1,266 matches
-
matur sau din cel sădit de alții, dacă ești doar un prunc. Îmi este dor de mine cea din grupul de copii care jucau “tupu”, adică de-a v-ați ascunselea, pe uliță și mai ales în curtea și după șura lelii Anica Babii. De ce din toate curțile o alegeam pe cea mai modestă? Este greu de explicat. Poate pentru că lelea Anica având mai mulți copii și fiind și cea mai nevoiașă de pe stradă, accepta să îi facem hărmălaie chiar sub
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
bă, io-te, bă, la aia cu chiloț’ verz’ cum dracu poa’ să fie așa dă scroafă să să chiorască dupe oamini pă plaja noastră bă, ia scoală și zî-i fo’ două să să sâmtă că nu-i în șura mă-sii, ie pă plaja poporului, scoală, bă, că dacă nu îi zâc io, d-o trece udu’. Da, io-ti-ti-le, bă, șî p-ălilea, că parcă-i sfintele Vineri, numa ciolanele-i dă ele, da numa figuri pă iele, dar-ar
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
în țintirim, / Se-nchide școală după școală, / Copiii-s rari și nu mai vin. // Se umple lunca cu rogozul, / Ce-mi crește îndesat, în pace, / Și-n loc de grâu iese mohorul, / Că brazdă n-are cine-ntoarce. Să hâie-o șură, cade-un gard, / Să mai astupe o fântână, / Stă drumul țării desfundat / Și n-are câini, bătrâna stână” (Tristă realitate) (În dulcele stil popular). Aceeași realitate a mediului rural îl regăsim și în poemul “Sarea pământului” (Destin). În poemele sale
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar. Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar.Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
și Novomirgorod); Băbanca, Burta, Tecucica (lângă Novoarhanghelsk); Răzmerița, Șelari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (lângă Olviopol); Arcași, Cantacuzinca, Moldovca Brașoveanovca, Pădureț, Urâta, Șerbani, Arnautovca (lângă Voznerensk); Baraboi, Grădinița, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (lângă Odessa); Coșuri, Gușa, Șura-Bondureni, Buda, Soroca, Chișleac, Bursuci, Odaeva, Șura (lângă Gaisân) etc. Th. Burada înfățișează din gubernia Cherson în 1893 următoarele sate moldovenești: Iasca, Grădinița, Sevărtaica, Belcauca (spre Ovideopol), Mălăiești, Floarea, Tei, Coșarca, Buturul, Perperița, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Tașlâc, Doroțcaia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca și Cantacuzinovca
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
hârtia și vru s-o arunce, dar se gândi, o împături și-o puse la loc, înfășurând chipul femeii cu ea. -Mihai, ce-i cu tine, mamă? - se auzi de undeva glasul Ralucăi, surprinsă de venirea băiatului. Mihai privi spre șură, se sculă și o îmbrățișă: -Sărut mâna, mamă! Ce să fie? Am venit acasă... -Și examenele? -Nu le-am mai dat! -Aoleeeoo, ce-o să zică taică-tău? -O să zică până o să tacă! -Și-am dat de rușine și cu domnul
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
fuguța, A plecat tăcut pe-o stea Stea de roua și de nea. Plângeți, surioarelor, Apelor, izvoarelor, Munților, câmpiilor, Plângi, tu, floarea viilor. Plânge lamura de grâu, N-are cine-o ține-n frâu. Hohotesc pădurile, Cască toate gurile, Scorburile, șurile; Plânge vântul morilor, Țipatul cocorilor. Plâng Lipcanii, Pererita, Si Soroca-și cerne sita, Basarabia - cernita, România - înrudită. Sita lor, cu lacrimi grele Plânge-n versurile-acele, Plânge-n versurile-aceste Că Poetul nu mai este, Plâng cu toți din tată-n fiu, Pentru
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
n-am început, n-am sfârșit, sunt continuă... Sunt roata Singură, frumoasă și neobosită, Mereu în alunecare, mereu în derivă Mereu î n l o c u i t ă... Sunt roata spânzurată-ntr-un cui În hambar sprijinită de șură Lâncezind între bălăriile nalte cât casa Asudând în colbul stelar, cea mai inutilă plămadă. Sunt roata Rătăcită pe drumeagul pustiu Căzută-n răscruce de vânturi La intersecția tuturor pașilor Sunt la discreția lunii-n declin Sunt roata sărită din fix
