333 matches
-
1967; Aripi pentru Manole, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1970; Pomii dulci, Chișinău, 1972; Valurile, Chișinău, 1974; Frumos să-i fie pururi chipul, Chișinău, 1976; Rămâi, Chișinău, 1977; Iscălitura, Chișinău, 1978; Caietul din fântână, Chișinău, 1979; Inima alergând, Chișinău, 1980; Marele ștrengar, Chișinău,1980; Bunicii mei, Chișinău, 1982; De dorul vieții, de dragul pământului, Chișinău, 1983; La capătul vederii, Chișinău, 1984; Leagănul, Chișinău, 1984; Omul de la temelie, Chișinău, 1985; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1988; Viața pe nemâncate, Chișinău, 1999. Antologii: Poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
capetele dracilor de vârsta lui tocmai când el făcuse târgul cu nubila. Urma ca după ce el însuși se va fi pus într-o condiție a nudității, să-i fie revelată parțial nuditatea de genul opus... Și el rămâne de râsul ștrengarilor care pândeau din culise marea scenă a dezvăluirilor... Așa cum de râs rămâne și în fața vărului său când acesta se dă mare cu cuceririle sale, folosind pentru prima dată un anume verb la diateză reflexivă. Cum adică m-am f...? Te-
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
începu să-i repete informațiile primite, stâlcindu-mi numele, încercând să acopere chirăielile copilului. Dar Vinner îmi vorbea deja în rusește și mă invita să intru pe poarta de lângă gheretă. — Îmi pare cu adevărat rău, dar azi îi duc pe ștrengarii ăștia doi la Miracle Strip. Le-am promis încă de la Crăciun. Cunoașteți parcul ăsta? E plin de atracții pentru puștime. Și au chiar și un enorm montagne russe, de nu știu câți metri înălțime. Prietenul nostru e așadar sănătos? China, acum, e
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sfintelor”. Petecul de grădină e cuib cald, răni vechi se închid și, prinsă în legănarea generală, trecerea va fi lină, fără durere. Aceleiași perspective adamic-feerice îi aparține și Cartea cu jucării, suită de istorii având ca protagoniști pe cei doi ștrengari, Mițu și Baruțu, la prima vedere, poem, în fond, al copilăriei, în dimensiunea ei de fabulos și de inocență a instinctelor. Percepția infantilă, fraged senzuală, trece la scriitor, iar vibrația de culoare și de sunet în descriere e urmarea acestei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
să facă față unei situații pe care nu o înțelege. Copilul se bucură că vede pregătiri deosebite în casă, toată familia agitată și veselă, dar nu știe de ce. Faptul că miezul nopții marchează trecerea dintre ani nu îl impresionează pe ștrengarul care ar trebui la ora 10 să fie în pat și să doarmă. În plus, Sărbătorile la români sunt cunoscute și prin tradiția mâncărurilor. De regulă, de pe masa din noaptea de Revelion nu lipsesc: salata boeuf, friptura la cuptor sau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lângă el atunci când se vor auzi pocnitori, pentru că micuțul s-ar putea speria rău; - nu îi dați să mănânce târziu, înainte de culcare, dacă nu face parte din programul de mese obișnuit; - în prima zi a anului nu vă răzbunați pe ștrengar dacă se trezește devreme și voi abia v-ați culcat. El nu va înțelege de ce toată lumea este obosită și vrea să doarmă. Pentru el este o zi ca oricare alta, așa că fiți înțelegători! “Corijența” părinților În decembrie, părinții absenți peste
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lor reale. Excepție de la perspectiva de ansamblu face doar Parada dascălilor, incluzând serii de portrete de profesori ai unui liceu de provincie, tipuri caricaturale, construite prin surprinderea detaliului descriptiv caracteristic: „domnul Biju, cavaler tomnatic, pițigoi bătrân și tandru, cu nas ștrengar și cu surâs pe buze, cu mustăcioară isteață, cu floricica la butonieră, matematician, specialist în astronomie, arătând domnișoarelor cu dexteritate stelele”, „domnul Frunză, cincizeci de ani, maestrul de desen, ras, impozant, dar zâmbitor, cu lavalieră fluturândă”, „maestrul de muzică, domnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
Vor urma și altele, dar toate prezentând, în ciuda sau din cauza diversității lor, singularitatea care le diseminează în lumea întreagă cu o certitudine atât de evidentă, încât arheologul Evans, descoperind pe o frescă din Cretă un profil insolit și un ochi ștrengar, nu a ezitat să-l numească "Pariziana". Preocupat de clasificarea "speciilor sociale", Balzac a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie humaine seria duceselor și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
