130,509 matches
-
beneficiază pare o operație naivă, ultrasimplificatoare. Putem aduce imediat o serie întreagă de contraexemple care arată că valoarea este o entitate mult mai complexă decât ceea ce poate semnifica numărul citărilor. Ne putem raporta la "valoarea în sine" a unei opere științifice, a unui savant. Însă în situația în care oamenii de știință și literatura științifică înregistrează o creștere exponențială și apare nevoia socială de a se găsi criterii operaționale de evaluare a lor, "valoarea în sine" devine inabordabilă și trebuie să
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
care arată că valoarea este o entitate mult mai complexă decât ceea ce poate semnifica numărul citărilor. Ne putem raporta la "valoarea în sine" a unei opere științifice, a unui savant. Însă în situația în care oamenii de știință și literatura științifică înregistrează o creștere exponențială și apare nevoia socială de a se găsi criterii operaționale de evaluare a lor, "valoarea în sine" devine inabordabilă și trebuie să cedeze locul unei aproximări măsurabile; aproximare care va avea o mie de defecte, dar
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
viitor mai drept le-o va restitui. Desigur, nu este exclusă această posibilitate, criteriul citărilor nu este infailibil, dar în cele mai multe cazuri el nu greșește în mod esențial. În definitiv, criteriul citărilor aproximează impactul pe care-l au o lucrare științifică, un anumit autor, o anumită revistă. Este greu de crezut că între "impact" și "valoare intrinsecă" poate exista un divorț total. Dar faptul că mulți autori sunt dezavantajați de factorul de impact își are originea chiar în atitudinea acestor autori
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
că nu citările din cărți sunt evaluate în S.C.I., ci cele din articole, acestea reprezentând forma principală de prezentare a unor rezultate noi. Dacă ne este permisă o metaforă militară putem spune că articolele originale constituie prima linie a frontului științific, acolo se află știința fierbinte, care se elaborează sub ochii noștri. Cărțile, monografiile, manualele, tratatele reprezintă spatele frontului, foarte important, dar care se află cu un pas în urmă față de știința în plin proces de elaborare. Din păcate, mulți studenți
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Frangopol, a publicat la Editura Albatros cartea "Mediocritate și excelență, o radiografie a științei și învățământului din România", o analiză bazată pe fapte a luptei care se duce în țara noastră, deocamdată fără prea mare succes, pentru adoptarea, în viața științifică și universitară, a criteriilor scientometrice moderne în evaluarea cercetătorilor și cadrelor didactice universitare, a revistelor noastre și a institutelor noastre de cercetare. O monitorizare a acestor aspecte din partea factorilor de răspundere din țara noastră nu prea a existat, dar au
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
acestor aspecte din partea factorilor de răspundere din țara noastră nu prea a existat, dar au făcut-o alții pentru noi. Pe baza criteriilor scientometrice, am fost monitorizați de I.S.I., de S.C.I. și de alte organisme internaționale, în domeniul performanțelor noastre științifice, așa cum Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană ne monitorizează de o bună bucată de vreme în politică, economie și finanțe. Într-un raport publicat de National Science Board, "Science and Engineering Indicators" (Arlington, VA, 2002), România se află pe
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
vreme în politică, economie și finanțe. Într-un raport publicat de National Science Board, "Science and Engineering Indicators" (Arlington, VA, 2002), România se află pe locul 46 dintr-un total de 60 de țări, din punctul de vedere al producției științifice (număr de lucrări la un milion de locuitori), în urma unor țări ca Bulgaria, Iugoslavia, Ucraina, Belarus, Croația, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia. Suntem mult în urma Bulgariei, Ungariei și Poloniei în ceea ce privește numărul lucrărilor științifice publicate în reviste internaționale (pentru detalii, a
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
țări, din punctul de vedere al producției științifice (număr de lucrări la un milion de locuitori), în urma unor țări ca Bulgaria, Iugoslavia, Ucraina, Belarus, Croația, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia. Suntem mult în urma Bulgariei, Ungariei și Poloniei în ceea ce privește numărul lucrărilor științifice publicate în reviste internaționale (pentru detalii, a se vedea Ionel Haiduc, " Cercetarea științifică din România oglindită într-un raport american", Academica, iulie 2002, 55-60). Baza de date a I.S.I. include pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de aproximativ 25 de
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
