821 matches
-
plâns reveniră iar capul ei se sprijini pe umărul ocrotitor. Fără să realizeze efectele Ionel strânse pulpița pe care se mai afla mâna. Fata tresării apoi, galeș, întrebă: - Ce este de făcut? - Păi să mergem la masă că a fiert știuca și prăpădim gazul de pomană. Strângând-o drăgăstos în brațe o ridică de pe băncuță și au purces amândoi braț la braț spre peștele care se dorea mâncat. I-au îndeplinit dorința după ce a fost presărat cu mărar și leuștean în
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
5 ) Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 862 din 11 mai 2013 Toate Articolele Autorului Cuget, deci exiști. Pudică, poeta a epilat piciorul metric al poeziei. Minora avea șaisprezece ani de când împlinise treizeci. Când a luat zâmbocul în gură, știuca s-a fript. Ședința extraordinară a fost, de-a dreptul, ordinară. S-a întâlnit cu o poamă sub un pom. Invitat la nuntă, Sfarmă-Piatră le-a urat tinerilor casă de piatră. Viața e complicată, deși te naști, pur și simplu
PARADOXURI...DE TOT RÂSUL(5 ) de JANET NICĂ în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354436_a_355765]
-
minte să nu-ți ieși!... Altă schemă-are SENATUL, Sunt atâția ranchiunoși: Altă barcă, alt cârmaci, Numai banul să le iasă... Pe noi ne băgară-n draci; N-avem bani, n-avem nici casă) Sigur o să luăm o plasă... Pritre care știuca*trece, Iar românul va rămâne - Fraierit,... se înțelege. Referință Bibliografică: Î N O G L I N D Ă ((CE MI-E TANDEA, E ȘI MANDEA) / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1164, Anul IV, 09 martie
Î N O G L I N D Ă ((CE MI-E TANDEA, E ŞI MANDEA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353666_a_354995]
-
DE TOT RÂSUL(5 ), de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 862 din 11 mai 2013. Cuget, deci exiști. Pudică, poeta a epilat piciorul metric al poeziei. Minora avea șaisprezece ani de când împlinise treizeci. Când a luat zâmbocul în gură, știuca s-a fript. Ședința extraordinară a fost, de-a dreptul, ordinară. S-a întâlnit cu o poamă sub un pom. Invitat la nuntă, Sfarmă-Piatră le-a urat tinerilor casă de piatră. Viața e complicată, deși te naști, pur și simplu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
o slăbea din ochi. Era un scriitor celembru de noptorietate nuliversală. Janet Nică ... Citește mai mult Cuget, deci exiști.Pudică, poeta a epilat piciorul metric al poeziei.Minora avea șaisprezece ani de când împlinise treizeci. Când a luat zâmbocul în gură, știuca s-a fript.Ședința extraordinară a fost, de-a dreptul, ordinară.S-a întâlnit cu o poamă sub un pom.Invitat la nuntă, Sfarmă-Piatră le-a urat tinerilor casă de piatră. Viața e complicată, deși te naști, pur și simplu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
căte un strop de miracol, ... Citește mai mult EducațiaMare parte din educația noastră, primită nu din rele, cidin bune intenții, este de-a-ndoaselea.Soarele răsare și apune, dar nu acesta este adevărul.În democrație, poporul trebuie să decidă, dar și curcile știucă, în acest sens, se face numai vorbire.Cerul este senin și înnorat, dar...cerul nu există.Munca e singurul mijloc de a-ți spori avuția...Păcăleală ! Păcăleală !Prietenii trebuie să se ajute la nevoie... Da, prietenii anevoie se ajută!Unirea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
de lângă piciorul lui. Se aplecă și ridică cu o mișcare bruscă marginea pietroiului, lăsând să alunece lumina arzătoare a soarelui pe burțile argintii ale unor peștișori mici cât degețelele copilului. - Ha, ha, exclamă satisfăcut bărbatul, acum să te ții doamnă știucă! Vezi ce momeală am găsit? Maimuțoii ăștia mici se ascund la umbră pe sub pietrele mari. - Au murit, tată? - Nu, i-a amețit doar vibrația loviturii! După ce adunară într-o pungă momeala vie, pășiră de-a lungul malului, din piatră în
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
un miros pestilențial, de urină. - Stai pe margine, să nu calci pe șine! Fetița nu întrebă de ce. Se lipi de balustrada fierbinte, lângă tatăl ei, urmărindu-i mișcările ample și sigure cu care el aruncă momeala, chiar în dreptul botului uriașei știuci. Peștele dădu ocol momelii, ca și când ar fi mirosit-o, după care se îndepărtă. - E șmecheră, șopti copila. - Dar noi suntem mai șmecheri, stai să vezi! Aruncă o nouă momeală, schimbând locul. Repetă operațiunea de câte ori peștele își schimbă poziția, cu o
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