greci, de lângă Constantinopol : „Pe atunci În orașul Arnăutchioi nu locuiau decât creștini [= greci]. Evreii frecventau puțin orașele nelocuite de turci, căci ajungeau obiectul a tot felul de jigniri [...]. În timpul Săptămânii Patimilor nici un evreu nu Îndrăznea să se arate [pe chei]. Ștrengarii din Arnăutchioi, prinzând un contravenient, i-au uns barba cu smoală și i-au dat foc ; nenorocitul a alergat să se arunce În mare ca să scape de arsură” <endnote id="(315, p. 42)"/>. Tot un grec, Teodoros, slujitor În casa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pragmatică decât D. Dan : „De nimic, În adevăr, nu avea evreul atâta groază ca de câini ; căci câinele era instrumentul cel mai orb și cel mai comun, zilnic, În mâna creștinului, până În epoca modernă și chiar În epoca aceasta. Micii ștrengari asmuțeau dulăii asupra gârbovitului evreu cu «marfo, marfo» ; marii nătângi, slugi și gospodari, nu-și făceau mai puțin haz când evreul era Înșfăcat de dulăii lor și-i rupea haina sau Îi sfâșia carnea” <endnote id="(3, p. 370)"/>. Motivația
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
juca Don Juan de Marana 238. Am prins gust de teatru: mă duceam des căci stalul al 3-lea costa 2 lei. Rând pe rând am văzut: Rotarul, Idiotul, Hoții de codru și hoții de orașe, Răposatul dumnealui, Caterina Hovard, Ștrengarul din Paris etc. etc., melodrame și comedii traduse ori localizate de Pascaly.239 La sala Bossel juca Matei Millo cu un repertoriu de comedii. Repertoriul său era compus din piesele: Lipitorile satelor, Avarul lui Molière, Nunta lui Figaro, Paraponisiții etc.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rosetti a fost șef al poliției din Pitești, în 1842, la vârsta de 26 ani. Cu mai multă culoare și nerv momentul este relatat de I.L. Caragiale într-un articol din Epoca, din 26 noiembrie 1896, intitulat „C.A. Rosetti“: „Ștrengar și drăcos de mic, copil înrudit cu cele mai mari familii, se înhăitează în tinerețe cu mai mulți de teapa lui și se pune în revoltă fățișă cu disciplina societății de pe acea vreme. Își lasă plete lungi, face fel de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acea vreme. Își lasă plete lungi, face fel de fel de giumbușuri și de tămbălăuri, băgând în năbădăi pe isnafi și mahalagii; încalecă de-a ndărătelea pe o saca și se plimbă pe Podul Mogoșoaii escortat în triumf de toți ștrengarii zamparagii care-l aclamă strigând: «Ura! vivat musiu Berlicoco!» Se duce vestea pân’ la Vodă de isprăvile bandei; Vodă râde și dă poruncă lui Aga să prinză numaidecât pe musiu Berlicoco și să-l Mai înainte fusese ofițer de cavalerie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și plin de verva mișcării, pentru a contura tabloul unei vitalități senine, în care se concentrează specificul anotimpului. Amplificate de versificația evocatoare, notațiile senzoriale configurează climatul unui anotimp (În miezul verii). Deseori pastelul trece, prin personificare și alegorie, în fantezie (Ștrengarul văilor, Seara). Dar cu toată concretețea ei vie, lumea lui C. nu e numai cea din afară. Pentru că, în priveliștea naturii și în riturile ei, poetul ajunge să priceapă, „liber și de-uimire plin”, misterul sacru al „supremei orânduiri” (O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
1976 (în colaborare cu Margareta Grosu), Vânător în taiga, București, 1983 (în colaborare cu Sanda Apostolescu), Adam și Eva, București, 1985, Samurul negru. Ursul cafeniu, București, 1985; J. Voskovec, J. Werich, Nord contra Sud, București, 1976; Donát Sajner, Amintirile unui ștrengar, București, 1976 (în colaborare cu Margareta Grosu); Johanna Spiry, Heidi, fetița munților, București, 1978; J. Solovic, Aventura păgubașilor, București, 1979; Franz Caspar, Fridolin, București, 1980; Proză scurtă elvețiană, București, 1981; Jan Smid, Bucuriile curate ale vieții mele, București, 1981; J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
câțiva norișori pufoși. Ioana se ridică de la masa de scris.Deschide fereastra. Razele soarelui îi mângâie chipul. Își sprijină coatele de pervazul ferestrei. Închide ochii. Vântul călduț i se joacă în plete. - Vino să hoinărim împreună! îi spune un GÎND ștrengar. Fetița nu se împotrivește. Se lasă purtată pe aripi de vânt și de închipuire. - Vrei să poposim aici? o întreabă GÎNDUL hoinar, oprinduse sus, pe Dealul Repedea. Privește pădurea!E toată smălțuită cu toporași, viorele și brebenei. - Să poposim, răspunde
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vro câteva sute de cărți, visând fiecare din ele ceea ce coprindea, [...] și-nainte[a] patului o masă murdară, cu suprafața ilustrată de litere mari latine și gotice ieșite de sub bricegelul vreunui ștrengar de copil. Pe masă, hârtii, versuri, ziare rupte și întregi, broșuri efemere ce se împart gratis, în fine, totul un abracadabra fără înțeles și fără scop (Geniu pustiu Eminescu: 2011, II, 101). Atmosfera camerei lui Dionis este aceeași din odaia