milion de locuitori), în urma unor țări ca Bulgaria, Iugoslavia, Ucraina, Belarus, Croația, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia. Suntem mult în urma Bulgariei, Ungariei și Poloniei în ceea ce privește numărul lucrărilor științifice publicate în reviste internaționale (pentru detalii, a se vedea Ionel Haiduc, " Cercetarea științifică din România oglindită într-un raport american", Academica, iulie 2002, 55-60). Baza de date a I.S.I. include pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de aproximativ 25 de milioane de lucrări științifice în domeniul științelor naturii, 4.600.000 de lucrări
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
internaționale (pentru detalii, a se vedea Ionel Haiduc, " Cercetarea științifică din România oglindită într-un raport american", Academica, iulie 2002, 55-60). Baza de date a I.S.I. include pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de aproximativ 25 de milioane de lucrări științifice în domeniul științelor naturii, 4.600.000 de lucrări de științe sociale pentru perioada 1956-iunie 2002 și aproape 3 milioane de documente din domeniul umanist pentru perioada 1975-iunie 2002. România contribuie la aceste evaluări cu 34.215 de titluri în
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
documente din domeniul umanist pentru perioada 1975-iunie 2002. România contribuie la aceste evaluări cu 34.215 de titluri în științele naturii, 809 în științele sociale și 740 de profil umanist. Am extras aceste date din articolul acad. Ionel Haiduc "Cercetarea științifică românească în context internațional" (Academica, mai-iunie 2002, 56-59), care le însoțește de următorul comentariu: "Este evident că cercetătorii români, relativ activi în domeniul științelor naturii, scriu foarte puțin despre istoria, limba, literatura și arta românească în revistele internaționale. Nu este
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
naturii, scriu foarte puțin despre istoria, limba, literatura și arta românească în revistele internaționale. Nu este de mirare că suntem atât de puțin cunoscuți (și recunoscuți) în lume în aceste domenii." Precizăm că din cele peste 100.000 de reviste științifice care apar în lume numai vreo 4000, considerate aparținând fluxului principal (deci cu impact superior), figurează în baza de date a I.S.I. și a S.C.I.; ele sunt deocamdată slab frecventate de cercetătorii români. De aici, și slaba prezență românească în
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
dintr-un c.v. care altminteri nu mai conține altceva atractiv. Apoi, în sertarele savantului se adună, cu vremea, sumedenii de premii și distincții naționale, universitare și academice, înfrățite cu premii și distincții internaționale. După aceea vine, desigur, și rândul societăților științifice, toca și toga dobândite, de la o țară la alta, din partea ilustrelor comunități, de bună seamă tot universitare și academice, sub specia vibrantă a lui honoris causa. Și iată că deodată, într-o bună zi, știrea incredibilă despre plecarea dintre noi
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
mai reprezentativă. Mesajul lui către noi, venit de dincolo de noi, adună în pagini puține o mulțime atât de vastă de teme, paralele, interferente sau complementare, încât fiecare dintre ele - începând cu prefața programatic apologetică pe tema valabilității eseului ca demers științific și sfârșind cu eseul (al XXIII-lea, deși autorul nu le numerotează) consacrat prezenței spiritului sportiv în mentalitatea educațională contemporană - ar fi putut susține, separat și amplificat, subiectul câte unei cărți de bun renume. Pe măsură ce întoarce paginile acestei cărți virtual
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
cu reabilitarea eseului ca mod întru totul legitim de a fi al științei, ca voce distinctă a ei, cu drept deplin de cetate. Pentru Gramatopol, eseul este calea liberă (de prejudecăți, preconcepții, predeterminări etc.) care pune în slujba rigorii teoriilor științifice ale unei discipline sau alta fantazarea creatoare. Ceea ce înseamnă ieșirea - pragmatică, poate chiar cinică de la un punct încolo - din tipare cu ajutorul tiparelor înseși: "ingeniosul bine temperat" - ca să ne sprijinim, într-un alt context, pe celebra formulă. Al doilea nivel ține
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
al marelui muzeu. Pentru această prestigioasă activitate, Academia franceză l-a ales în 1966 printre membrii săi, iar Pierre Rosenberg a considerat această alegere nu atît un omagiu personal, cît o recunoaștere, fie și întîrziată, a istoriei artei ca disciplină științifică de-sine-stătătoare. Printre omagiile care i s-au adus cu acel prilej, s-a spus: "Iubiți mai mult decît orice pictura fericită și senină pentru că, nu fără merit și curaj, v-ați dedicat viața descoperirii a ceea ce este frumos pe lumea
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
ceva în domeniul picturii franceze a secolelor XVII și XVIII. Nu are nici o greutate cînd e vorba să se pronunțe, de pildă, asupra unui tablou de Rembrandt. Știu că există în Franța o dezbatere privind relansarea istoriei artei ca disciplină științifică. Vi se pare că evoluția ei merge mînă în mînă cu evoluția instituției muzeale? Este cert că un muzeu ca Luvrul joacă un rol major în progresul cunoștințelor noastre de istoria artei, și este imperativ necesar să fie așa. Cataloagele
