3,030 matches
-
Unde altundeva să te ascunzi de timp decât în inima careți transformă trecutul în viitor? 438. Goliciunea viselor constă numai în substanța gândurilor. 439. Nu-ți săpa propriul suflet cu mândrie și infatuare fiindcă doar cu acesta vei rămâne după ce țărâna din tine se va întoarce la țărâna lumii. 440. Nu te ascunde de teamă dacă vei dori să o învingi. 441. Iubește-ți teama ca să fii fericit. 442. Ar mai fi la fel de frumos Pământul fără de nori? 443. Nu există om
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/85_a_451]
-
decât în inima careți transformă trecutul în viitor? 438. Goliciunea viselor constă numai în substanța gândurilor. 439. Nu-ți săpa propriul suflet cu mândrie și infatuare fiindcă doar cu acesta vei rămâne după ce țărâna din tine se va întoarce la țărâna lumii. 440. Nu te ascunde de teamă dacă vei dori să o învingi. 441. Iubește-ți teama ca să fii fericit. 442. Ar mai fi la fel de frumos Pământul fără de nori? 443. Nu există om neînsemnat. Fiecare are proprii săi strămoși care
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/85_a_451]
-
lumii!” (Matei 25, 34), chemare constant valabilă pentru tot cel ce crede. Învierea Domnului echivalează cu o nouă creație, ca în cazul lui Lazăr cel mort de patru zile și care a fost înviat de Domnul Hristos. Deci trupul mort, țărâna, a auzit chemarea Domnului:”Lazăre, vino afară! Și s-a însuflețit, supunându-se cuvântului Celui Prea Înalt și amintind de faptul că „prin El toate s-au făcut și nimic din ce s-a făcut, fără El nu s-a
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]
-
de ură, / Lovitu-ne-au cu biciul peste gură: / Ne-a fost obida cuminecătură. Noi niciodată n-am trădat Ardealul” (Romeo Dăscălescu). Când plângeau Mureșul și Oltul, când durerea țării cerea dreptate, când „Ardealul a pus fața la pământ” pe țărâna lui Gelu, când vipera umflată se dorea aici stăpână, când inima Transilvaniei era în suferință, Iustin Ilieșiu scria: „Satul meu din munții Rodnei / A căzut în grea robie //...// Satul meu din munții Rodnei / A rămas în altă țară... / Stau bisericile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Georgeta Resteman: „De vei auzi, Doamne, vreodat’ / Un român uitând limba română / Fie el de-a pururi blestemat / Și odihnă n-aibă în țărână” Un eveniment deosebit de frumos închinat Limbii Române a avut loc sâmbătă, 3 octombrie, la Centrul Cultural al Primăriei Strovolos din Nicosia. Ambasada României și Alianța Românilor din Cipru au dorit să marcheze finalizarea proiectului “ Un colț de carte românească în
Colț de carte românească în bibliotecile din Cipru [Corola-blog/BlogPost/92744_a_94036]
-
este societatea civilă, care nici în Occident nu a apărut peste noapte, a fost lupta dintre Papă și Împărat, de sute de ani, până la Canossa, apoi între nobili și Împărat, Rege (Magna Carta), între orașele libere, hanseate și Imperiu, lupta țărânilor, proletarilor, până s-a creat un echilibru socio-politic creativ pentru toți, societatea civilă. Papă își are domeniul său spiritual de activitate, Împăratul, conducerea laică trebuie să respecta drepturile omului, inalienabile, care sunt garantate de Papă, orașele libere au legislația lor
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
stăruință s-ascult a ta chemare. Dacă ți-aș fi iubită, atât, pentru o zi M-aș lepăda de mine și ți-aș întinde mâna Și ramură-copacii pe noi ar desfrunzi Și ne-am preface-n stele sau una cu țărâna. Dar sunt atâta doar, marcaj la un popas Ce-arată două sensuri: spre dragostea din noi Sau spre un rupt din lume, sihastru de pripas Ce-i călător prin viața de-aici și de apoi. Referință Bibliografică: Dorul și privighetoarea
DORUL ȘI PRIVIGHETOAREA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381659_a_382988]
-
Era gingaș, era mic, Iar căldura palmei mele L-a schimbat îndată-n ”pic” Și în lacrimă din stele. N-am putut să-l mai privesc Căci mi s-a prelins pe mână Și din cer dumnezeiesc Ar fi devenit țărână. Dar eu l-am oprit din zbor Căci vroiam să-l pun în piept Însă plânsul său ușor M-a făcut să mai aștept. Trebuia să-l las să cadă, Poate e trimis din stele, Ca un sol, ce vrea
FULG DIN STELE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381665_a_382994]
-
cu unul semidistrus? Ce să facă, să și-l sfâșie singur acasă? Să-și ia câine, ca să termine câinele treaba pe care nu ți-ai făcut-o tu? Să se bată cu bodyguarzii de la Bamboo, ca să-l tăvălească ăia prin țărână și să desăvârșească lucrul pentru care tu primești un salariu? E inadmisibil. Te penalizez cu 50% din salariu, după care, dacă nu-ți schimbi atitudinea, o să fiu nevoit să-ți cer să ne despărțim. Sunt foarte mulți șomeri în țara
