414 matches
-
pune flori pe mormintele uitate,și ce mai știu nepoți din fostele sate?. Ce știe cârciumarul de unde vii, unde te îndrepți,când sunt lacătele puse, pe părăsite porți.Tu nu mai ai rochițe de împrumut,când alergată erai, de fiecare țânc,și aveai vise erotice, ascunse în fântână,și numai știi cum este noaptea noastră,în plină Lună.Aveai apartament,cu telefonul ascultat,când făceai dragoste pe ascuns, cu alt bărbat,și un televizor care ascunde lumea, pe care nu o
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
care se îmbâcsise de-atâta fum de țigară. , În sfârșit alte faruri îmi apărură și eu ridicai insistent mâna să oprească. Era o mașină mare, probabil o Tatră sau un Buceag, scârțâiră frânele brusc și pe geam scoase capul un țânc. Prin acel semiîntuneric îi zării fața pistruiată și părul în dezordine pe frunte. “Ce doriți?”- mă întrebă el, preocupat de urletul motorului care torcea. “Să merg și eu cu dumneavoastră!- îi răspunsei eu, evitând numele orașului în care trebuia să
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
pentru care Irod dorea să pună mâna pe Agrippa. -L-am cunoscut în Antiohia pe tatăl acestui Caligula, continuă tetrarhul, pe marele Germanicus, requiescat in pace, eroul luptelor de pe Rin. L-am cunoscut și pe Caligula tot atunci când era doar un țânc. Tatăl lui spunea despre el că va guverna prost dacă v-a ajunge vreodată împărat. Își va impune acoliții săi în funcțiile înalte ale imperiului dacă va ajunge pe jilțul lui Augustus și al lui Tiberius! Cât despre Agrippa...iată
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
bucuriei copiilor, izbutind delicate și frumoase versuri, proaspete, cu o notă de voioșie coșbuciană: Iarna-și cerne-ncet făina Peste sat și peste vale, Iar pe cer stinge lumina Văruind bătrâna cale. . . . . . . . . . . După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mamele-i strigă din uși; Fac pe dealuri gălăgie De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni Și stârnesc atâta sfadă, Parcă-ar fi cete de
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
-i spun că ’’Iubim disciplina , rigorile reci, dar sufletu-n noi este liber pe veci’’. N-ar fi înțeles nici i-aș fi atras atenția că fără cultură o răhățim rău de tot. Natura toată parcă e de ceară, iar țâncii idioți produc doar deșeuri. Nu pot învăța cum se fabrică o emoție, dar prin ei s-a legalizat minciuna. Membrii acestei gloate se simt sprijiniți de personajele din afișele cu zâmbete de carton și cu litere mari ascunse de câte
PITICI PE CREIER DE ROMÂN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371550_a_372879]
-
un spic de grâu va ajunge la râu ne-ntrebam fără să ne răspundem fără să schimbăm partenerul o reverență un fir de ață umil condus de un fir de izvor urca lin înspre cer în cadril CĂUTARE te văd țânc ba ești miel ba ești ied bâjbâind după sfârc căutând apucând apă vie prefăcută în năvalnică inimă pâine unsă cu miere suflet tainic picând bob de rouă curată bob de plumb și de smoală și zăbavă în bob și speranță
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
protecție și un motociclist echipat într-un costum cum nu am mai văzut pe la țară, cu cască pe cap și ochelari mari din plastic pe ochi. Pasarela era plină de curioși printre care se mai zăreau și alte capete de țânci ca mine. Bărbatul echipat așa de caraghios cum mi se părea mie, s-a urcat în șeaua motocicletei sale și cu motorul turat începu să se învârtească în jurul cilindrului metalic, când la un moment dat s-a urcat cu motocicleta
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
evoluție. Rămâne gustul amar că a fost și că nu va mai fi. Ce a fost? A fost? Când? Totul e prea departe, amintirile se șterg una câte una. Fotofrafiile s-au pierdut sau sunt neclare. Într-una văd un țânc de-o șchioapă, sprijinit de bunic. Mama e fotograful. Sunt eu? Nu mă recunosc, uneori, nici în realitatea actuală, darăminte atunci, când nu știam cine sunt, de ce sunt sau dacă sunt... Secundele trec una câte una și ,în goana lor
CU OCHII ÎNCHIŞI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372026_a_373355]
-
Valea Putnei și jos, în fața mânăstirii se-ncinsese o horă mare în care se prinseseră fete și flăcăi în frumoase costume naționale din toate ținuturile locuite de români. Cântau vestiții lăutari ai Sucevei, era veselie peste tot, de la moșneag până la țâncii care se hârjoneau pe lângă maicile lor. Deodată încep să bată clopotele mânăstirii vestind venirea delegației Iașului, sosiseră în rădvane domnul Kogălniceanu, primarul Cerchez, poetul Alecsandri și alți mari oameni care salutau ceremonios adunarea. Din ultimul rădvan coboară această ființă cu
