1,711 matches
-
aud mai tîrziu vorbe că n am fost destul de clar, înțeles? Pe Curist îl trec toate nădușelile, cum o să ieșim și noi din încurcătura asta? îmi rămîneți datori, spune Roja, aș fi putut să vă dau din prima secundă un șut în fund și să-mi întocmesc propriul raport despre tot dezastrul pe care l-ați provcat. Săru’ mîna, se gîndește Părințelul, dracu’ mai înțelege, la început dați buzna peste noi de parcă ați fi venit pe picior de război, vă stropșiți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că ne-am fi distrat de minune, măscăricii naibii, au zbughit-o exact cînd trebuia ca să mai aibă timp să se ascundă după poalele lui dom’ Președinte. Ce să facem, cum s-o dregem, dom’ Roja, le-am tras niște șuturi în fund și celorlalți care între timp se lipiseră de grupușorul lor, ca să vedeți cu cine s-a dat lovitura, dacă i-aș întîlni în clipa asta pe stradă pe Bulgar, pe Croitoraș sau chiar pe Timișoara i-aș scuipa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și la Securitate. Sînge tînăr și clocotitor, spune închipuindu-și o scenă dintr-o piesă de teatru celebră. Oricît ai vrea, nu-i poți băga pe toți în aceeași oală. Ne crezi fraieri, l-au luat și mai tare în șuturi, știm totul și, dacă va fi nevoie, încă ceva pe deasupra, au încercat să-l intimideze, vrem doar s-o auzim din gura ta. L-au tîrît într-o magherniță din dosul Bibliotecii Centrale, cam pe unde e acuma Muzeul Aman
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ia să văd și eu ce ai acolo, îi smulge din mîini Bulgarului cele două pînze frumos înrămate. Tonitza, Andreescu, spuneți voi, ia să văd și eu dacă cel puțin sînt semnate, zice, falsuri, gogomănie, începe să le ia în șuturi ca un apucat, să le izbească de pămînt pînă le face praf pe amîndouă, porcăriile astea nu le-aș agăța nici pe peretele unui closet, spune făcîndu-le în sfîrșit vînt în direcția grămezii de gunoaie aprinse deasupra căreia cîțiva manifestanți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
fie dat să vedem nici dacă ne mai naștem o dată. Îngenuncheri în grup în mijlocul caldarîmului, rugăciunea Tatăl nostru recitată amenințător de sute de glasuri la unison, urmată imediat de înjurături, replieri, bateri în retragere, bastoane luate pe spinare, căzături pe caldarîm, șuturi date și primite în stomac, cap, gît, în boașe, scuipat și sînge împrăștiat pe trotuare, o droaie de obiecte pierdute pe jos, în concluzie o Revoluție de mai mare dragul, dom’ Roja, spune. Uite cine erau de fapt personajele care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cît să mai poată privi în direcția Baricadei prin spațiul îngust dintre parapet și balustradă. Deși în ultimele zile acumulase multă oboseală, simți bruc aerul nopții oxigenîndu-i plămînii, limpezindu-i creierul, poate că încă nu e totul pierdut, cîteodată un șut în fund poate însemna un pas înainte, se gîndește privind atent în direcția Baricadei, cu ochii sticlindu-i sub dîrele de lumină lăsate pe cer de trasoarele forțelor de ordine. Cred și eu, dom’ Petrică, izbucnește Gulie, că doar n-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mult și au dat-o la întors, a meritat toată umilința pe care ai suportat-o, palmele și flegmele care le-ai încasat, pumnii în stomac, asta-i soarta oricărui patruped credincios stăpînului, pînă la urmă tot numai cu niște șuturi în fund se alege, indiferent cît de bine a învățat să se gudure. Oricum, trăgînd linia, nu cred că ai fi putut beneficia de o mai frumoasă reabilitare, Potaie, și indiferent dacă astăzi mai există cercuri de indivizi care privesc
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
chinuia și el pe cei din jur. Dacă n-o să iasă totul conform planului, dacă oamenii pe care se bizuia o să-i întoarcă spatele exact atunci cînd va avea mai mare nevoie de ei? Dacă rușii îi vor da un șut în fund după ce se vor fi folosit de el? Va putea oare să aibă încredere pînă la capăt în Monte Cristo, Broscoi, Mortăciune și ceilalți? Dacă se va întîmpla să fie dat la o parte la un moment dat, și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