Despre industria blugilor jumuliţi şi a tenişilor noi, murdari de rugină by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20418_a_21743]
-
Articolele Autorului Ultima lacrimă a picurat Pe mormântul vieții Eu voi fi veșnic îngropat Sub lespezile morții. Nicicând n-oi mai zări lumină Doar umbre triste, călătoare Nicicând un mâine n-o să vină Mereu tăcere apăsătoare. Voi rătăci prin Univers, Țărână străvezie, Va rămâne-un singur vers Din existența-mi vie. Referință Bibliografică: Între alb și negru / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1899, Anul VI, 13 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate
ÎNTRE ALB ŞI NEGRU de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384181_a_385510]
-
Stihuri > Cugetare > PRIVIREA Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ce poate fi mai minunat Decât privirea ce se-nalță Atât de sus cât să cuprindă Cerul? Mai sus ca ochiul Din țărână plămădit, Privirea, cu lumina-și face jocul Din esența ei s-a zămislit! Miracol ca și gândul, infimul, Țesut din nevăzute fire Privirea, ca vântul aducerilor Ne face cadou sublimul... Plutind peste rostiri Ca pomul înflorit Noaptea, Privirea - prietenos trezește
PRIVIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384224_a_385553]
-
că apoi și partea cealaltă a amărăciunii vieții până ce moartea i-a surprins. Unii au trăit ca intelectuali lucrând și luminând calea altora, în domeniile unde și-au desfășurat activitatea până ce moartea i-a surprins. Apoi se mai odihnesc în țărână oameni ce în timpul cât au trăit au fost foarte necăjiți, loviți de necazuri. Însă a existat și există și azi și acea categorie de oameni ce au călcat în picioare toate legile divine și umane alergând pe străzile vieții plini
FRAGILITATEA VIEȚII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384261_a_385590]
-
singur tot soiul de neplăceri și își otrăvește singur existența.” ,, Cum se îndură un tată de copiii lui, așa se îndură Domnul de ceice se tem de El. Căci El știe din ce suntem făcuți; își aduce aminte că suntem țărână. Omul! zilele lui sunt ca iarba, și înflorește ca floarea de pe câmp. Când trece un vânt peste ea, nu mai este, și locul pe care-l cuprindea, n-o mai cunoaște.” (Psalmul 103: 13,14,15,16;) Biblia afirmă cu
FRAGILITATEA VIEȚII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384261_a_385590]
-
9 Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului Credincioșii evlavioși, bisericoși sau nu, cred cu convingere în „viața de apoi”, cred în „suflet” o parte componentă a omului viu dar diferită de țărâna din care trupul este constituit, cred că acest suflet va ajunge în raiul dreptcredincioșilor. Susțin cu fermitate această credință. Ea nu poate face decât bine omenirii prin aceea că mulți oameni vor lupta împotriva ispitelor, vor fi mai drepți, mai
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 9 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383737_a_385066]
-
aceeași fracțiune de viață las calul inimii să pască iarba din jurul gardurilor de sârmă ghimpată tropotul plecărilor tale încă se aude vreodată sau nicicând vei pleca - tac te privesc privindu-mi închipuirea cu ochiul deschis cu pleoapele ochilor lăsate spre țărâna prezentului răspunsul vine sau nu vine în partea de est mă îndrept pentru ruga de noapte închei totul cu Numele Lui numele tău rămâne aninat de firimitura de azimă numai iubirea știe să o păstreze neuscată. tu nu ești ca
CAD UMBRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383811_a_385140]
-
nu prea mai avem cu ce ne schimba, cu ce ne apăra de noi înșine. Este încă un semn că nu ne aparținem ci doar am fost inventați de o forță superioară nouă. Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat din țărână am venit, în țărână ne ducem, dacă ne -o mai lăsa Dumnezeu și țărâna aceea . Ce ar mai fi de spus, sau de făcut, mă întreb ? Că doar de miorlăit nu putem pentru că nici miorlăiala nu depinde noi. Printre darurile
DE RUSALII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380101_a_381430]
-
cu ce ne schimba, cu ce ne apăra de noi înșine. Este încă un semn că nu ne aparținem ci doar am fost inventați de o forță superioară nouă. Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat din țărână am venit, în țărână ne ducem, dacă ne -o mai lăsa Dumnezeu și țărâna aceea . Ce ar mai fi de spus, sau de făcut, mă întreb ? Că doar de miorlăit nu putem pentru că nici miorlăiala nu depinde noi. Printre darurile noastre dumnezeiești, am primit