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
rol major în progresul cunoștințelor noastre de istoria artei, și este imperativ necesar să fie așa. Cataloagele de expoziție, dar mai ales cataloagele rezonate ale colecțiilor - ultimul apărut la Luvru este cel al desenelor spaniole din colecțiile sale - toate publicațiile științifice ale celor șapte departamente contribuie în mod hotărîtor la progresul acestei discipline. Cred că Luvrul nu va publica niciodată îndeajuns în domeniul istoriei artei. La un moment dat, chiar dvs. ați formulat o întrebare, la care v-aș ruga să
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
aș ruga să răspundeți indicînd cîteva repere: "Ce fel de istorie a artei așteptăm din partea muzeelor, a celor ce sînt răspunzători de ele și se mîndresc cu titlul de conservator?" Abordarea de pînă acum nu este suficient de tehnică, de științifică? Mă gîndesc la conservatori pentru că sînt în contact permanent cu operele de artă, cu originalele. Sînt cei mai în măsură să se ocupe și să se pronunțe în legătură cu tot ceea ce ține de atribuire. Pe de altă parte, ei sînt mai
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
parțial adevărat: topica însăși e un termen polisemantic, căruia moda actuală tinde să-i extindă uzul, în afara unei stricte specializări, în situații de perfectă echivalență cu temă. Prin traduceri grăbite și superficiale, calcul a intrat deja și în alte limbaje (științifice): "vom cerceta mai în amănunt pinguinii, focile și ne vom pregăti pentru topica următoarei săptămâni care va fi despre relațiile ce au loc între viețuitoarele ce alcătuiesc lanțul trofic din Antarctica" (lefo.ro); "vă rugăm să indicați topica lucrării, și
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
Procust e în măsură a ilustra "multiplicarea și destabilizarea vocii narative" (în maniera în care Julie Kristeva îl examina pe M. Bahtin). Romanele lui Mircea Eliade constituie un teren extrem de fertil pentru a studia spațiile ficționale, detectate la Zola (mitic, științific, real), ca și geneza diverselor tipuri de discurs, ficționale și nonficționale, ori "problema identității hibride și mimetice în spațiul (post)colonial (Maitreyi)", aspecte uneori inaugurale la scriitorul român. Nu încape vorbă, procedînd astfel, am accede la "o reprezentare mai fidelă
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
umor de Mariana Șora) este cuprinsă de ceea ce s-ar putea numi "la joie de vivre". La sfîrșitul actualului volum autoarea a anunțat că renunță la acest tip de jurnal (pentru marele public), preferînd să-și drămuiască forțele pentru studiile științifice începute și pentru scrierea unor însemnări destinate exclusiv membrilor familiei. Prin publicarea jurnalului său, Mariana Șora face un gest similar celui de a accepta să trăiască într-o casă cu pereții de sticlă. Ea își expune de bunăvoie viața și
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
Cuisenier era deja directorul Muzeului Artelor și Tradițiilor Populare, întemeiat la apelul lui André Malraux în 1968, și avea o prestigioasă activitate de cercetător și profesor, ale cărei repere s-au îmbogățit semnificativ pe parcurs - la Consiliul Național al Cercetării Științifice, ca asistent în sociologie al lui Raymond Aron, conferențiar la Școala de înalte Studii în Științe Sociale și la Școala Normală Superioară din Paris. Este director al revistei Ethnologie française, a fost membru al Consiliului director al Uniunii Internaționale de
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
am descoperit în ilustrul interlocutor nu numai un cercetător de înaltă ținută academică al tradițiilor populare, ci și un om pasionat de cunoașterea și comunicarea afectivă cu semenii, care a știut în chip exemplar să transforme detașarea cerută de cercetarea științifică într-o relație prietenesc-înțelegătoare, țintind spre o adevărată comuniune. Cine va citi Memoria Carpaților - una din cele mai frumoase cărți scrise vreodată despre spațiul românesc - va descoperi cu siguranță, în aliajul de disciplină științifică și degajare eseistică, și granulația unei
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
să transforme detașarea cerută de cercetarea științifică într-o relație prietenesc-înțelegătoare, țintind spre o adevărată comuniune. Cine va citi Memoria Carpaților - una din cele mai frumoase cărți scrise vreodată despre spațiul românesc - va descoperi cu siguranță, în aliajul de disciplină științifică și degajare eseistică, și granulația unei voci transmise spontan literei scrise: căci Dl Jean Cuisenier are și harul evocării unor locuri, al conturării unor portrete ce se rețin, al povestirii de întâmplări semnificative. Mi-a plăcut, în scrisul și în
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]