377 matches
-
6); nimic (6); noutate (6); afla (5); a învăța (5); școală (5); știre (5); a afla (4); da (4); înțelepciune (4); învățat (4); știri (4); vedea (4); bun (3); cultură (3); informare (3); înțelege (3); învățare (3); nu știu (3); știutor (3); nu știi (3); a nu ști (3); află (2); avantaj (2); bine (2); citire (2); conștientiza (2); cunosc (2); curios (2); documentat (2); face (2); a fi la curent (2); informații (2); împlinire (2); încredere (2); înveți (2); minte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
culturală și organizare culturală la sate, igienă, cântece și educație fizică, cunoașterea legilor, „ore de aptitudini fizice și psihice”. La acest al doilea curs au participat 24 de săteni recrutați din 10 comune, între 19 și 42 de ani, toți știutori de carte, unii având chiar 4 clase secundare. Elevii participau la lecții, discutau cele auzite la cursuri, vizitau muzee, fabrici, instituții, iar seara participau la spectacole cinematografice. Totul se învăța aici „din explicații, din desene și din demonstrații practice” (Ilea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din care desprindem: lipsesc pomii și grădinile de zarzavat, casele sunt mici, acoperite cu stuf și nu au garduri. Starea economică a comunei este nesatisfăcătoare, pământul e lucrat rudimentar, mașinile agricole sunt inexistente. Numărul analfabeților este dublu față de cel al știutorilor de carte sau chiar triplu, iar școlile, câte sunt, nu au localuri proprii. Starea sanitară a oamenilor comunei este deplorabilă, igiena personală inexistentă, hrana redusă (laptele, ouăle, brânza, untul sunt vândute pentru nevoi curente). Alcoolismul are efecte nocive asupra locuitorilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Atrabiliară, umoarea neagră, se transformă, ca la Charles d'Orléans, în interpretarea lui Starobinski, în cerneală". Iată un citat prin care se poate defini arta eseistică a lui Virgil Podoabă, de o altitudine și o probitate intelectuală ieșite din comun. Știutor de elină și latină, de limbi romanice, italienizant, superinformat pe textele marilor filosofi ai culturii, autorul nu întoarce spatele anecdoticii, biografismului savuros, făcând din cartea sa un exemplar exercițiu de admirație, analiză și interpretare. Castalian cultivator al etimologismului de sorginte
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
slujba literaturii române, de la cronicari până la autori din anii '70 - '80, reprezintă o carieră profesională comparabilă cu cea a lui G. Călinescu sau De Sanctis, dar și parabola civică a unui stoic, a unui cartesian îndrăgostit de eseurile lui Montaigne. Știutor pe de rost al liricii argheziene, este prieten de-o viață cu năbădăiosul Ion Barbu (extraordinare sunt glosele marelui critic pe ediția poetului îngrijită de Dinu Pillat) în care intuise rasa de artist dar și amoralitatea, iresponsabilitatea politică a aceluia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
voi lăsa drept bunuri după moarte,/ Decât un nume adunat pe-o carte". Sugerând suferința celor care aspirau spre lumină, poetul i-a înfățișat târându-se pe brânci, "prin râpi și gropi adânci". El face parte din prima generație de știutori de carte, a schimbat "sapa-n condei și brazda-n călimară", a alcătuit "cuvinte potrivite", din limbajul popular, bolovănos, "din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite"; a realizat metafore-simbol, inovații topice și lexicale. Arghezi "a dat drept de cetate literară
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de zahăr costa 1,50 lei. Tabelul din care am citat aceste câteva nume avea și o rubrică - întrebare: „știe citi și scrie?”. Din cei 46 de cetățeni 26 au răspuns „da” iar 20 „nu” și procentul destul de bun al știutorilor de carte îl punem pe seama faptului că încă din 1865 în sat funcționa o școală, printre primele din fostul județ Vaslui apărute și promovate în mod special în satele răzeșești. Tot în acest dosar am mai putut constata cu uimire
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Recensământului general al populației României de la 1 decembrie 1899 (București, Institutul Central de Statistică, 1944), Dicționarul statistic al României întocmit pe baza rezultatelor definitive ale Recensământului din 1912 (vol. I-II, București, Institutul de Arte Grafice „C. Sfetea”, 1914), Statistica știutorilor de carte din România întocmită pe baza Rezultatelor definitive ale Recensământului din 19 decembrie 1912 (București, Stabilimentul de Arte Grafice „Albert Baer”, 1915), Indicatorul localităților din România. Datele recensământului general din 6 Aprilie 1941 (București, Imprimeria Institutului Statistic, 1943). Creșterea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