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
anii ’30 până în anii postbelici. Ș. a adus o contribuție reală la ilustrarea literaturii pentru copii, ca în volumele Ploaie cu covrigi (1965), Echipa noastră (1966), Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru (1968), De-a mijatca cu soarele (1971), Ștrengarii (1974), Năzdrăvanii (1977), Năsturel (1979), Alerguș (1981) ș.a. SCRIERI: Ilie își croiește viață nouă, București, 1949; Pionierii de la Măgura-Nouă, Chișinău, 1953; Se-ntâlnesc pământurile, Chișinău, 1956; Fofo este vigilent, Chișinău, 1957; Oameni și destine, Chișinău, 1961; Neastâmpăr, Chișinău, 1961; Povestea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
Chișinău, 1964; Ploaie cu covrigi, Chișinău, 1965; Echipa noastră, Chișinău, 1966; Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru, Chișinău, 1968; Valul lui Traian, Chișinău, 1968; De-a mijatca cu soarele, Chișinău, 1971; Printre oameni, Chișinău, 1973; Pădurea năzdrăvană, Chișinău, 1973; Ștrengarii, Chișinău, 1974; Năzdrăvanii, Chișinău, 1977; Șoapta viorilor, Chișinău, 1977; Năsturel, Chișinău, 1979; Alerguș, Chișinău, 1981; Tăceri răscolite, Chișinău, 1982; Scrieri alese, îngr. și pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1983; Labirintul, Chișinău, 1990; Venetica, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Observații pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
1965; Trandafir sălbatic, Chișinău, 1965; Parodii, Chișinău, 1965; Stele verzi, Chișinău, 1967; Ce culoare are vântul, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1970; Zodia musafirului, Chișinău, 1970; Umbrela, Chișinău, 1970; Săgeți, Chișinău, 1972; Broscuța cea isteață, Chișinău, 1974; Oglinzi, Chișinău, 1974; Micul ștrengar, Chișinău, 1975; Parodii și epigrame, Chișinău, 1976; Ionică Tropoțel, Chișinău, 1978; Urzicuțe, Chișinău, 1979; Între patru ochi, Chișinău, 1979; Vacanța lui Tropoțel, Chișinău, 1980; Vatra, Chișinău, 1980; Luminișuri, Chișinău, 1983; Drum deschis - Put’otcrât, Chișinău, 1984; Rezonanțe, Chișinău, 1985; Tropoțel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
cu cer senin și soare arzător. In livadă, fructele au început să se coacă. In grădini, legumele sunt din belșug. De aceea spunem că vara este anotimpul fructelor coapte și a petelor galbene de lanuri care sunt unduite de vântul ștrengar care umblă hoinar. Și tot vara poruncește păsărilor să cânte și florilor să crească mari. Acum vedem case cu grădini pline de flori, cu mirosul lor ce înmiresmează aerul. Iarba este plină de gâze care mișună încolo și încoace fără
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
razele de soare Veseli la joc îi cheamă.” VARA CEA MULT AȘTEPTATĂ Vara după ce și-a făcut ochii roată, poruncește păsărilor să cânte, florilor să crească și mai mari în iarba firavă. Iar pletele aurii ale pământului unduiesc când vântul ștrengar umblă hoinar, cu pași hoțești. Dealurile sunt înverzite și parcă ne spun, în ciripitul păsărilor, un ”Bună - dimineața.” Vara oamenii muncesc dealurile pline de porumb, în dogoarea soarelui, întorcându-se întrun amurg roșu spre case, cu boabe de sudoare pe
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
elevilor și studenților din Bucovina. Cei de prin satele apropiate făceau naveta acasă, pește câmpuri, cu încălțăminte șubredă sau desculți. Alții stăteam la internat, mereu somați de către directorul internatului, să ne plătim taxele, cu care eram veșnic în restanta. Câte ștrengarii copilărești nu am făcut în acea perioadă... uneori escaladam în grupuri mici de prieteni, zidurile sălilor de cinematograf, pentru a vedea fără bani, filme sau diferite spectacole. Într-o vreme, prin anii 1950, împreună cu Sirețchi (Șir), m-am apucat de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93314]
-
le făcuse, au găsit o modalitate foarte originală de a-și bate joc de el. Cine a avut ideea, s-a născut ea dintr-o inspirație colectivă de moment, nu mai rețin. Pentru a înțelege cum s-au răzbunat acei ștrengari, în ce chip ingenios, demn de un roman picaresc, au făcut-o, trebuie știut că omul acela, victima, avea pivnița la stradă: așa era tipicul atunci, într-o vreme în care pivnița, beciul, juca un rol atât de important într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
iar lucrurile ar fi stat altcumva. Ochii i se împăienjeniră, capul i se aplecă de parcă ar fi vrut să-i cadă, limba i se lipi de cerul gurii nefiind în stare să mai lege o vorbă în fața cuiva. Un zâmbet ștrengar îi apăru în colțul gurii. Nu fusese o belea și așa și era. La vârsta ei o recunoșteau și toți cei apropiați. Vocea ei blândă și moale aproape că se pierdu printre mormăiturile ei. Sunt lucruri care nu se spun
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]