șmecheri, stai să vezi! Aruncă o nouă momeală, schimbând locul. Repetă operațiunea de câte ori peștele își schimbă poziția, cu o răbdare și o încrâncenare care o făcu pe fetiță să se simtă mândră de tatăl ei și încrezătoare că vor prinde știuca. La un moment dat, un țipăt șuierat izbucni în apropierea lor, gata să le spargă timpanele. Bărbatul întoarse capul către trenul care intrase cu viteză pe pod. Lăsă undița într-o singură mână, cu cealaltă blocând copila în spațiul îngust
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
temători, plini de înțelegerea celor care ar fi putut să se întâmple. El porni cu greu de pe loc, prinzând mâna fetiței în palma lui umedă și nu se opri până ce podul nu rămase mult în urmă. - Tati, n-am prins știuca! Bărbatul se așeză pe borna kilometrică în dreptul căreia se oprise și strânse copila în brațe. - Lasă știuca în treaba ei acum! Vreau să îmi promiți că rămâne secretul nostru tot ce s-a întâmplat pe pod, altfel mama ta o să
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
loc, prinzând mâna fetiței în palma lui umedă și nu se opri până ce podul nu rămase mult în urmă. - Tati, n-am prins știuca! Bărbatul se așeză pe borna kilometrică în dreptul căreia se oprise și strânse copila în brațe. - Lasă știuca în treaba ei acum! Vreau să îmi promiți că rămâne secretul nostru tot ce s-a întâmplat pe pod, altfel mama ta o să ne ia la bătaie pe amândoi. - Promit, șopti cu toată solemnitatea pe care o cerea momentul. Era
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
pe care o cerea momentul. Era pentru prima dată când ea și tatăl ei împărțeau un secret și era foarte hotărâtă să nu scoată nici o vorbuliță despre cum era să îi calce trenul pe pod în timp ce încercau să prindă o știucă grozav de mare. Soarele crud, trecuse demult de ora în care nu lăsa loc umbrelor, semn că amiaza se pierduse până în momentul în care cei doi aventurieri se strecurară în curtea apărată de o perdea deasă de viță de vie
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
generală. Domnul, doamna și domnișoara și-au încheiat sceneta acolo unde și-au început-o: la cârciumă. Scenariul, pus la cale iscusit, ca pentru poporul din neamul lui Făt-Frumos din Lacrimă, s-a lăsat cu voturi ca icrele, din burta știucii, vara. Din păcate, pentru noi, cei de azi, avem în viața politică numai oameni politici. Ne lipsește Omul de Stat. Când în platforma putredă a democrației se așează, ales, cel mai cunoscut mincinos pe post de mare lider, competiția socială
UNU PE FAŢA, UNU PE DOS de DONA TUDOR în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358783_a_360112]
-
orice, scoatem de la congelator vodca aburindă. Nu că n-am fi avut poftă de mâncare. Începem cu un mezelic - icre și chiftele de pește. Urmează borșul de pește, ca la carte - într-un castron bucăți mari de somn, crap și știucă, în alt castron - zeama. Alături, mămăliguță și mujdei, pentru bucățile de pește. Deja suntem sătui, dar când vedem ce urmează, facem ochii mari - un platou imens, pe care tronează un crap umplut. Nu rezistăm și mâncăm câte puțin din minunăția
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
0 1.680 368.140 310.900 229.900 15.900 301.100 8 Ciprinide asiatice 270.360 115.400 25.000 3.800 0 3.840 36.970 24.500 28.700 1.700 30.450 9 Cyprinus carpio carpio (crap) 206.560 65.000 18.500 4.580 0 3.950 31.780 17.900 39.700 2.250 22.900 10 Esox lucius (știucă) 64.010 7.800 12.500 6.780 0 100 10.870 6.780 6.200 990 11.990 11 Pelecus cultratus (sabiță) 470 100 0 120 0 0 0 250 0 0 0 12 Perca fluviatilis fluviatilis (biban) 57.860 4.880 4.700 5.950 0 100 12.890 5.840 10.100
ORDIN nr. 52 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294943]
-
bălți). În apele curgătoare și lacuri trăiesc specii de pești în funcție de zona geografică în care sunt amplasate: păstrăv, lostriță (în apele de munte), apoi numeroase specii de alți pești specifice zonelor de deal și de câmpie precum: crapul, știuca, mreana, carasul, bibanul, linul, somnul, zvârluga, porcușorul, etc., batricieni, șerpi de apă, mamifere de apă, etc. Conform Registrului zonelor protejate*1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Prut - Bârlad situația zonelor protejate este
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
unei mlaștini bogată în pește să facă foamea, s-ar întreba orice om normal!? Ei da! Dar Suloi nu este un om normal! În primul rând fiindcă ultima ființă care pescuise în familia lor fusese maică-sa numită de săteni Știuca pentru unele abilități care depășeau sfera pescuitului. Tatăl său, Bibanu, se ocupa cu activitățile de comercializare a peștelui și aprovizionarea casei cu cele necesare: țuică, vin, bere și lichiorul de nuci cu care funcționa buna lui nevastă. Iar Bibănel moștenindu
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