își dau seama că sînt manipulați, cîți din cei care au fost trecuți cu sau fără voie pe primele liste ale Frontului Salvării Naționale, sau au fost băgați cu forța în primul guvern? — Bine ați făcut că le-ați tras șuturi în fund, că n-au avut vorbitor la dumneavoastră, dom’ Colonel, spune Tîrnăcop. — Te uiți și tu în stînga, în dreapta, și ce să vezi? Vorba dumneavoastră, cățelușii din linia a doua, reia Gulie. Cum să-ți mai ardă să colaborezi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
așa ușor, să vă îmbogățiți prin furt, să vă faceți o mulțime de partide doar de ochii lumii cînd noi știm că sînteți cu toții plămădiți din același aluat, că mințiți opinia publică cu nerușinare la fiecare apariție publică. Trage un șut la o conservă goală de tinichea care se rostogolește pe hol izbindu-se de ușa de la intrare, făcînd un zgomot spart. Tîr-țîr-țîîrrrrr, se aude soneria din senin, cine-o fi la ora asta? se întreabă neliniștit. O fi uitat ceva
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
uite, băieții au depășit deja cinematograful Patria și sînt doar la cîțiva pași de Universitate, acum e momentul să dispărem, să-i lăsăm pe ei să-și facă treaba în continuare, noi doar cît le-am dat primul impuls, un șut în cur înseamnă un pas înainte dacă te gîndești mai bine. Șontîc-șontîc, ca niște bătrîni, uite că ieșim și noi prin Maria Rosetti, avem din nou contact cu Magheru, dar asta ne interesează mai puțin, aude. Aruncă încă o privire
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
apoi vin și mai multe lovituri care scobesc În noi și ne simțim brațele atît de grele, nici măcar nu le putem ridica pula mea ca să dăm și noi sau să-i parăm loviturile. SÎntem pe jos. Doar Bruce Încasează loviturile, șuturile. El mă protejează pe mine, Îl protejează pe Stevie, pe toți ceilalți... nu... nu... Carole nui aici. Stevie nui aici. SÎnt doar eu. Bruce. Bruce și Viermele. Țiaduci aminte cîntecuăla vechi disco? Doctor Kiss-Kiss? Io sînt ăla, spune el pășind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
trage un pumn nașpa În stomac, tăindu-ți respirația și răspîndindu-ți o stare de greață În tot trupul, — Ce pizda mătii iai făcut! Pervers de rahat! Ești conștient de faptul că te-a pus la pămînt și că Îți trage șuturi, toți Îți trag. Tu plîngi, dar nu de mila ta. Tu plîngi pentru ea. Poliția vine și te ia la secție. Îți spun că a fost o tîmpenie că ai aruncat bățul pe teren, căci fulgerul lovește În punctul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
dur cu tine Bruce. Ai avut o familie. Tu ai fost diferit de monstrul ăla. Ei au vrut ca tu să fii la fel, exact de la Început, tu ai fost cel căruia oamenii izolați și terorizați puteau să-i tragă șuturi. Ăsta a fost rolul pe care l-ai preluat. Dar ești diferit Bruce, ești diferit de el. Las-o pe Rhona. A existat și Carole. Ai avut-o pe Carole. Carole a fost Celălalt. Tu te-ai Îndrăgostit și după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cînd eram cu ea, Îmbrăcat cu hainele ei. În clubul ăla, purtîndu-i țoalele cu pantofii ăia mari pe care i-am făcut pe comandă specială la magazinul din Newcastle. Golanii ăia s-au pus pe puțoi și i-au tras șuturi pînă l-au lăsat fără cunoștință. Noi n-a trebuit decît să terminăm treaba, nu știam dacă era sau nu tipul cu care era Carole. L-am căpăcit cu ciocanul cu vîrf despicat pe care-l foloseam să ne protejăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cu mici mici variațiuni, Antoniu și Kawabata, ies unul după altul din adăpostul mizer, despărțindu-se și plecând fiecare spre locurile strategice de cerșit. Scheleticul câine al lui Ben, se Îndepărtează În fugă, scheunând, după ce Kawabata i-a tras un șut, În fundul numai piele și os. Vor traversa calea ferată ce trece prin partea de sud a orașului ca o venă sănătoasă Într-un trup tânăr, fiecare prin altă parte, după care se vor pierde În forfota orașului. Trei Cândva, Antoniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
icnind și tușind. Obrajii lui se umflă și se dezumflă ca niște foale, În ritmul tusei tabagice care-l sâcâie neîncetat. Un șoarece rupt de foame traversează ,,âncăperea,, , cercetând terenul În căutare de hrană. Kawabata Îi dă cu sete un șut, și mica viețuitoare dispare fulgerător chițăind, pe sub ,,ușă,, , după ce a făcut În aer un mic salt de minge. -Ce ai avut cu el? Poate căuta prietenia noastră. Poate era o reîncarnare a vreunui cerșetor. -Uniunea Europeană cum Îi spui, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
