186 matches
-
capul." (Proverb) Trăiam într-o permanentă stare de nesiguranță. Eram complet demoralizați, neștiind dacă vom mai scăpa cu viață. Ne stăpânea aceeași stare de slăbiciune și de tulburare ca în momentul arestării, când, după ce s-a închis oblonul și a țăcănit metalic cârligul de siguranță, eram convinși că destinația noastră finală este Rusia, pentru a fi transformați în săpun. Cine să ne salveze? Cui îi păsa de noi? De la cine să așteptăm ajutor? Iubirea aproapelui? N-ați înțeles că omul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
le arunce seara într-un coș din Cișmigiu. Dorin și cu mine am râs de el. Dacă ar fi să ținem cont de toți cei despre care se zvonește că ar fi securiști dintre cunoștințele noastre, ar însemna să ne țăcănim. Și, de fapt, ce pot ei să ne facă? Bani de excursii „afară“ n-avem, de avansat în funcții nici vorbă (schema la catedra lui Dorin stă blocată și tot asistent e de 11 ani, iar eu o să fiu corector
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
arate controlorului cît de mic i-e copilul, maică-sa îl lua pe genunchi (cam greu, ce-i drept), îl mîngîia pe cap și îi spunea : „Stai cu mama aicea, liniștit...“. Cum se potolea furtuna stîrnită de omul acela care țăcănea biletele (el pleca în cele din urmă, cu capul mare de toate argumentațiile părinților), venea momentul în care toți cei din compartiment își sco teau pachetul cu de-ale gurii. Pahare de plastic „raba tabile“, roșii tăiate cu briceagul, termosuri
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în memorie vorbele șefului, spuse atunci, pe alee: "Un bătrîn ca mine are și-acasă". A mai spus Don Șef atunci și altele despre doamna Teona, în urma cărora am început să devin ridicol, curtînd-o. Ridic ochii și-o privesc cum țăcăne mereu un pix cu mai multe culori, făcînd după fiecare schimbare a culorii cîte o notație în dosar. Dîndu-și seama că o privesc, ridică ochii, se convinge mai întîi că economista și Don Șef nu-s atenți, apoi mă privește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spate al liftului, să-mi controlez ținuta. Sus, la etajul doisprezece, bat la ușa știută. Aud un "da, intrați, vă rog!", deschid, fac un pas înăuntru, închid ușa încet, apoi îmi scot casca. Sărut mîinile, spun doamnei Teona, care mai țăcăne o dată pixul și-l lasă peste dosarul din fața sa. Am adus contractele, vorbesc cu glas scăzut, așezînd dosarul pe biroul economistei. Știi, surîde doamna Teona, credeam că te-ai rătăcit prin hățișul atîtor semnături. Lucru previzibil dealtfel, rîde ea, scoțînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
omorât cu palma o muscă de cal pe care o așteptase să coboare și a plecat după două alte fete, mai puțin drăguțe, care o strigau. Le-am văzut imediat, dintr-un punct de observație de deasupra râului, traversând podul, țăcănind cu tocurile Înalte, În pas vioi, toate trei cu mâinile vârâte În buzunarele hainelor bleumarin și, dând din când În când din capetele pline de panglici și de flori, ca să alunge muștele. Foarte curând am dat de urmele Tamarei În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
dupăiește/dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie/leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie/leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
cu iluzii optice sofisticate. Dar oricât mergeam, peisajul din jurul nostru rămânea neschimbat. Pardoseala din marmură, pereții de culoarea oului, numerele încăperilor așezate alandala, ușile de lemn cu mânere din oțel inoxidabil. Nu se zărea nici măcar o fereastră. Tocurile pantofilor ei țăcăneau pe pardoseală într-un ritm monoton, acompaniați de tălpile de cauciuc ale tenișilor mei. După sunetul pe care-l scoteau, păreau a fi pe ducă, fapt care mă cam îngrijora. Cum era prima oară în viața mea când călcam cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe dată gravizi, având prunc într-înșii. oameni împărtășiți. dar ritualul funerar din care fac parte. mai întâi nașterea, anihilând orice sex. mamă cu aripi în loc de pubis. ceilalți erau puși în cosciuge de vii sau lucrau la mașini de cusut. țăcănea tot cartierul. țăcănea tot cerul. cu mâini pe piept, astfel zburam. căci ne-a zis Domnul să ieșim din țara, din neamul și din casa în care ne-am născut și să mergem tot către Canaan. luna decembrie cea în
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
având prunc într-înșii. oameni împărtășiți. dar ritualul funerar din care fac parte. mai întâi nașterea, anihilând orice sex. mamă cu aripi în loc de pubis. ceilalți erau puși în cosciuge de vii sau lucrau la mașini de cusut. țăcănea tot cartierul. țăcănea tot cerul. cu mâini pe piept, astfel zburam. căci ne-a zis Domnul să ieșim din țara, din neamul și din casa în care ne-am născut și să mergem tot către Canaan. luna decembrie cea în care se naște
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]