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
târziu această atitudine s-ar fi tradus „cu pumni-n masă”. Fătuca, intimidată de ton, s-a dus la patroană să-i traducă ea ciudata comandă. Nici patroana nu era mai brează dar poate era mai „politică”. Vine, docilă, la țâncii care băteau cu pumni-n masă și: - Mă scuzați, lipsește momentan. Dar dacă mi-ați sugera cum doriți acest punci cred că-l vom putea prepara special. Bucureșteanca nu s-a lăsat intimidată. Și dialogul a continuat astfel: - Aveți cu
TASATĂ SICILIANĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347936_a_349265]
-
dar insignifiant. Spre exemplu Cosimo robotul japonez care poate juca și fotbal a necesitat zeci de specialiști în mecanică, biologie, fizică și chiar meteorologie si aproape 10 ani de „studiu” spre a învăța să-ți țină echilibrul pe două picioare. Țâncul a învățat mersul în cel mult 3 luni doar cu cunoștințele acumulate în scurta sa viață. Puii tuturor animalelor fac la fel, multe mult mai repede decât puii de om. Ce te legi de mers! Mersul nu face parte din
COPII NOŞTRI-NVAŢĂ CARTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346949_a_348278]
-
din dreapta Căii Laptelui, eu din stânga”. Ne luam la întrecere, care numără mai multe. Și am început întrecerea. Număram în gând, nu cumva să ne audă bursucii și să renunțe la operație. Ce tablou am fi prezentat unui observator nevăzut: doi țânci în miez de noapte, într-un făgaș de ape, întinși pe spate, cu mâinile sub cap și cu ochii spre cer, numărând stele!... Eram atât de concentrați în activitatea noastră, care ne părea acum mai importantă și cu satisfacții mai
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
Roman, copilul femeii din Verșenii Ursăcheștilor (bunicii de pe mamă ai marelui prozator) și al țăranului din Țibucani a început să muncească de timpuriu. Făcea treburi specifice mediului din care venea la un neamț bogat, cu moșie. Deși era doar un țânc de 10-11 ani, săpa sfecla pentru fabrica de zahăr din oraș, avea în grijă atelajul cu un armăsar nărăvaș al latifundiarului și strunea taurii fermei cu pricepere de țăran sadea. Desigur, “târgul” (cum era etichetat Romanul acelei epoci) și-a
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
în pagină cu un font adecvat vârstei poveștilor, cu întregul care se adună între copertele cărții semnate de acest prodigios autor. Cunoscut ca un autor memorialistic, Ovidiu Creangă se dovedește, cu acest volum și un autor de primă mână pentru țânci, dar și pentru cei care vor să-și păstreze spiritul tânăr și care mai citesc pentru aceasta, literatură pentru copii, activitate cât se poate de stenică, dădătoare de speranțe. Cartea nu e doar o întoarcere la vârsta ingenuă, dar și
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DOMNUL NOR ȘI DOAMNA PLOAIE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 662 din 23 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului DOMNUL NOR ȘI DOAMNA PLOAIE Domnul Nor și doamna Ploaie Însoțiți de țânci, o droaie, Cu poftă mare de joacă Boc, boc, boc ne bat la poartă. Noi ne-ascundem sub umbrele, Crezând că sunt puși pe rele, Însă stropii nu glumesc, Pe-unde ajung, șmotruiesc. Cât sunt ei de mititei, Cu perii
DOMNUL NOR ŞI DOAMNA PLOAIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346519_a_347848]
-
singuri voi. Să săpăm, să facem straturi mărunțind ușor pământul s-or să crească zarzavaturi legănându-se cu vântul. Să sădim și-un pomișor în grădina de legume, uite, colo-n colțișor, vreți să spuneți ce anume? -Un cireș! Strigară țânci, să ajungă până-la stele, iar în vara când rodește crengile s-atârne grele! Astfel în grădina noastră crește pomul, dar eu zic: o dată cu munca voastră ați crescut și voi un pic. Titina Nica Țene The garden's little tree
POMIŞORUL DIN GRĂDINĂ, DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348388_a_349717]
-
îmbrăca șoldurile generoase, cobora mai jos de genunchi lăsând să se zărească gleznele fine și sandalele cu tocuri joase. Marian s-a ocupat de bagajele femeii, iar Pandele de copil. Săltând prichindelul spre înaltul vagonului și alintându-l: ”Tâta mare!”, țâncul a chicotit de plăcere. - Greuț flăcău ai, Zîno! Tânără și frumoasă, așa te știu, așa ai rămas. El e Matei! - făcu Pandele prezentările și așeză băiețelul lângă geam. Femeia se așeză lângă odraslă și înclinând puțin capul, cuviincios, răspunse: - Mulțumesc