DE RUSALII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380101_a_381430]
-
înșine. Este încă un semn că nu ne aparținem ci doar am fost inventați de o forță superioară nouă. Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat din țărână am venit, în țărână ne ducem, dacă ne -o mai lăsa Dumnezeu și țărâna aceea . Ce ar mai fi de spus, sau de făcut, mă întreb ? Că doar de miorlăit nu putem pentru că nici miorlăiala nu depinde noi. Printre darurile noastre dumnezeiești, am primit și darul gândirii, al conștiinței de sine, al cercetării, al
DE RUSALII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380101_a_381430]
-
ȘTIU! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Câte s-or scrie încă, sub clopote de toamnă? când, blând, seceri de rouă vor strânge-n piept, păduri, când, aripi îți vor ninge țărâna peste rană, ce zi va crește-n verde nuntind povești cu muri? Ce ropot de aghiazmă va boteza pământul? mușcând din firul ierbii cărări de mim grăbit, sau care-mbrățișare va strânge-n lesă vântul? sub gene lungi de freamăt
ÎNCĂ, NU ȘTIU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380151_a_381480]
-
aia care ne iubesc mult!!! Am ajuns în Israel. Aici e paradisul de Dincolo... așa cum am visat în România.. titlu de carte adevărat! De aici o să relatez totul neutru, iubesc evreii dar și alte naționalități, așa zicea Ceaușescu, fie-i țărâna grea...Noi eram „și alte naționalități!” Aici alte naționalițăți conferă titlu de care sunt mândră, echivalent cu Turnul Babel construit în Grădinele Semiramidei din imaginație! --------------------------------- Bianca MARCOVICI Haifa, Israel 15 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Bianca MARCOVICI - FILE DE JURNAL (1
FILE DE JURNAL (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380169_a_381498]
-
răspândite-n mine ca-ntr-un amfiteatru al marilor spectacole. Îmi place la nebunie să mă cauți printre litere, să mă colinzi nesfârșit în căutarea splendorilor. Citește-mă printre rânduri! Urmează semnele sădite în gest, cuvânt, sădite-n asfaltul sau țărâna vremii! Ia-ți călăuză raza dimineții și păstrează în tezaur doar acea idee, frază, acel vers ce mișcă lună, stele, ape: tot universul tău spre fericire! (24 martie 2015) Referință Bibliografică: Lectură / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LECTURĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380208_a_381537]
-
-n lințolii de morți Bate prin porți vântul nopții din târg, ochii mei parcă știu, parcă plâng pașii lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând cu iluzii prin piei, cu țărână prin dinți, cu păienjeni la porți Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun rămas, eu mă duc să colind ochii mei trecători, trupul meu
BUN RĂMAS de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/378101_a_379430]
-
găsit: „La început a fost Cuvântul iar Cuvântul era Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. Dumnezeu a spus: ‚Să fie ...’ ” Abia din ziua a șasea a facerii Dumnezeu nu a mai spus ‚Să fie ...’ ci l-a făcut pe Adam din țărână și, după ce I-a insuflat viața a creat-o pe Eva din coasta lui Adam. Astfel Omul și Femeia au fost făcute deosebindu-se de restul creației care a fost dispusă nu făcută. Într-un fel aceste amănunte, care nu
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
-n lințolii de morti bate prin porți vântul nopții din târg, Ochii mei parcă știu, parcă plâng pașii lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând, cu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți, cu păienjeni la porți... Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun rămas, ... Citește mai mult Cu umbră mă-nsoțesc, Doamne, cu fumulaproape nu
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Doamne, oasele mi se frâng,mă-mbracă-n lințolii de morțibate prin porțivântul nopții din târg,Ochii mei parcă știu, parcă plângpașii lumii de ieri, valea asta de golînvelită-n pășunipentru turme de cerbiși nebuni fumegând,cu iluzii prin piei,cu țărâna prin dinți,cu păienjeni la porți...Câte nopțivei mai sta, câte zile mai poțisă mă-nduri în trecut? Câte ore am timp,câte clipe din ceas?Bun rămas,... IX. CĂ UN VERB ÎNTR-UN SCHIT, de Camelia Radulian , publicat în
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]