudărosul găsește mereu contextul în care să-și vehiculeze isprava. Orice modă are în
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
în casele-muzeu. Ceva din primitivitate e încă în stare manifestă în acustica nopții: lătratul câinilor și cântatul cocoșilor în zori. Se spune că banii nu aduc... fericirea. Dar lipsa lor nu e o condiție care o garantează.Dacă-ți ridici ștacheta propriilor fapte, asigură-ți și... salteaua.Eu am cunoscut omul în trei ipostaze: subom, supraom și... om ca mine.Coperta luxoasă ascunde adesea o carte mediocră.Lăudărosul găsește mereu contextul în care să-și vehiculeze isprava.Orice modă are în
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
și oamenii de cultură de pretutindeni. Consiliul director al revistei, format din scriitorii Ion Constantinescu, Gavril Moisa și Al.Florin Țene ( președintele național al Ligii Scriitorilor), prin articolele și eseurile semnate de aceștia au dat direcția ideatica a revistei, ridicând ștacheta calității la un nivel înalt, competitiv cu revistele similare ce apar în țara noastră. La această au mai contribuit scriitorii Antonia Bodea, Voichița Pâlâcean Vereș și pictorul Lazăr Morcan. Numărul 32 al revistei, apărut zilele acestea, cuprinde la sectorul poezie
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.32 DIN APRILIE 2017 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374472_a_375801]
-
la situația (de-a dreptul disperată) în care până și „Statul depune eforturi pentru o oarecare „umanizare” a societății, adică pentru instaurarea în societate a unei armonii care să permită conviețuirea pașnică între indivizi. S-a coborât astfel foarte mult ștacheta, s-au coborât exigențele. Dacă societatea Evului mediu avea drept ideal social sfințirea oamenilor, lumea de azi se mulțumește cu „umanizarea” lor. Trăim într-o lume descreștinată, care a abandonat treptat, treptat, valorile creștine. S-au mai bine zis, trăim
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
accentul corului antic din cor în om și instrument, luând cu el și sacul tragismului famen. Sau poate feminist. (Dânsa dixit). Fumul din plafon cade ceață pe nucleu-eu, pe recuzită, tușim iritativ, dar dau la citit. „Nu înțeleg nimic. Mută ștacheta. Mai jos. - Dosul acoperit sau cum m-a făcut mama? - Cum vrei mata, și-om mânca!” Îți dau foc - strig! - Nu vezi că sunt de abia la începutul reconstrucției? Și dau să aprind bricheta... ea nimic, doar clik, la toate
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
la edituri și reviste,de fapt și aceștia erau un fel de activiști de partid). Dacă înainte pentru a fi publicat trebuia ca autorii să scrie în spiritul realismului socialist, deci prost, acum pentru a fi citit trebuie să coborâm ștacheta la dulcegării romanțioase pentru a fi citit. Tot prost. Fiecare artă, spunea Tsatsos, în parte exprimă epoca ei. Dar vai și amar dacă exprimă numai epoca respectivă. Adevărata artă exprimă toate epocile, pentru că îl exprimă pe om. Doar din când
INTERVIU CU SCRIITORUL AL. FLORIN TENE, PRESEDINTELE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de MAXIMINIAN MENUŢ în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344931_a_346260]
-
postdecembriste). Ce făcea trezorierul? că această funcție interesează. Trezorierul/casierul gestiona fondul clasei, constituit exclusiv prin propunerea părinților. Ce rol aveam eu, dascălul, în această chestiune a “fondului clasei”? Adesea, să le temperez ambițiile celor doi-trei părinți fuduli care impuneau ștacheta cât mai sus, ca să-și evidențieze statutul social în obște, și-i consolam pe ceilalți, grosul, asigurându-i că eu pot să-mi fac lecțiile numai cu ce-mi oferă școala, că nu există nicio obligație cu privire la implicarea lor financiară
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
la situația (de-a dreptul disperată) în care până și „Statul depune eforturi pentru o oarecare „umanizare” a societății, adică pentru instaurarea în societate a unei armonii care să permită conviețuirea pașnică între indivizi. S-a coborât astfel foarte mult ștacheta, s-au coborât exigențele. Dacă societatea Evului mediu avea drept ideal social sfințirea oamenilor, lumea de azi se mulțumește cu „umanizarea” lor. Trăim într-o lume descreștinată, care a abandonat treptat, treptat, valorile creștine. S-au mai bine zis, trăim
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