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
de mătase de porumb fumam eu, dar nimeni n-a îndrăznit să zică ceva la adresa mea ori să mă pună la plată că este vorba despre un viciu! Era plăcerea mea. Mă simțeam mare. Eram un cineva... și se uitau țâncii la mine numai de jos în sus iar eu îi priveam, superior, numai de sus... Iar la alcool, sincer și încântat să vă povestesc, a fost cu totul altfel. Extrem de original mi s-a părut... Mergeam cu tata la cazan
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
roi. Părinții, tăcuți ca muții, Își croiesc printre troiene Pârtii, necesare curții Pentru trebi cotidiene. Năvălesc spre cer fantasme, Imnuri din bucătărie, Și miroase pur, ca-n basme, A sfânt, a copilărie... După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mame-i strigă de la uși; Fac pe dealuri gălăgie, De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni, Și stârnesc atâta sfadă, Parc-ar fi cete de
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
de niagară Ce cătau tot după noi. Și-apoi câte alte cele Nu ne îmbiau atunci! Bunătăți rupte din stele; Numai bune pentru prunci! Eram toți de la olaltă Și mai mari și mai pitici, Iar bunica, dezinvoltă Era cloșcă printre țânci! Toate-au fost făr’ de tăgadă, Timpul a trecut nebun, Doar eu mai trec prin livadă Și mai reazem câte-un prun! Referință Bibliografică: Prin grădini cu amintiri / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2079, Anul VI, 09
PRIN GRĂDINI CU AMINTIRI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375954_a_377283]
-
care cade din înalturi se va grăbi câmpia s-o îmbrace în ritmuri line rupte ca din valsuri cu straturi succesive de cojoace colinele amarnic troienite se vor brăzda de riduri de la sănii și-or tremura sub chiote pornite de țâncii ce-n zăpadă fac mătănii pământu-și va păstra îmbrăcămintea întreaga iarnă și pe săturate ne-om zbengui cât nici cuprinde mintea pe pârtiile albite peste noapte *** Ciclul "Iarna" Volum "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: zăpada care cade din
ZĂPADA CARE CADE DIN ÎNALTURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376068_a_377397]
-
auriu.... M-am trezit a doua zi la spital, operat de fractură de mandibulă. Iar cicatricea a rămas.... Am ieșit după o săptămână ,mi-era rușine să dau ochii cu cei care mă cunoșteau.Prieteni nu mai aveam ,până și țâncii din mahala, mieunau sarcastic în urma mea. - Și nu ai mai urcat în ring de-atunci ? Întrebarea îi pică tare rău,ca un cuțit care se răsucește-n rana lui adâncă ,dar îi răspunde totuși : - Nu... Știam că aș fi pățit
FRAGMENT DIN ROMANUL ÎN LUCRU de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376048_a_377377]
-
când frica copleșește tot mai mult sufletul nostru, acum, când suntem în pragul părăsirii acestei vieții pământești, avem nevoie mai mult ca oricând de ființa cea mai iubită. A sosit din nou timpul, ca pe vremea când eram doar niște țânci, să avem poate chiar mai multă nevoie de ea. am întrebat. Și recunosc că am fost privită cu mirare. Ați cunoscut în viață diferite persoane importante. Ați trăit alături de un partener pe care l-ați iubit și v-a iubit
CURAJUL DE A IUBI, DRAGOSTEA DE OAMENI ŞI DRAGOSTEA DE MAMĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376557_a_377886]
-
nu nimeleai Ce-am în brațe să îmi dai. Moșul a roșit la față Și să iasă cât mai bine Din încurcătura asta, A scos darurile-n grabă Și... suflând într-o batistă N-a mai nimerit cadoul Pentru fiecare țânc, Cum i-avea înscriși pe listă. Cu serviciul încheiat, A plecat pocnind din bici, Iar copiii într-un glas: - Moșule, la anul să treci pe-aici! Toți, cu darurile-n brațe, Bucuroși s-au dus acasă. Unii și-au gătit
MOȘ CRĂCIUN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376670_a_377999]
-
Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă-ntorc din nou cu gându-n urmă, În satul ce-am iubit enorm, Ascult talăngi ce sună-n turmă Și liniștit, încet adorm. Se-amestecă, în vise, glasuri, De țânci ce-nnoată în pârâu. Scârțâie carele pe haturi, Ducând la moară snopi de grâu. O ciocârlie înfioară, Bolta senină, fără nori, Cu triluri parcă de vioară, Ce-n suflete trezesc fiori. Apoi, alt vis. Foșnet de frunză, Sub vânt de toamnă
VIS DE IARNĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376697_a_378026]