419 matches
-
aptă să atragă publicul larg. Util ca prim contact. Roger Stăphane, în jurul lui Montaigne, Stock, propune o lectură personală, subiectivă, montaigniană... Un amestec de biografie și de analiză a gândirii: Pirre Leschemelle, Montaigne sau durerea în suflet, urmat de Montaigne, șugubățul fars. De la bucuria tragică la înțelepciunea veselă, și Montaigne sau moartea ca paradox, toate trei la Imago. O bună și consistentă introducere pentru cine nu l-a citit pe Montaigne în textele sale. *** „Nu sunt filosof”. Este una din frazele
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
gust al rigorii. Așa, în Mic dicționar Caragiale (2001), la origine teza sa de doctorat. O exegeză vie, un eseu surâzător și incitant, nonșalant și ingenios, cu o seamă de replici la lecturile critice mai vechi. Hălăduind în Caragialia, scrupulosul șugubăț pus pe „detectivistică teatrală” descoperă un „land” forfotind de noime, unele încă ascunse, care cer o neuzată „cheie de citire”. „Caragialeologul” practică o hermeneutică jovială, dă cu tifla unor opiniuni ruginite, dar cedează și slăbiciunii pentru extravaganțe. Cântărind semnificația obiectelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului fuioare, se sfințeau apele și toate cele ale lumii, când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc. La botezuri, la naștere
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
bune emațiuni”, să-i cumpere: „două chile de icre moi, trei bucăți camembert, un kilo somon, una langustă vie, opt duzini stridii, un ananas, un flacon curaçao triplesec...” la care se adaugă și șase sticle de șampanie Pommery extra. Concluzia, șugubeață, se impune de la sine: „Când e vorba de delicatețe, nu se mai Încape politică.”; altfel spus, și politica trece prin stomac. Personajul lui Caragiale ia masa oricând și oriunde; ia prânzul seara („- Nene Iancule, tocmai pe dumneata te căutam; deseară
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
portrete de mame, schițate în operele lor de 6 către autori români consacrați: Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Coșbuc, etc. Fiecare mamă evocată de aceștia are o anumită personalitate-puternică sau firavă, un anumit fel de-a fi - poate vesel, vioi, șugubăț ori trist, obosit și indiferent că oferă căldura mângâierilor palmelor sale sau nuielușa pedepsitoare, din ființa ei răzbate - comun tuturor tablourilor literare - deosebita lumină și dragoste maternă, devotamentul față de cei cărora le-a dat viață. De aceea, trebuie pornit cu
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
să interpreteze rolul ciocănitoarei Woody, perforînd scoarța Ligii Campionilor. întotdeauna e bine să copiem de la cei mai bogați și mai deștepți decît noi. Concernul Walt Disney ar putea face afaceri și în România. Personaje sînt berechet, trebuie numai o minte șugubeață să le asocieze cu figurile clasice ale desenului animat. La noi, climatul fiind de junglă temperată cu tendințe excesive, dar existînd și atîția oameni cu carte, concretizată prin bacalaureate obținute la 30 de ani, Cartea junglei stă la loc de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
multiplu. a. Numele predicativ simplu se realizează prin: • adjectiv (locuțiune adjectivală): „Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpânitor de ape.” (M. Eminescu) „Împrejurările sunt, însă, vitrege în țara noastră și vremurile sunt șugubețe.” (N.D. Cocea) • substantiv (locuțiune substantivală): „A cunoaște-nseamnă iarnă / A iubi e primăvară.” (L. Blaga) • pronume: „El nu mai era el.” (M. Eminescu) „Cine ești / De vii mut și nevăzut ca-n povești?” (T. Arghezi) • adverb: „Iar noi locului ne
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu buzunarele, alții cu camioanele" este expresia de nemulțumire utilizată de angajații inferiori din cele mai multe penitenciare). Al doilea tip de angajat este "carieristul", individ amabil, dar vanitos. Îi place să pară intelectual, vorbind în citate și maxime. Uneori hîtru sau șugubăț, deseori ironic, el intră în categoria prostului fudul. Lipsit de scrupule, depune o rîvnă interesată ca să crească în rang. Aspirația de a aparține unei "elite" îl predispune la corupție și violență. Este bine ancorat în prezent, dar folosește cu abilitate