chiar atât de sărac,,. Kawabata Îl ascultă cu atenție și o cută adâncă Îi brăzdează fruntea. E semnul unei maxime concentrări. Prostovan necioplit, mătrăgună ciufută, vântură-lume , nu te părăsesc fii fără grijă, nu mai am vlagă ca să-ți dau un șut În cur. Și la ce mi-ar folosi? Să cerșesc numai pentru mine? Să mănânc singur banane mucegăite și biscuiți râncezi? Să tremur singur de frig? Să mă Înțepe numai pe mine vara, țânțarii? Să rămân singur În Uniunea Europeană? -Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Început să se topească formând o clisă călduță În care te afunzi până la glezne . Un jandarm a prins de guler un copil al străzii pe care-l târăște după el, și-i mai dă din când În când câte un șut În fund. Copilul, un țigănuș murdar și sfrijit, plânge și se zbate, dar jandarmul Îl ține strâns, coborând cu el undeva, În hăul metroului. Cerșetorii apar și dispar ca Într-un spectacol grotesc: bătrâni, tineri, copii, singuri, În cuplu, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
față, dar vigilența Înfometaților este o lecție aspră de viață: nu numai că nu o lasă, dar unul din ei, un bărbat sfrijit, cu o față de papagal, Îmbrăcat Într-un fulgarin care-i acoperă chiar și Încălțările, Îi dă un șut În fund, ,,convingând-o,, să renunțe. Din când În când coada se mișcă Înainte și Înapoi, flux și reflux, gemând de disperare și neputință. Foamea zgâlțâie din temelii trupurile ciuntite și sfârșite de sărăcie, și un fior de teamă, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mână se transformă Într-o cheie inteligentă, cu care am reușit să deschid ușa. Plăcuța cu numele meu se dădu În lături cu un scârțâit care-mi amintea de gramofonul Dorei (atârna Într-un singur șurub). Închizând ușa dintr-un șut, m-am debarasat de hainele care se lipeau de mine și m-am aruncat imediat pe pat, Întâmpinat de un somn care mă aștepta cu brațele deschise. Undeva În adâncul supus al somnului, Heino se descotorosi de pudelul său ciufulit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să-mi scot cămașa - care se dovedi a fi una dintre cămășile de noapte ale surorii mele. Am dat din cap discret Înspre picioare; uimită, mama s-a Întrebat de ce eram În lanțuri. După ce m-a eliberat dând câte un șut ghiulelelor care s-au rostogolit ca și când ar fi fost din plută, mi-am scos cămașa. Înfigându-și acul În jachetă, mama Îmi Împături Îmbrăcămintea cu grijă. Apoi, aparent obosită, Își scoase degetaru. — Despre nume o să discutăm altă dată. Și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mai repede, cu atât mai bine. Altfel, riscam să adorm de tot. Nu-mi dau seama cât a mai durat bătaia. Într-o clipă de o luciditate absurdă, am descoperit că stăteam În patru labe, ca un câine, apoi un șut m-a pocnit atât de tare În coaste, Încât m-a ridicat de pe jos. Am căzut din nou Într-o parte, și dacă necunoscuții care mă torturau (trebuie să fi fost mai mulți, dar câți erau de fapt? doi? douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
curgându-mi și cu lacrimi În ochi, dar corpul meu urla atât de tare, Încât nu distingeam nici un cuvânt. Amețit de durere, mi-am tras genunchii la piept, m-am rostogolit pe partea cealaltă și, de Îndată ce am simțit un nou șut, de data asta, În vertebra caudală, am sărit În sus ca un sprinter dopat și am rupt-o la fugă, sau cum s-o fi numind ce făceam, drept spre Întunericul nesfârșit din fața mea - neștiind Încotro, vrînd doar să scap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
se auzea nici un sunet, ceva de așteptat, probabil, dar de data asta nu distingeam nici măcar vagabonzii care, de obicei, Își făceau veacul În preajma zidului lung de cărămidă. Nu tu zdrăngănit de oale de tinichea deasupra focurilor ilegale, nu tu galimații, șuturi brutale sau scâncete de câine. În schimb, cu atât mai multă larmă din direcția opusă: ferestrele care dădeau spre piață erau deschise și vietățile - păsările de curte, copiii și căruțele, chiar și un muzician rus - se Întreceau pentru a atrage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]