783 matches
-
peste umărul celor care-l păzeau, însă aceștia îl apărau motivând că trebuie dus în fața arhiereilor și nu trebuiau să-l maltrateze, însă fața lui deja avea urme de lovituri. Înainte de a-l duce înaintea arhiereilor cineva venise cu un ștergar și îi ștersese fața iar după aceea îl împinseseră înlăuntru pentru a sta în fața arhiereului Caiafa. Stând acolo și privind spre curtea reședinței arhiereului, se apropiase de el o simplă slujnică, o femeie între două vârste, care îl acuzase de
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
cele mai umile. El a fost atât de impresionat de gestul spălării picioarelor realizat de Mântuitorul, încât este singurul dintre evangheliști care îl redă cu multe detalii. „Deodată, Domnul și Învățătorul răstoarnă spectaculos piramida ierarhiilor lumii. Văzându-L încins cu ștergar și aplecându-Se la picioarele colegilor Lui, să le spele, asemenea unui sclav, inima lui Ioan n-a mai rămas aceeași. Astfel, Ioan a învățat să mențină în echilibru ambiția și umilința.” Ioan a învățat să păstreze un echilibru între
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
său prezentul celor care au utilizat sau mai utilizează obiectele cu o anume ornamentica sau compoziție ornamentala. Din această perspectivă vom avea ca idee tematica evidențierea ornamentului , decorului ,pe difierite textile de port ( bețe, batiste, acoperitori de cap ) sau interior ( ștergare , batiste). Referință Bibliografica: Nufăr pe Dunăre -Ada Kaleh -ornamentica pe textile din fondul Ada Kaleh. Expozi ie / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 861, Anul III, 10 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
de Bunica Maria pe aluatul în forma pâinii, cu Prestolul, pecetea Sf. Cruci a Biruitorului Iisus Hristos, încadrată în inițialele: Ii+Hr.+Ni+Ka; așezate pe masa mare din Odaie, cameră unde se primesc musafirii de soi, toate acoperite cu ștergare curate și apretate, din borangic, sub privirile atente ale mănunchiului de busuioc așezat tot de Bunica deasupra Icoanei Maicii Domnului. Toată această atmosferă de înaltă și dumnezeiască Sărbătoare colinda apoi din Odaie în cămară, unde se îngrămădeau sarmalele, ceaunul mare
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
toți locuitorii se împodobeau cu ce aveau mai curat și mai frumos, de regulă în portul popular, pășind alături de familie cu coșurile încărcate de prinoase, roadele muncii lor harnice și cinstite. Nevestele frumoase, adevărate Amazoane trace, purtau coșurile acoperite cu ștergare de in țesute de ele, pe cap sau în mână, iar bărbații țanțoși ca niște curcani, cu pălării de fetru și pană de cocoș la ele, țineu în mâini sticlele cu vin, scos din butoiul ori damigeana neîncepută din toamnă
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
unei comunități și a unei familii, este locul unde se plămădește viața, se cresc copiii, se pregătește mâncarea, se practică activități tradiționale în care utilul se împletește cu frumosul, hărnicia cu creativitatea, unde se păstrează toată zestrea familiei, costume populare, ștergare, icoane, țoale, blide, obiecte specifice îndeletnicirilor practicate în localitate sau în zonă, este locul unde bucurii și necazuri se împletesc pentru a crea gustul dulce-amar al vieții în trecerea inexorabilă a timpului. Biserica este așezământul nelipsit oricărei comunități omenești, este
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
sucala, parsechi (dulap de bucătărie). Pereții sunt împodobiți cu: laturi (peretar), covoare țesute în război cu motive florale ale căror culori sunt alese în funcție de starea sufletească a persoanei care le lucrează, țolincă (covor de perete mai mare, cât un așternut), ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din ceramică puse la ștergare, icoane deasupra cărora se puneau și blide și ștergare. În conia (bucătărie) se află: fiteu (sobă), parsechi (dulap pentru oale de lut), suport de linguri, masă, canapei cu ladă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