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prim-plan, cu trăsăturile lor distincte, cu obiceiurile și cu pățaniile lor, cu poreclele care îi transformă, pe unii, în personaje. Sunt și secvențe aburite de tristețe, însă episoadele amuzante (farse, pozne, felurite năzbâtii) precumpănesc. E parcă o întrecere între șugubeți în „pururi vesela și animata societate a Junimii”, calambururile, poantele, șarjele cordiale sau corozive (nu toate debordând de umor) înlănțuindu-se ca într-un „carnaval”. În înmănuncherea de medalioane Mușchetarii literaturii române moderne S. își controlează pînă la un punct
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Coborât parcă din „Amintiri din copilărie”, pașnicul Gheorghe Boancă a coborât în dulcele târg al Ieșilor tocmai din nemuritoarele șoapte ale codrilor de la Țibănești, aducând cu sine o stare de beatitudine și umor specifice țăranului moldav. Dar, spre deosebire de Ion Creangă, șugubățul Boancă povestește întâmplări de altădată sau din prezent cu ajutorul cuvintelor nerostite ale picturii naive. Linii, forme și pete de culoare se contopesc într-un dans poetic, emanând stări emoționale ori conflictuale ale unor personaje ce amintesc abuziv de cele ale
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Lucrări în instituții: Musėe Internațional D’Art Naïf, Vicq, Franța; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; Muzeul de Artă Naivă Kondas, Tallin, Estonia. „Lumea lui Mihai Dascălu este o lume care-și vede molcom și șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșari adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso..... Fără a-și pierde stângăcia
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în întâmplarea intenției sale de a adăuga metaforei ornamentale scene din viața răposatului și unele simboluri ce-l puteau caracteriza. Întreg acest proces este legat de preferințele localnicilor și ar fi o eroare să-l presupunem izvorât dintr-o bizară, șugubeață atitudine a lui Stan Pătraș față de consăteni. E vorba de epitetul de oarecare circulație „cimitirul vesel’, expresie de mentalitate turistică, ce n-are o legătură reală cu fondul conceptual specific. Aportul artistului relevă intenția de a-l defini pe cel
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de a face cu personificări ale toamnei, ierbii și corcodușului. Și că acestea dau valoare poemelor. Fac ca simțămintele nerostite ale omului să se obiectiveze În gesturi ale lucrurilor. Rochia de in rochia de in parcă ghicindu-mi gândul vântul șugubăț Cornel Beldiman SÎnt evocate două lucruri: rochia și vîntul. Între ele gîndul neexplicitat al presupusului autor. Sau, mai curînd, observator. Explicitarea este lăsată pe seama celor două lucruri. A jocului lor. Fata, femeia, trupul ar fi superfluu să fie menționate. Și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
dacă este vorba de un haiku sau de un senryu nu poate primi un răspuns tranșant și nici nu e nevoie să decidem acest lucru totdeauna. Că e vorba de un haiku comic este evident chiar dacă n-ar exista cuvîntul șugubăț. Dar, dacă sîntem dispuși să simțim vîntul ca pe un kigo de toamnă, ironia poemului crește pentru că, În acest fel, supărările pe care ni le aduce vîntul toamnei sînt compensate de poznele cu care ne gratulează. Spiritul haiku-ului se
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cânepa" care însoțește corabia "eroilor" în drumul lor spre oracolul Sfintei Butelci), provine din lumea lingvistică familiară marelui public, desemnând "un diavol din Mistere, acele piese de teatru având ca motiv central viața și patimile lui Isus", dar "un diavol șugubăț care insufla sete bețivilor"247. Ar trebui așadar să se bucure de priză la cititori, mai ales că aceștia urmăreau cu nerăbdare aparițiile ce ieșeau din sfera de dominație a bisericii, ba chiar îndrăzneau să i se împotrivească și să
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de Nicolae Dabija în dream team-ul parlamentar ’98, îi trage în Literatura și Arta un pamfletaș bine garnisit, pe care îl dedică bucureștenilor. Furat de tonul moralizator al opului său, Boris Druță, căruia îi apreciez uneori stilul mucalit și șugubăț, comite câteva regretabile greșeli de ortografiere, care sporesc nepermis de mult cantitatea de umor a pamfletului. Îi spunem noi dlui Boris Druță că vara trecută a fost la Eforie Sud și Techirghiol (nu la Euforie-Sud și Tekirghiol), iar negresele au
