341 matches
-
nesfârșit aceleași formulări, uneori cvasitautologice, într-o dispunere adesea bipartită între afirmație și negație, ca o permanentă opoziție, se consumă originalitatea stilului lui Thomas Bernhard. Limbajul simplu, nemetaforic, ritmat obsesiv ca un contrapunct muzical, învăluie cu mecanica sa alternativă. Verva țâfnoasă se amplifică în mii de nuanțe, la toate palierele proastei dispoziții. Este forma bernhardiană de rezistență împotriva lumii. Stifter îmi amintește mereu de Heidegger, de acest ridicol filistin național-socialist, în pantaloni bufanți. Dacă Stifter a degradat total literatura înaltă în
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
clovnului trist. Fraze sau replici greu de suportat își găsesc, nu departe în text, o detensionare într-o poantă pe muchie de cuțit, într-o ieșire scurtă din peisaj, într-o jonglerie lingvistică. Stilul lui dinamic, lipsit de metafore, deseori țîfnos, cu teme repetitive, cu replici recurente este un fel de contrapunct muzical. Instrucția lui muzicală se recunoaște limpede în fiecare piesă. Ca și în cea de la Brașov, care răscolește în mine ideile mele despre meserie și despre teatru. Construcția unui
Mecanisme și mecanica lor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5744_a_7069]
-
rămîne una pur conjuncturală, căci este greu să nu vezi, chiar și printre rîndurile discursului de recepție la Academie Din estetica poeziei populare ( 1913) pe emulul maiorescian. "Mi-e dor de el ca de o patrie" avea să mărturisească "țăranul țîfnos" Delavrancea într-o scrisoare în care face apologia lui "Titus Livius Maiorescu". Fără a scădea înaltul nivel apreciativ, criticul îl numește, la rîndu-i, pe venerabilul orator "cel mai strălucit al României contemporane". Desigur că nu am putut pune în această
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
în clasă, cu trabucul în mână (fusese probabil atras de vacarmul făcut de noi) și ne-a privit, trântindu-ne peste umăr: - Aici e grajdul numărul 7? (Ceeace era cam adevărat, căci ne zbenguiam ca niște cârlani.) La care eu țâfnos, dar cu o desăvârșită politeța, i-am răspuns: - Da domne director, grajdul numărul 7 ce cu onoare conduceți! La care el a rămas o clipă surprins, (îl lovisem sub centură, cum avea să-mi mărturisească peste câțiva ani) apoi a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
o strângea cu un șurub la placa de bază a motorului atomic pe care-l repara. Așteptă o vreme, din ce în ce mai enervat că individul nu-i oferă de bunăvoie și alte informații. O curiozitate crescândă îl făcu până la urmă să mormăie țâfnos: - Și presupun că polițaiul l-a luat imediat pe sus, nu? De fapt nu presupunea câtuși de puțin una ca asta, dar, oricum, găsise un mijloc de a deschide conversația. - Nu era bărbat, ci fată. Fara încruntă din sprâncene. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
apoi mai supuse cererea cercetării unei autorități dintr-un birou interior. Pe ușa acestuia ieși un bărbat între două vârste în uniformă de căpitan. Se uită urât la Cayle: - Colonelului nu-i plac tinerii, zise el, și apoi adăugă destul de țâfnos: "Cine ești?" Începutul nu părea deloc promițător și Cayle simți până în gâtlej cum îi crește încăpățânarea. Dar lunga experiență pe care o acumulase sfidându-și tatăl îl ajută să se adreseze cu un glas calm: - L-am întâlnit ieri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Cu mult timp în urmă insistase ca ea să decidă în privința tuturor pedepselor aplicate personalului Palatului, unde predomina insolența. Slujitorii își înfruntau superiorii și nu voiau să muncească, iar delictele se răspândeau tot mai mult. - Pentru numele lui Dumnezeu, spuse țâfnoasă Innelda. Dacă nu le plac restricțiile impuse de statutul lor de ce nu pleacă? Slujitorii educați la Palat pot obține întotdeauna posturi bune chiar și pentru simplul motiv că se crede despre ei că mi-ar cunoaște viața particulară. - Dar de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
bicicleta! Nedumerit și contrariat, am întrebat-o pe cicălitoarea mamă de ce nu-i lasă băiețelului libertatea de a se juca așa cum dorește el? De ce îi îngrădește plăcerea de a alerga în voie? Răspunsul tinerei doamne a venit prompt și cam țâfnos: - Ce știi dumneata? Andrei este un copil greu de stăpânit. Acasă mă lupt cu el să nu alerge prin camere, să nu se cațere pe mese și pe dulapuri, să nu sară de pe șifonier, să nu umble la combina muzicală