covoare țesute în război cu motive florale ale căror culori sunt alese în funcție de starea sufletească a persoanei care le lucrează, țolincă (covor de perete mai mare, cât un așternut), ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din ceramică puse la ștergare, icoane deasupra cărora se puneau și blide și ștergare. În conia (bucătărie) se află: fiteu (sobă), parsechi (dulap pentru oale de lut), suport de linguri, masă, canapei cu ladă pe care se putea dormi, copiii dormeau pe canapei pe strujac
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
culori sunt alese în funcție de starea sufletească a persoanei care le lucrează, țolincă (covor de perete mai mare, cât un așternut), ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din ceramică puse la ștergare, icoane deasupra cărora se puneau și blide și ștergare. În conia (bucătărie) se află: fiteu (sobă), parsechi (dulap pentru oale de lut), suport de linguri, masă, canapei cu ladă pe care se putea dormi, copiii dormeau pe canapei pe strujac, o saltea umplută cu pănușuri (foi de la știulete), preșuri
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
umăr) cu șâre (șiruri de cusături) cu flori viu colorate, șurț cu piană (catrință), pe fond negru, pe șurțe sunt coșulețe cu flori și bordură. Astăzi mai sunt încă femei care țes la război, în case se mai păstrează laturile, ștergarele, icoanele, iar costumul popular se mai îmbracă la nunți, la biserică de Rusalii. Cu ocazia festivalul în încinta casei a fost organizată o șezătoare în care au împletit meșteșugul torsului și al țesutului cu pregătirea de produse culinare tradiționale și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
față sau casa dinainte, casa din mijloc, bucătăria sau tinda. În camera din față sau casa dinainte se află patul pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu flori decorative, oglindă, masă, la geamuri perdele țesute sau cusute, preșuri pe jos. În casa din mijloc sunt expuse: război de țesut, urzar, vârtelniță, sucală, canapei, o masă cu scaune, un
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
sucală, canapei, o masă cu scaune, un pat pe care dormeau copiii, a cărui saltea era plină cu pănușuri sau paie. La pat se punea șipcă și deasupra se punea covor numit libideu sau țolincă, pe perete peretare, icoane cu ștergare deasupra, lucrate numai cu motive geometrice în culori de: negru, albastru, gălbui, puțin roșu. În bucătărie sau tindă se află: parsenghi, un dulap în care se țin farfurii, linguri de lemn, sucitor, mestecău, făcăleț pentru mestecat mămăliga, oală de lut
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
tradiții, modestie, cât și prin blândețea chipului și a sufletului. Casa din Hodac are în curte: fântână, meliță, plugul cu teleguță, urzar și este alcătuită din: târnaț (prispă), camera a dinainte și camera dinapoi. În târnaț sunt expuse blide cu ștergare, dovleci, șiraguri de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu haine, cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
În târnaț sunt expuse blide cu ștergare, dovleci, șiraguri de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu haine, cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război, două lejine (leagăne) pentru copii dintre care unul e legat de grindă, parsechi (dulap) cu blide, războiul de țesut, furcă de tors cu fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
tors cu fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor și pe care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins, blide cu ștergare, canapeu, cămară în care se ține berbința (un vas în care se bate brânza), covata, pe jos se află preșuri țesute în război, din lână sau de cârță (coade făcute din haine rămase mici). În casa de la Hodac pot fi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
din lână sau de cârță (coade făcute din haine rămase mici). În casa de la Hodac pot fi admirate atât costume populare vechi, cât și noi. Costume de demult pentru femeie se compun din: șapțcă, o căciuliță neagră, cu un prosop (ștergar) alb deasupra, cămașă din pânză țesută în război, cusută cu mărgele, cu motive geometrice sau florale, cheptar din catifea cusut cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cealaltă este câte un rând de perne cu modelul către exterior. Pernele sunt cusute cu diferite modele, fie geometrice, fie florale, divers colorate. Pe toți pereții se află covoare țesute în război, pe partea de răsărit icoana cu farfurie și ștergar deasupra. Mobilierul acestei camere este alcătuit din: masă, scaune, două canapei, un dulap de culoare albastră, pictat cu flori. Tavanul are grinzi de lemn de care se puteau agăța: farfurii pictate, cucuruzi, busuioc, magheran, frunze de nuc contra moliilor. În