la situația (de-a dreptul disperată) în care până și „Statul depune eforturi pentru o oarecare „umanizare” a societății, adică pentru instaurarea în societate a unei armonii care să permită conviețuirea pașnică între indivizi. S-a coborât astfel foarte mult ștacheta, s-au coborât exigențele. Dacă societatea Evului mediu avea drept ideal social sfințirea oamenilor, lumea de azi se mulțumește cu „umanizarea” lor. Trăim într-o lume descreștinată, care a abandonat treptat, treptat, valorile creștine. S-au mai bine zis, trăim
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
la situația (de-a dreptul disperată) în care până și „Statul depune eforturi pentru o oarecare „umanizare” a societății, adică pentru instaurarea în societate a unei armonii care să permită conviețuirea pașnică între indivizi. S-a coborât astfel foarte mult ștacheta, s-au coborât exigențele. Dacă societatea Evului mediu avea drept ideal social sfințirea oamenilor, lumea de azi se mulțumește cu „umanizarea” lor. Trăim într-o lume descreștinată, care a abandonat treptat, treptat, valorile creștine. S-au mai bine zis, trăim
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
mai mare înălțime față de restul sătenilor, casa, mobilă, îmbrăcămintea, mâncarea, comportarea, vocabularul, ținută etc, trebuiau să fie un model de urmat. Așa s-a sădit în mine dorința care m-a însoțit de-a lungul vieții de a ridica mereu ștacheta telurilor propuse, uneori chiar de netrecut, rămânând undeva acolo sus, ca un ideal la care nu încetez să mă uit nici astăzi. George ROCĂ: De ce ati plecat de-acasă? Elenă BUICĂ: Aș fi putut să rămân acasă în dulcele trăi
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
De ce ati plecat de-acasă? Elenă BUICĂ: Aș fi putut să rămân acasă în dulcele trăi de pe atunci, înconjurată de dragostea, respectul și uneori ori și de invidia sătenilor, nu de puține ori cu neamuri învrăjbite, dar aveam în fața ridicată ștacheta de care am vorbit mai înainte și am plecat la vestită Școală Normală „Ioan Oteteleșeanu” de lângă București, în comuna Măgurele. Desprinderea de comună mea natală n-a fost totală niciodată, nici până în zilele de astăzi, desi mă aflu la mare
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
gândurile, operele literare și științifice. Creatori din România profundă, ajunși pe mapamondul tainic, oameni ce contribie din plin la „construcția” palatului nemuritor al culturii universale. Spre deosebire de nonvalorile promovate de televiziuni și o parte din publicațiile de la noi, care au coborât ștacheta culturii și a moralei, inversând valorile, făcând un rău, aproape, ireparabil poporului român. În paginile acestei istorii descoperim amintirile nostalgice ale Elenei Buică din Canada, obiectivitatea jurnalistului Lucian Oprea din Colorado, despre care scrie Octavian D. Curpaș, Iacob Cazacu Istrati
GENEROZITATEA UNEI ISTORII OBIECTIVE A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI DE PRETUTINDENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345319_a_346648]
-
vor purta cu ele această mentalitate care ani buni va frâna societatea nostră în mersul ei spre democrația capitalistă autentică. Această“boală“,de care vorbeam mai sus, întrepătrunsă cu non-arta promovată de televiziunile private, a dus în prezent la scăderea ștachetei calității culturii de masă.Este important să înțelegem că în această nouă fază a gândirii unor scriitori și artiști din toate domeniile i-a condus să accepte calm anunțul lui Nietzsche că Dumnezeu este mort,în ciuda faptului că după 1989
CAPITALISMUL ŞI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373058_a_374387]
-
ale istoriei românești să concedem că 1848, 1859 sînt (și ele) mișcări inspirate de scenarii deja parafate continental. Asta neînsemnînd nicicum doar umilă obediență, dimpotrivă, mișcări fericite de însușirea marii șanse și, de aici, punerea în lucrare a consecințelor. Coborînd ștacheta și apropiindu-ne de pulsiunile momentului actual, să constatăm ce bulversare a habitudinilor se produce cînd noul scenariu european la care România se arată (în sondaje) dornică a se include impune, prin multe altele, și soluția regionalizării. Schimele perplexe ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mult decât atât, poate fi persiflat, ostracizat, condamnat (să zicem că este poreclit, privit cu dușmănie, otrăvit - precum Socrate sau, de ce nu, Împușcat - cum se Întâmplă azi prin America). Ca să-și continue totuși treaba, face pe plac elevilor săi, scăzând ștacheta sau trecând În registre care să facă deliciul acestora. Normal că devine un profesor trădător - dar Își salvează, momentan, dorita reputație. Dezamăgirea este adusă și de realizarea de către magistru a distanței dintre așteptări și realizările concrete ale discipolilor. Acesta descoperă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