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
și În cea de azi, chiar și pentru un preot, era ceva neobișnuit. — Să fim mai prudenți, señor Quevedo, adăugă el atunci, afectuos, după latinismul de rigoare. Nu sunteți În situația de a putea murmura anumite lucruri cu glas cam țâfnos. Don Francisco se uită la preot, potrivindu-și ochelarii. — Eu să murmur?... Greșiți, Dómine. Eu nu murmur, ci afirm răspicat. Și, ridicându-se În picioare, Întors către restul asistenței din local, recită cu vocea-i educată, sonoră și limpede: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
care regizorul și autorul le făceau în timpul repetițiilor (așa s-a născut, nu-i așa, și titlul piesei...). Am descoperit un fenomen. Am încercat să descifrez, privind spectacolul cu mare drag și fără nici un fel de prejudecată sau spirit critic țîfnos - nu-și aveau locul aici - " care este mecanismul care a făcut posibilă aventura de a juca, de cincizeci de ani fără întrerupere, spectacolul Cîntăreața cheală la Theatre de la Huchette. Mi-am răspuns, ca de fiecare dată, geniul lui Ionesco. Cu
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
literatură, cuvînt derivînd de la infinita combinație a literelor, slovelor... Fără știință, artă, cercetare, - nici o salvare. De aceea ne-am mirat că un profesor universitar ca dl Emil Constantinescu, la sfîrșitul mandatului său, a preferat să decoreze un fotbalist semidoct, fudul, țîfnos, pe care stadioanele străine îl huiduiesc din cauza comportamentului său primitiv. Și nu vreun liceu cu elevi cîștigînd medalii de aur la matematică, fizică, informatică; sau, de ce nu, vreun tînăr poet, scriitor de valoare, un viitor Emil Cioran ori Eugen Ionescu
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
ajungi aici, așa că vă este folositor într-un fel. — Porcării! strigă Lanark. Oamenii se ajută unul pe altul dacă pot, fără să se deranjeze prea mult. Luați o țigară, zise Grant, oferindu-i un pachet. El devenise prietenos, iar Lanark țîfnos. — Mulțumesc, nu fumez, spuse Lanark, calmîndu-se un pic. Puțin mai tîrziu, Lanark întrebă: — Sînteți amabil să-mi spuneți ce înseamnă exact creatura? — O consipirație care deține și manipulează totul pentru profit. — E vorba despre oamenii bogați? — Da, dar nu bogații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în afară de nenorocita asta de adunare. Chiar și limbajul lor mă face să mă simt nașpa. Lanark o privi lung și văzu cît de atrăgătoare era. Priveliștea îl chinuia enorm. Știa că dacă i-ar da voie să-i sărute gura țîfnoasă, n-ar simți nici căldură și nici nu l-ar stîrni. Privi în sinea lui și descoperi doar un îngheț flămînd și lipsit de generozitate, un gol dureros care nu putea nici să primească, nici să ofere ceva. „Sînt aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
S-au holbat un timp, apoi, după ce au descifrat ce era de descifrat, s-au cărat urgent pe la casele lor. Măsura lui Nae a avut așadar efecte imediate, curioșii au dispărut unu-doi din balcoane, așa, cu nasul pe sus, țâfnoși. Și de atunci, cum îl vedeau în capul străzii venind spre casă, la fel de țâfnoși, intrau și se baricadau în apartamentele lor tip cages ŕ lapins. Pentru a evita o priveliște la fel de angajantă. Acum voyeurii erau blânzi precum mistreții bănulescieni. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
au cărat urgent pe la casele lor. Măsura lui Nae a avut așadar efecte imediate, curioșii au dispărut unu-doi din balcoane, așa, cu nasul pe sus, țâfnoși. Și de atunci, cum îl vedeau în capul străzii venind spre casă, la fel de țâfnoși, intrau și se baricadau în apartamentele lor tip cages ŕ lapins. Pentru a evita o priveliște la fel de angajantă. Acum voyeurii erau blânzi precum mistreții bănulescieni. Totuși, de atunci, Nae a mâncat în liniște, ulcerul nu l-a atins, e bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
să spun. Dar iar am luat-o prin miriște. Oricum, când cei doi au plecat, tipa și-a aruncat părul ăla scurt pe spate cu o mișcare din care am dedus că s-a tuns de curând și că așa țâfnos reacționa de fiecare dată când nu-i convenea ceva. Apoi, cu o voce din care rezulta că răbdase destul ca fraiera mitocăniile celor doi, ni s-a confesat, acum că rămăsesem noi între noi, doar români de-ai noștri: „Iete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