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
obiecte de uz casnic: soba de fontă pe care se află ceaunul, oale de lut, ticlăzău (fier de călcat), coșuri de nuiele, ulcioare de diferite mărimi, coșărci, mojar (obiect de fier în care se pregătea mujdeiul), covata pentru frământat pâinea, ștergarul cu care se acoperea, parsediu sau blidar, un fel de suport pentru căni și pahare, lădiță pentru linguri, furculițe din lemn. În această cameră iarna se și dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
în satul alegoric. Bisericuța a fost construită între anii 2008-2010 și târnosită în 2008 de către Înalt Prea Sfințitul Andrei, primind hramul „Sfântul Ilie”. Biserica este construită în stil tradițional, din piatră și lemn și este împodobită în interior cu icoane, ștergare, covoare țesute în război. Aici se oficiază slujbe de „Sfântul Ilie”, în timpul Festivalului Văii Gurghiului, de Paști și ocazional: botez, cununie, absolvirea liceului. În acest an în timpul festivalului slujba a fost oficiată de părintele Oprea Eugen din Ibănești Sat. O
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
să ne convingem de hărnicia și bunul gust cu care acești oameni ai muntelui își îngrijesc gospodăria. Aici, unde te-ai aștepta foarte puțin, din grădinița casei ne zâmbesc florile multicolore, fragede și delicate, iar în interior o mulțime de ștergare și covoare expuse pe pereți, paturi, mese, grăiesc de statornicia dragostei pentru frumos și pentru tradiții a gazdei, în ciuda influenței tot mai nefaste a orașului, care se face simțită în multe zone ale țării. O altă modalitate de prezentare a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
puii să iasă inima mea ostenită deja se întoarce acasă. SEARA DE PAȘTI E din nou sărbătoare. Tu stai în capul mesei, cu paharul plin și „agadaua”*-n față. În dreapta ta pe masa scundă un vas cu apă și-un ștergar și-i atâta lumină-n odaie, că vinul scânteiază în pahar, adevărat rubin „Aficomanul”**-așteaptă în sertar, să-l căutăm. E-ntodeauna în acelaș loc, ca să-l găsim ușor, dar noi jucăm acelaș joc sertarele le răscolim an după an Numai
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
între pereții albi... „Și astea sunt purtători, așa zicea ăla la aparat”. Ațâțat, înșfăcă un prosop și începu o vânătoare turbată în spațiul strâmt al băii. Câteva muște se refugiaseră deasupra rezervorului de la toaleta, hotărât, se sui pe cadă, învârti ștergarul și, poc, alunecă în cadă cât era de lung. Se ridică după un timp, amețit și icnind se privi atent în oglindă, pe frunte avea o rană sângerândă. Ieși în goană din apartament urmărit de privirea uluită a femeii care
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
în gogoașa de mătase, de felul cum țeseau acea gogoașă fină. Unele ieșeau galbene, altele albe. Tata prefera, uneori, în schimbul unei părți din bani, fire de borangic în două culori. Mama țesea borangicul în războiul de țesut și meșterea marame, ștergare pe care le punea la icoane sau le ducea la biserică, cearceafuri de pus pe pat, cămăși de noapte. La aceste cearceafuri mama aplica pe margini un fel de colți dantelați croșetați de ea. Când așeza cearceaful pe pat, peste
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
credința străbună se răsfrâng integral în toată complexitatea trăirii Dorului și a Ortodoxiei. În fiecare stih, în fiecare psalm, în fiecare strună de vioară, în fiecare suspin de fluier, în fiecare joc, în fiecare chimir, în fiecare Iie, în fiecare ștergar, în fiecare scoarță, în fiecare catrință, în fiecare chilim, în fiecare mărgea, în fiecare maramă se află sufletul câte unui român, hotărât să rămână peste veacuri. Toate acestea transpuse în plan istoric, viu, capătă dimensiunea spirituală a demnității și continuității
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]