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
nu-i în poloboc. A nins parcă pe toți anii și mălaiul s-a gătat; Ger a fost de urlau câinii, vinu-n beci a înghețat. A crăpat și roata morii, n-am mai dus la măcinat, Vaca rage colo-n șură, de Crăciun a lepădat. Ni s-a isprăvit slănina, a fost porcul rebegit, Dacă tot suntem în UE, i-a cam ars de pribegit. Nici găini nu se mai ouă, știu acum de marketing; Să le tai de vreo friptură
PRINŢESA PRIMĂVERII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365245_a_366574]
-
nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vă jur bărbați pe orice floare, Să nu flirtați și s-amăgiți. Căci amăgirea tare doare. Și-aceasta nu este-o onoare, Să cochetați și părăsiți. Vă jur bărbați pe orice șură, Că nu aveți un nume bun, Cînd pe ascuns la vre-o-aventură, Vă bălăciți peste măsură, Cu cea stricată, sunteți corp comun. Nu proiectați copii-ntr-o doară, Și-apoi fugiți scăpînd de ei. Căci veți plăti în viață dară,, Nu
VĂ JUR BĂRBAȚI PE ORICE FLOARE de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365286_a_366615]
-
A povestit întreaga seară, de vremuri aspre, de războaie, acordurile de ghitară, scânceau prin picurii de ploaie. Un strop de vin și-un colț de pâine i-au dat ferindu-l de șiroaie, ca oaspete de azi pe mâine în șură, pe un braț de paie. Dormea chircit, visând pesemne la viața lui cea zbuciumată, și pe obraz îi lasă semne, o lacrimă adevărată. Atât a plâns, un bob de jar cât răul din întreaga viață. De griji, de chinuri și
MENESTRELUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366543_a_367872]
-
Acasa > Versuri > Farmec > INTERZISĂ Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 201 din 20 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ecoul vine de undeva dinspre Cadiz spre crucile franjuri amurgul acesta lânos îmi intră în gură pe șură o babă descântă de iubire oho cerate figuri supui la picioarele prinse în ferigi delirezi o păpușă blondă un dialog două nopți un vis doi amanți o ceașcă de cafea zace prea dulce în prea diminețile tale așa cum vine nefericirea
INTERZISĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366661_a_367990]
-
în sus miorlăind de durere, iar cocoșul într-o parte, cotcodăcind. „Ia te uită ce prostovan!” se gândi Șușurel. „După ce că are capul cât o nucă, îi mai stă și creierul lejer!” Făcu două salturi: unul pe gard, celălalt pe acoperișul șurii. Aici nu-l mai găsea să-l deranjeze muntele acela de cocoș cu creierul cât o unghie. Se întinse. Auzi fâlfâit de aripi. Întoarse capul. Un cioroi, pe culmea șurii, privea cu interes coada lui Șușurel, care se mișca în stânga
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
lejer!” Făcu două salturi: unul pe gard, celălalt pe acoperișul șurii. Aici nu-l mai găsea să-l deranjeze muntele acela de cocoș cu creierul cât o unghie. Se întinse. Auzi fâlfâit de aripi. Întoarse capul. Un cioroi, pe culmea șurii, privea cu interes coada lui Șușurel, care se mișca în stânga și în dreapta. Motănelul înțelese. Își făcu vânt și intră în pod. Apoi se ascunse în fânul uscat, „Of, of, of! nici nu te mai poți odihni în ograda asta! De unde
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
cu nectar îmbietor de fragă aromată. - Ce necaz!... Vă doare, conașule? - Cum ustură sarea-n ochi, omule... - Nu-mi spuneți că sunt pățit: pe mine m-au mușcat câteva viespi de fund, când îmi făceam treaba ca tot omul... după șură și, ale dracului de zbârnâitoare... s-au agățat de traista ouălor... că o lună de zile am umblat târând între picioare un „drob de sare” că ziceam că e uger de capră. - Ah!... (aducându-și aminte că-i sub efectul
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
ropot geamul, Desfrunziții arbori gem. Fulgere brăzdează cerul În sinistrele culori, Spre meleaguri însorite Pleacă ultimii cocori. Vântul cată-n drum opreliști, Printre crengile uscate, Șuierând ca un bezmetic, Peste-nvolburate ape. Vrăbiuțe solitare, Amețite de furtună, Se ascund prin șuri, prin poduri, Lupii-n haite se adună. Frigul îți pătrunde-n oase, Întunericul apasă. Doamna nopții și-a veciei Își ascute vechea coasă. Presimțind venirea morții, Câinii urlă a pustie, Sufletul înalță-n ceruri, Mama ... nu mai este vie. Plâng