săptămâni în piața Obor și întrebam de crap și de caras. Și mi s-a oferit, iată, ce crap din Spania avem, ce caras frumos din Ungaria (...). Dar din România ce aveți? Am întrebat și mi s-au arătat câteva știuci amărâte. Dar România are un bazin hidrografic uriaș, de ce nu putem producem local? Asta este astăzi cea mai mare problemă în România”, a declarat liderul PSD. „Noi trebuie să ne întrebăm de unde consumăm apă, gaze, electricitate? De la firme străine care
„Nu dăm multinaționalele afară din țară, dar noi vom încerca de acum să ajutăm companiile românești” () [Corola-blog/BlogPost/338823_a_340152]
-
în Monitorul Oficial la două săptămâni după ce Baboianu i-a criticat pe șeful PSD, Liviu Dragnea, și pe premierul Sorin Grindeanu pentru aventura lor la pescuit în Delta Dunării, în timpul căreia Dragnea s-a lăudat că a prins zeci de știuci. El a spus că s-ar fi bucurat dacă cei doi ar fi eliberat știucile pentru a încuraja astfel pescuitul sportiv în Delta Dunării. „-Domnul premier și domnul președinte al partidului au avut acele permise de intrare în Delta Dunării
Guvernatorul Deltei Dunării, schimbat după ce a criticat partida de pescuit a lui Dragnea. „E o asumare politică” () [Corola-blog/BlogPost/339126_a_340455]
-
Dragnea, și pe premierul Sorin Grindeanu pentru aventura lor la pescuit în Delta Dunării, în timpul căreia Dragnea s-a lăudat că a prins zeci de știuci. El a spus că s-ar fi bucurat dacă cei doi ar fi eliberat știucile pentru a încuraja astfel pescuitul sportiv în Delta Dunării. „-Domnul premier și domnul președinte al partidului au avut acele permise de intrare în Delta Dunării. M-aș fi bucurat dacă cei doi sau unul din ei arătând o știucă de
Guvernatorul Deltei Dunării, schimbat după ce a criticat partida de pescuit a lui Dragnea. „E o asumare politică” () [Corola-blog/BlogPost/339126_a_340455]
-
eliberat știucile pentru a încuraja astfel pescuitul sportiv în Delta Dunării. „-Domnul premier și domnul președinte al partidului au avut acele permise de intrare în Delta Dunării. M-aș fi bucurat dacă cei doi sau unul din ei arătând o știucă de dimensiunile... este un trofeu! Nu poți să-l lași să moară! Ar fi putut demonstrativ, să o arate, să o pupe, să-i dea drumul în apă. Să zică: Domnule, așa faceți în Delta Dunării!”” Da, cu siguranță, la
Guvernatorul Deltei Dunării, schimbat după ce a criticat partida de pescuit a lui Dragnea. „E o asumare politică” () [Corola-blog/BlogPost/339126_a_340455]
-
suținere politică... De cunoașterea unui domeniu. De aceea eu vă rog să întrebați pe cei care au făcut aceste schimbări, pentru că, cu siguranță, cunosc toate argumentele.” Întrebat dacă este de părere că schimbarea din funcție are legătură cu afirmațiile despre știucile lui Dragnea, Baboianu a răspuns: „Dacă se poate pune pe seama asta, înseamnă că chiar suntem...facem o speculație”
Guvernatorul Deltei Dunării, schimbat după ce a criticat partida de pescuit a lui Dragnea. „E o asumare politică” () [Corola-blog/BlogPost/339126_a_340455]
-
gândurile emanate de trup în timpul vieții? Ce se va întâmpla cu elementele subtile care alcătuiesc spiritul?”(Morminte în soare, pag. 79). Personajele mitologice (muzele) sunt actori în scenariile subacvatice create într-o stare onirică: „Îmi amintesc totul cu precizie! „Lacul știucilor” este lacul Mnemosynei (Memoriei), iar fecioarele - muzele, fiicele sale: Clio, Melpomene, Thalia, Euterpe, Terpsihorei, Erato, Polymnia, Urania, Calliope”(Convalescentul, pag. 101). Prin alăturarea trecutului cu viitorul, a sacrului cu profanul, se construiește axa prezentului, fără a avea o delimitare conceptuală
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
În apele curgătoare și lacuri trăiesc 52 specii de pești în funcție de zona geografică în care sunt amplasate: păstrăv, lostriță (în apele de munte), apoi numeroase specii de alți pești specifice zonelor de deal și de câmpie precum: crapul, știuca, mreana, carasul, bibanul, linul, somnul, zvârluga, porcușorul, etc., batricieni, șerpi de apă, mamifere de apă, etc. Conform Registrului zonelor protejate*1) dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Siret situația zonelor protejate este următoarea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
de 95,636 mil.mc. ... – Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: zonele în care se practică pescuitul comercial (pe râuri și lacuri) pentru speciile de pești de apă dulce (plătică, sânger, scobar, babușcă, morunaș, caras, novac, crap, știucă, somn, șalău etc.) raportate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în anul 2019 sunt Călimănești, Movileni, Berești și Răcăciuni; ... – Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]