grupurile geografice, care se afirmau ca promotori ai acțiunii internaționale pentru dezarmare. În minister, se efectuase o intensă activitate de cercetare, care rezultase în mai multe documente și propuneri pe tema dezarmării prezentate la ONU. Porneam, de aceea, cu o ștachetă sus ridicată. Mandatul meu la Geneva era acela de a ne menține la standardul la care ne aflam și de a acționa împreună cu celelalte state din plutonul de frunte, pentru înscrierea dezarmării printre prioritățile ONU În ce privește Comitetul de dezarmare, mandatul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pe care îl va obține va fi păstrarea locului de muncă - același rezultat pe care îl va obține și dacă așteaptă până în ultima zi. În unele cazuri, oamenii se tem că, dacă își ating obiectivul prea devreme, cineva va ridica ștacheta și mai sus. În aceste condiții, majoritatea oamenilor vor aștepta. Atingerea obiectivelor le dă oamenilor permisiunea să se oprească. Acum să presupunem că acest „angajat-problemă” ajunge la 100 de bucăți pe oră. Ce va face el acum? Va oscila în jurul
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
este cel mai puțin montaignian în el: de regulă atât de preocupat de realitate, de concret, atât de sever ca moralist bun cunoscător al tarelor și al mecanismelor sufletului omenesc, el ficționează o istorie platoniciană - platonică? - și, plasând foarte sus ștacheta, face imposibilă exercitarea unei prietenii reale, viabile și mai puțin ideale. în privința acestui subiect, el platonizează, creează un mit, idealizează, lansează o perdea de fum: adică procedează exact invers față de metoda în care excela în mod obișnuit: demistificarea. Nedrept cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lucrările viitoare. Referindu-ne acum doar la unul dintre autori, Dan Pavel merită o apreciere specială. La două zile după ce Emil Constantinescu anunțase că nu va mai candida la alegerile din toamnă, el afirma: „Constantinescu a ridicat atît de sus ștacheta moralității În politica românească Încît În acest moment candidaturile lui Iliescu și Meleșcanu par două glume proaste. Ar fi Însă o greșeală să evaluăm mișcarea președintelui doar În plan etic. De fapt, Constantinescu dovedește că este un om de acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Apoi, fiecare colhoz spunea că Îi era imposibil să realizeze cota ce Îi fusese atribuită și cerea diminuarea ei, deoarece oamenii știau din propria experiență că, dacă reușeau să obțină cantitățile dorite, acest lucru nu va face decât să ridice ștacheta la următoarea rundă de colectare. În această privință, cei din cooperative se aflau Într-o situație mai precară decât a muncitorilor din industrie, care Încă Își mai primeau salariile și cartelele pentru alimente, indiferent dacă fabrica realiza sau nu cotele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sit de departe pe celelalte în privința forței militare, și fiecare tot ar fi r)mas cea mai mare amenințare și o surs) de potențial pericol pentru cealalt). Pentru c) presupune costuri de cercetare atât de mari, armamentul modern a ridicat ștacheta pe care statele trebuie s-o dep)șeasc), pentru a deveni membri ai clubului superputerilor. Incapabile s) se apropie în nici un fel, în privința cheltuielilor alocate cercet)rii, dezvolt)rii și producției, de nivelul american sau rusesc, puterile mijlocii care încearc
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
asemenea, în dezbaterile de principii, punctul de vedere al S. avea pondere și se impunea, chiar cu asumarea unor riscuri. În anii ’50-’60, anii „avântului revoluționar” și ai schematismului artistic, s-a reușit să nu se coboare cu totul ștacheta esteticului, iar în anii ’70-’80, ai cultului personalității, s-au inclus doar unele editoriale convenționale, adesea nesemnate, sau câteva pagini „de direcție”. Într-o mare măsură prestigiul revistei a fost asigurat de o atitudine critică echilibrată, de o fundamentare
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]