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sosit luni, 18 iunie 1962, ora 9 dimineața, la Gara Băneasa. Era o zi însorita. În piața din fața Gării Băneasa, înainte de a-și rosti cuvântul de sosit, în fața publicului venit în întâmpinarea oaspeților, N.S. Hrușciov a spus pe un ton șugubăț: "Aveți un soare fierbinte și inimi calde. Dați-mi voie să vorbesc cu pălăria pe cap." Cuvintele înaltului oaspete au fost întâmpinate cu voci aprobatoare din rândurile publicului prezent. Delegația a fost cazată la Casa de oaspeți din str. Modrogan
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
căuta să judeci lucrurile de-a fir-a păr și vei crede celor asupriți și necăjiți, pentru că știi acum ce e năcazul. Dar până atunci mai rabdă, Harap Alb, căci cu răbdarea îi frigi pielea... (Povestea lui Harap-Alb). Dincolo de tonul șugubăț, și aici se ascunde aceeași preocupare pentru celălalt, aceeași înțelegere, aceeași căldură. Sfătoșenia e mai accentuată în cazul eroinei lui Creangă. Aceasta se datorează faptului că ea vorbește mai puțin în numele său și mai mult în numele lui Dumnezeu pe care
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vagabond, un cerșetor ș.a.) păstrează, sfielnic, „fărâme de nădejdi”. Tristețea sporește în Ceasuri ostenite (1930), preschimbându-se în durere și deznădăjduire. De fapt, se accentuează poza, aceea a unui „suflet înrăit și păcătos”. Hazlii, dar nu din cale-afară, sunt „schițele șugubețe” ale lui C. (Măști pentru muzeu, 1931, În litera legii, 1933, Zugrăveli, 1935, Mărturisirea unui inculpat, 1935, Oameni cu cioc, 1939). Volumele Măști pentru muzeu (1970) și Colivia cu sticleți (1977) au o factură antologică. „Tărășeniile”, de un comic minor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului fuioare, se sfințeau apele și toate cele ale lumii, când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc. La botezuri, la naștere
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
decât credincioasă, chiar dacă se prosterna la icoane și moaște. Aproape fiecare căuta în rugăciunile lui să găsească norocul în viață decât mântuirea sufletului. Erau niște piperniciți în ale credinței. Sub privirea împăciuitoare a unui episcop ghiftuit, un popă lumeț și șugubăț vorbea mirenilor de virtutea scăpătăciunii. Prin boscheți, zăceau haimanale trândave duhnind a transpirație. În șanțurile din preajma tavernelor, sforăiau bețivi. Erau bâzâiți de muște, atrase de putoarea țuicii. În apropiere, cârciuma mazacă se afunda sub apăsarea depravării. Un miros rânced răzbătea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în mărturisirile de credință către un Dumnezeu tăcut și absent. Revelația e însă clară: „Doamne, sunt convins că exiști...”. Cum s-a remarcat, principala caracteristică a acestor versuri este desolemnizarea interlocutorului sacru, cu care autorul „tratează” amabil, pe un ton șugubăț, uneori ca un alt Ion Creangă. Familiaritatea exprimărilor nu cade însă în ridicol, autorul păstrându-și în ansamblu sobrietatea tipic ardelenească. S-a mai spus că „substanța versurilor sale e însă mai curând de natură morală decât propriu-zis lirică”, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
bun înotător. — Tocmai ăștia se îneacă. — Înoți gol, adaugă cineva. — Gol? — Înoți gol. — A, vrei să spui complet dezbrăcat. Deci sunt supravegheat. Se uită toți la mine cu tăcută și ursuză ostilitate. — Ei, ai văzut vreo focă? Întreabă domnul Arkwright șugubăț. Nu, încă nu. Azi-dimineață, când m-am dus la treptele de la turn, am constatat că funia mea confecționată din draperii se dezlegase, nu știu în ce chip și se făcuse nevăzută. Cu toate astea am înotat. Cred că mușchii mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și acum. Imagini pentru a explica imaginile, viziuni pentru a explica viziunile. — Și adevărul se găsește dincolo. Ne-am cufundat din nou în tăcere. Pleoapele lui James se lăsară în jos, dar îi puteam încă întrezări licărul ochilor. Am întrebat șugubăț: — Acum meditezi? — Nu. Dacă aș medita într-adevăr, aș fi invizibil. Noi ne vedem unii pe alții pentru că suntem centrii unor activității mintale continue. Un înțelept care meditează nu poate fi văzut. — Da, categoric sinistru! Nu-mi puteam da seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Mihai Dascălu ne conduce întrun univers mirific, la a cărui geneză bucuria lucrului bine gândit al imaginației și apetitul vesel pentru poanta hazoasă au contribuit în egală măsură.” “Lumea lui Mihai Dascălu este o lume care-și vede molcom și șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșarzi adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso ... Fără a-și pierde stângăcia
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]