celei mai slab alfabetizate provincii din țară, Oltenia (17,8%). Singura provincie românească, ce înregistra un procent mai scăzut decât cel din Oltenia, era Basarabia - recensământul rusesc din 28 ianuarie 1897 a surprins, în rândul românilor basarabeni, un procent al știutorilor de carte de numai 6,1%! Nu departe de aceste procente se situează nivelul de instrucție din mediul rural al vechiului Regat. Aici, la 100 de locuitori cu vârsta de peste 7 ani, nu întâlnim decât 15 care știu să scrie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un procent de 43,2%, se afla pe penultimul loc, înaintea Dobrogei, cu numai 40,9%, dar în urma Munteniei (54,6%) și Olteniei (49,0%). Din cele treisprezece capitale de județ ale Moldovei, doar trei au înregistrat un procent al știutorilor de carte mai mare de 50% - Focșani (53,1%, cel mai mare procent), Tecuci (50,7%) și Galați (50,4%). Este interesant de remarcat faptul că orașe precum Bacău (locul cinci, cu un grad de alfabetizare de 48,5%) sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
43%) aveau un număr mai scăzut de analfabeți decât orașul Iași (locul opt, cu 41,5%). Prezentăm, mai jos, un tabel cu gradul de instrucție al locuitorilor din orașele capitale de județ ale Moldovei (1899; în ordinea descrescătoare a procentelor știutorilor de carte): Pentru a identifica locul ocupat de orașul Bacău pe harta urbanistică moldovenească de la sfârșitul perioadei moderne, vom analiza datele oferite de următoarele izvoare statistice: „Dicționarul statistic al României” (1914, vol. I-II), „Rezultatele definitive ale Recensământului general al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașul Bacău pe harta urbanistică moldovenească de la sfârșitul perioadei moderne, vom analiza datele oferite de următoarele izvoare statistice: „Dicționarul statistic al României” (1914, vol. I-II), „Rezultatele definitive ale Recensământului general al populației României din 19 decembrie 1912”, precum și „Statistica știutorilor de carte din România”, întocmită în anul 1915 de L. Colescu (reeditată în anul 1947), pe baza rezultatelor oficiale ale recensământului din anul 1912. După cum s-a mai afirmat, datele recensământului din anul 1912 nu reușesc să proiecteze o imagine
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de persoane. Prezentăm, în tabelul de mai jos, evoluția demografică a principalelor orașe moldovenești în intervalul 1899-1912 (cele 13 capitale de județ): Pentru completarea datelor referitoare la demografia urbană moldovenească de la 1912, un instrument de lucru extrem de util este „Statistica știutorilor de carte din România”, realizată pe baza rezultatelor definitive ale recensământului din același an. Utilizând ca bază de analiză criteriul cetățeniei, statistica mai sus amintită scoate în evidență ponderea relativ însemnată (în creștere față de cea din anul 1899), pe care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
afla pe locul opt între capitalele de județ ale regiunii. Pe ultimul loc se afla orașul Botoșani, a cărui populație trecută de opt ani știa să scrie sau să citească într-un procent de numai 52%. Situația exactă a clasamentului știutorilor de carte din mediul citadin moldovenesc este prezentată în tabelul de mai jos (în ordinea descrescătoare a procentului știutorilor de carte; 1912): După cum am arătat, demografia orașului Bacău a cunoscut la sfârșitul perioadei moderne o evoluție extrem de pozitivă, înregistrând, pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
populație trecută de opt ani știa să scrie sau să citească într-un procent de numai 52%. Situația exactă a clasamentului știutorilor de carte din mediul citadin moldovenesc este prezentată în tabelul de mai jos (în ordinea descrescătoare a procentului știutorilor de carte; 1912): După cum am arătat, demografia orașului Bacău a cunoscut la sfârșitul perioadei moderne o evoluție extrem de pozitivă, înregistrând, pentru intervalul 1899-1912, cea mai mare rată de creștere a numărului de locuitori, dintre toate orașele moldovenești. Performanța, explicabilă, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
față de cea din anul 1912, atunci când gradul de alfabetizare era de numai 39,3%. Totuși, aceste procente plasau România în rândul țărilor europene cu cele mai ridicate cote ale analfabetismului, datele de mai jos fiind edificatoare, în acest sens (procentele știutorilor de carte și anul de referință): Franța - 94,1% (1926), Cehoslovacia - 92,6% (1921), Belgia - 92,5% (1920), Estonia - 89,2% (1922), Ungaria - 84,8% (1920), Letonia - 81,2% (1930), Italia - 73,2% (1921), Polonia - 67,3% (1921), Lituania - 67
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Polonia - 67,3% (1921), Lituania - 67,3% (1923), Bulgaria - 60,3% (1926), România - 57,1 (1930), Spania - 57,0% (1920), Grecia - 56,7% (1928), Rusia - 51,3% (1926), Portugalia - 34,8% (1920). Pe provincii istorice, Moldova, cu un procent al știutorilor de carte de 57,0%, se află pe locul șase, după Muntenia, cu 57,6% (rural și urbană. Cele mai ridicate procente au fost consemnate în provinciile din partea de vest a țării: Banat (72,0%) și Transilvania (68,3%). Acestea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