vorba decît de-o conspirație de care noi n-am reușit să ne agățăm, adaugă. — Și atunci cum rămîne cu neprevăzutul situației, cu răsturnările surpriză? dă Roja semne de neliniște în glas. — Cum a rămas și în cazul celorlalți, răspunde țîfnos Curistul, făcînd aluzie la grupul lui Dendé, Gulie și Tîrnăcop. Ca să nu mai vorbim că ei s-au dat la fund înaintea noastră, că toată diversiunea de la Baricadă n-a fost programată să dureze decît cîteva ore. — Cu alte cuvinte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pentru că am dădaca cu mine în fiecare seară... Pe cine, mă rog? N-o vedeți? E aici de față și râde pe sub mustăți. Tu ești, Petrache? Apoi, drept să vă spun, am nădejde în asemenea dădacă. Să vedeți numai ce țâfnos îi când îl aștept seara ca să-l iau acasă. Ca o fată bătrână. Ce mai... Nașule, nu-l lua în seamă. Și tu, Petrache, nu crezi că ne-am cam lungit la vorbă? Ia hai acasă, că s-a înnoptat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
un rubin destul de mare Încât să decoreze elefantul preferat al vreunui maharajah, și de picioarele lui Jeschonnek, cu ghetre de un alb imaculat, care dispărură imediat sub masă când am intrat pe ușă. Gert Jeschonnek era un fel de arici țâfnos, cu ochi mici, porcini, și cu o barbă tăiată scurt pe fața-i arsă de soare. Era Îmbrăcat cu un costum la două rânduri de nasturi gri-deschis, care ar fi fost potrivit mai degrabă unui bărbat cu zece ani mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
țineau Jocurile olimpice. Chiar și zidurile caselor de lângă stație fuseseră date cu un strat nou de alb. Dar sus, deasupra orașului, acolo unde zeppelinul Hindenburg se deplasa zgomotos de colo-colo ducând un steag olimpic, pe cer se adunase o gașcă țâfnoasă de nori plumburii. Când am ieșit de la metrou, Inge se uită În sus și zise: — Așa le trebuie, să plouă, să se Învețe minte. Și mai bine ar fi să plouă pe toată durata Jocurilor, astea două săptămâni. — Ăsta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
omeririi întregi. —Și despre mine se poate spune, știi tu, că am fost cam la fel. Chestia e că pur și simplu nu pot... Când încerc să mi-l închipui cum era înainte? Nu sunt sigură că... Uneori era chiar țâfnos. Răcnea cum am plecat eu și mi-am salvat pielea, lăsându-l pe mâinile vracilor și antreprenorilor. Mă făcea... Uneori mă ura pur și simplu. Nu te ura. — De unde știi tu? Palmele lui țâșniră în sus, o țintă pentru furia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nici nu se mai gândi să-și afunde urechile în pernă, ci părăsi camera. L-am găsit în bucătărie cotrobăind înnebunit prin dulapuri. Vom găti cu jumătatea ta de obiecte de bucătărie sau cu jumătatea mea? m-a întrebat el țâfnos. Pentru că dacă ai de gând să folosești grătarul George Foreman pentru carne slabă și grăsime redusă sau aparatul cu microunde pentru fiert orez sau rotisorul electric pentru pui sau oricare altul dintre cadourile de nuntă inutile și nefolosite pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
săptămâna viitoare, a zis Tom agitând o mână nesigură. Ți-am zis despre conferința mea de la Clubul de Poezie? O să o fac cu Naomi Birtwhistle și cu nenorocitul ăla de bibliotecar, colectorul de taxe sau ce naiba face el, John ăsta, țâfnosul‚Shaw... —Nu ai văzut-o pe Lee mergând în grădină cu cineva, nu? l-am întrebat, ignorând ce-mi povestea. Nu, ce naiba, Sam, nu am nici cea mai vagă idee, a spus Tom iritat. Aveam o sticlă întreagă de bourbon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
lui „dragă“, prăbușirea acestor două silabe pline de afecțiune, reducerea lor la patru litere mici de tipar. Cât de nefirească poate fi o relație! Această femeie este needucabilă și irecuperabilă! Pe lângă ea, eu parcă mi-aș fi petrecut copilăria în țâfnosul Boston. Cum se cheamă legătura asta dintre noi? Maimuțăreală!Nu-i nici o legătură! De pildă, telefoanele, eibine, nu suport telefoanele astea! Fusese adorabil de copilăroasă când mă avertizase c-o să mă sune întruna - dar, surpriză, vorbise serios! Sunt la birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
oh, pulsa, exploda, te rog, și uite că rugămintea-i fu ascultată, complimentul îi pică bine și-i zgândări dorința de a se confesa, iar de-acum o asculta și o pândea, sorbind-o laolaltă cu confesiunea ei piezișă, alunecoasă, țâfnoasă, cum că-i sătulă. Cât de pornită, dragostea mea, câtă ură, ea, una, nu așteaptă chiar nimic de la bărbați. Aha, asta e, dă-i dracului de bărbați, dacă tu nu... Nu ți-i bagă nimeni pe gât, iar ea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]