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vânt ce a început să mă vânture în gârliciul
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368845_a_370174]
-
George Safir Publicat în: Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului am pironit timpul să nu alunece pe autostrada soarelui dar el nebunul a țâșnit ca o rachetă lepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânz abia fătat pe-un braț de paie amirosind a pelincuțe cu julfă și a balegă călduță căruțașul înjura de mama focului nici iarna să nu aibă răgaz de odihnă de unde să mai cumpere trifoi ovăzul
ÎNTR-O NOAPTE DE AJUN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369007_a_370336]
-
minte, cum ar fi joaca prin spatele batozei care avea un tambur plin de cuie pătrate și groase, deasupra niște site la care nu reușeam să ajung niciodată, doar mă uitam la ele, și pe care o ascunseseră într-o șură mare în capăt dar care a dispărut și ea fără a-mi da seama. Ce m-a mai marcat a fost moartea străbunicii mele și blițul unui aparat foto care m-a speriat în grădiniță germană. Cu toată ura împotriva
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
târg cu boii, în 13, cu copilu ei Ilie. Întâmplarea a fost că am luat-o pe cărări străine, Iar neavând cum să mă întorc, să întreb pe cine? Am ajuns în satul Inuri, unde am și înoptat, În podul șurii, la nea’ Vasile, în fân uscat. Căutând pământul strămoșesc iată-mă și-n satul Stăuini, Unde în poarta primei case mi-a ieșit zâmbind în drum, Pătru Zdrâncu, care m-a invitat la coasă, ca un om bun. M-am
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
minte, cum ar fi joaca prin spatele batozei care avea un tambur plin de cuie pătrate și groase, deasupra niște site la care nu reușeam să ajung niciodată, doar mă uitam la ele, și pe care o ascunseseră într-o șură mare în capăt dar care a dispărut și ea fără a-mi da seama. Ce m-a mai marcat era moartea străbunicii mele și blițul unui aparat foto care m-a speriat în grădiniță germană. Cu toată ura împotriva clasei
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]
-
se sărutau. Și erau mai mult lipiti, că nu puteau sta unul fără altult. Dacă fata ieșea afară pentru te miri ce, hop și el! Dacă ieșea el, hop și ea! Două inimi făcute să bată numai împreună! În podul șurii o găină începuse să codcodăcească. Măriuca voia să urce să aducă ouă proaspete să facă un scrob cu smântână și cu mămăliguță caldă. - Hai, să țin de scară, zise tânărul apucând-o de mijloc și sărutând-o în același timp
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
Pruncul privea Cum boii veneau la Dânsul Și suflând Îl încălzeau Iar Maria, Maica Sfântă Sta mirându-se privind Cum boii recunoștință Arătau spre-al lor Stăpân Dar de-odată se văzură Îngeri ce din cer veneau Către-acea umilă șură, La Prunc și-L preamăreau Și o stea frumos deasupra, Strălucit s-a arătat, Iar trei magi intrând'năuntru, Pruncului s-au închinat. Aur, smirnă și tămâie Magii cu ei au adus Și cu drag le așezară Lângă ieslea lui
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
se topește, o să moară, Gâzele ce se trezesc, sunt sute... Ghiocei, toporași și viorele De sub omătul muribund apar, Cântă natura, ciripit de păsărele, Crivățul, viforul și gerul dispar... Soarele, apare-ncălzind natura Usucând găze pe aripioare ude, Animalele din curți, lasă șura Ieșind, astrul zilei să-l aplaude... Primăvara, aerul învie natura, Animă tot ce mișcă, ce-i viu, Iarna a trecut, a dat jos armura, Verdele inundă ca un fluviu! Pomii infloresc in culori pastelate, Acoperă pământul de petale alb-roz, Crengile
TREZIREA NATURII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370241_a_371570]