3%. Moldova, cu un procentaj de 72,45%, se afla pe locul șase, imediat după Muntenia - 78,4%. Pe ultimele locuri se aflau Oltenia - 68,8%, Dobrogea - 68,5% și Basarabia - 62,7%. După cum se poate observa, în 1930 repartizarea știutorilor de carte era în avantajul mediilor urbane din regiunile din nordul și vestul țării. După criteriul numărului de locuitori cu știință de carte, la nivel național, Bacăul ocupa locul dou)zeci, cu un total de 20.597 persoane. Raportând aceste
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de județ ale Moldovei, după criteriul procentului de locuitori cu studii universitare, Bacăul ocupa un onorant loc doi (3,21%), după capitala culturală a regiunii, orașul Iași (4,87%). Galațiul, care se situa pe primul loc în ceea ce privește număr total al știutorilor de carte (68.097), avea cel mai scăzut procent de licențiați. Prezentăm în tabelul de mai jos, situația pentru orașele reprezentative ale Moldovei (1930, în ordinea descrescătoare a procentelor locuitorilor cu studii universitare): Pentru a surprinde nivelul de dezvoltare atins
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
8.000 de lei ce-i primise de la Prefectura Fălciu, „...pentru întreținerea mea și a soției mele pe 5 zile socotite cu 5oo lei ziua, cât și cheltueli de transport cu căruța (din lipsă transport CFR) dela Huși la Iași”. Știutorul de carte Bârdan Toma își declarase cetățenia „basarabeană” iar țara în care dorea să se repatrieze, „Basarabia”, în com. Fălăeștii (probabil, Făleștii) Noi, jud. Lăpușna. Ciubotaru Petru voia să se reîntoarcă în com. Cărpineni, jud. Lăpușna iar Crăciun Ion născut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Neculai fusese pus de cei de la prefectură pe data de 28 decembrie 1944, să aplice o amprentă pe o chitanță prin care recunoștea că a cheltuit din banii statului român suma de 7.500 de lei, la fel ca și știutorul de carte Vasile Miloglu, dar cu câteva zile mai în urmă, pe 22 decembrie. Tot pentru întreținere semnase și femeia Nascova Claudia un document în valoare de 6.000 de lei iar Vasiliev Grigore, pentru 8.000 de lei. La
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
exproprieri, au fost date asigurări că Partidul Liberal nu-și propunea să distrugă marea proprietate, ci doar să reducă suprafața latifundiilor în favoarea proprietății mici, cu o dreaptă despăgubire. Referitor la reforma electorală, se specifica formarea unui colegiu unic al tuturor știutorilor de carte, cu reprezentarea minorităților. După Congres, numeroase întruniri liberale au fost organizate în țară, cu participarea lui Ion I. C. Brătianu care explica programul de reforme (la Focșani, Iași, Craiova, Constanța, Ploiești, Brăila). Împotriva programului liberal de reforme se aflau
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
deși nu aveau reprezentanți în Parlament, au formulat un program de reforme mai radical decât liberalii, pronunțându-se pentru votul universal și exproprierea totală a marii proprietăți. Socialiștii considerau că, prin colegiul unic, țara se apropia treptat pe măsură ce creștea numărul știutorilor de carte de votul universal, dar o bună parte a poporului rămânea departe pentru mult timp de acest deziderat, întrucât lichidarea analfabetismului, în condițiile economico-sociale ale vremii, reprezenta un proces îndelungat și anevoios, extrem de greu de finalizat. De asemenea, socialiștii
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
clar. Acestor critici privind lipsa de detalii referitoare la căile și mijloacele de înfăptuire a reformelor a răspuns și I.G. Duca. El a afirmat că guvernul a spus destul de clar ce vrea. În ceea ce privește reforma electorală, guvernul „vrea colegiul unic al știutorilor de carte cu reprezentarea minorităților. Ce vrea Partidul Conservator? Să spunem cum se vor face alegerile? De ce culoare vor fi buletinele de vot? Care va fi anume forma de reprezentare a minorităților? Dar aceasta este atribuția Camerei Constituante. La fel
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
actual de alegători de la orașe și de la sate este aproape egal: 48 000 de alegători de la orașe și 52 000 de alegători de la sate: „Când se va face colegiul unic, numărul celor de la orașe va fi deocamdată mai mare, fiindcă știutorii de carte sunt mai numeroși la orașe. Prin urmare, cel puțin deocamdată, proporția va fi aproape egală. Că mâine masa cea mare a alegătorilor o vor forma țăranii, se poate, dar ce rău poate să existe în asta, fiindcă e
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]