6,467 matches
-
Asiei.". Activitatea politică a marelui savant a fost subînscrisă ideilor sale pe care le rostea răspicat în discursuri de o mare valoare oratorică, cele mai vehemente și mai celebre fiind create cu ocazia unor evenimente tragice ale neamului românesc: răscoala țărănească din 1907, participarea României la primul război mondial, Marea Unire. ,,Înfățișate posterității cu o serie de antonimii, mai ales atunci când se încearcă o punere în balanță a rezultatelor cercetării cu clișeele sentimentale atât de bine sedimentate în conștiința generațiilor, ideile
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe, pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
fie binecuvântată și să dureze-n veci, iar moștenirea - așa cum se cuvine - după nenumăratele-mpământenite legi. Camerele totdeauna își primeau botezul: Cea bună..., La sobă... și... La vatră. Erau frumos văruite și pe pereți cu scoarțe, cum azi doar la muzee țărănești se-arată. La masă, de când mă știu, eram doar șase. Pe cel din fața mea îl luase Dumnezeu. Cu siguranță îi lipsea un înger și fără el, probabil, se descurca mai greu. Pe geruri aspre și zăpezi ca-n basme ne
CASA PĂRINTEASCĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1400526516.html [Corola-blog/BlogPost/349758_a_351087]
-
bistrițeni. -Membru al Asociației Internaționale DRACULA care și-a propus promovarea turismului în zona Bistrița , prin promovarea mitului Dracula -Bram Stoker, și reabilitarea mitului istoric al lui Vlad Țepeș. - Activitate în domeniul valorificării patrimoniului cultural local, prin înființarea unui Muzeu țărănesc în satul Archiud, județul Bistrița Năsăud. Melania Cuc Nicolae Scurtu, în Săptămâna, București, 21 aprilie 1989; Dan C. Mihăilescu, la Parte de carte, februarie 2004; Gheorghe Grigurcu ,recomandare pentru Uniunea Scriitorilor din România ; Iulius Țundrea la Radio România, măi 1987
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
cu iconostas din lemn și strane sculptate de către ieromonahul Antonie Ciobanu și monahul Varlaam Surugiu, biserica este păstrătoarea unor mărturii ale artei și culturii bisericești din secolele anterioare. Chiliile celor 21 de călugărițe reprezintă un model autentic al arhitecturii tradiționale țărănești. Măicuțele îngrijesc fiecare petec de pământ, curtea bisericii fiind un adevărat colț de rai, ale cărui binefaceri pot fi doar trăite. Casa Stăreției, datând de pe vremea lui Zosim schimonahul este o construcție impunătoare, pe două niveluri, cu pereți exteriori din
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
dreptul la procreere degeneraților, suferitorilor de morb ereditar, motivându-se estetic și economic. Și în al treilea rând, paradoxalii, care folosesc argumentul milei. Am întâlnit, încheia el, foarte puțini care să fie îngrijorați de soarta speciei om. Era tributar clasei țărănești din care își trăgea seva și pe care se clădea conceptul său de om românesc. El zice : „Comunitatea țărănească este o realitate organică. Nu seamănă cu o adunătură informă(se poate observa și aici că platonicianul din el avea oroare
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dificil_de_fixat_eseu_despre_petre_tutea.html [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
care folosesc argumentul milei. Am întâlnit, încheia el, foarte puțini care să fie îngrijorați de soarta speciei om. Era tributar clasei țărănești din care își trăgea seva și pe care se clădea conceptul său de om românesc. El zice : „Comunitatea țărănească este o realitate organică. Nu seamănă cu o adunătură informă(se poate observa și aici că platonicianul din el avea oroare de topirea formelor) sau cu un azil de noapte. Sufletul țărănesc are trăsături de o mare frumusețe umană. Nu
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dificil_de_fixat_eseu_despre_petre_tutea.html [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
conceptul său de om românesc. El zice : „Comunitatea țărănească este o realitate organică. Nu seamănă cu o adunătură informă(se poate observa și aici că platonicianul din el avea oroare de topirea formelor) sau cu un azil de noapte. Sufletul țărănesc are trăsături de o mare frumusețe umană. Nu se poate vorbi de umanismul țărănesc, fiindcă sufletul țărănesc este incompatibil cu titanismul, sau cu însingurarea încărcată de deznădejde”. Am putea spune că ne aflăm cu Țuțea, în fața celui mai lapidar gânditor
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dificil_de_fixat_eseu_despre_petre_tutea.html [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
seamănă cu o adunătură informă(se poate observa și aici că platonicianul din el avea oroare de topirea formelor) sau cu un azil de noapte. Sufletul țărănesc are trăsături de o mare frumusețe umană. Nu se poate vorbi de umanismul țărănesc, fiindcă sufletul țărănesc este incompatibil cu titanismul, sau cu însingurarea încărcată de deznădejde”. Am putea spune că ne aflăm cu Țuțea, în fața celui mai lapidar gânditor român. Un om care a vorbit enorm în viața lui a reușit să rostească
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dificil_de_fixat_eseu_despre_petre_tutea.html [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
adunătură informă(se poate observa și aici că platonicianul din el avea oroare de topirea formelor) sau cu un azil de noapte. Sufletul țărănesc are trăsături de o mare frumusețe umană. Nu se poate vorbi de umanismul țărănesc, fiindcă sufletul țărănesc este incompatibil cu titanismul, sau cu însingurarea încărcată de deznădejde”. Am putea spune că ne aflăm cu Țuțea, în fața celui mai lapidar gânditor român. Un om care a vorbit enorm în viața lui a reușit să rostească la sfârșitul ei
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dificil_de_fixat_eseu_despre_petre_tutea.html [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
logică eternă, adică pe familiaritatea cu „logica lui Dumnezeu în mersul ei natural pe pământ”. Aș adăuga la toate astea un mod firesc de raportare la lucrurile ultime, deopotrivă hâtru și solemn, pe care il provoacă și înlesnește originea sa țărănească. Țuțea este țăran din Muscel școlit la Universitatea de la Berlin și care, în mod esențial, rămâne să se comporte cognitiv- ca țăran. Prin felul de a se exprima, Țuțea trimite cu gândul la un personaj a lui Creangă, trecut prin
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dificil_de_fixat_eseu_despre_petre_tutea.html [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții și cusături cu desene și motive din folclorul românesc, dobrogean sau cu influențe orientale, învelitori de pat uni sau multicolore, pe mese carpete și broderii cusute migălos și artistic în stil țărănesc naiv, la ușile de la intrările de afară obligatoriu cu pânză de tifon antimuște și alte dihănii, pe jos în camere sau tindă peste pământul gol erau „trântite” rogojini bine împletite peste care se așterneau covorașe de iută, preșuri țesute în
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
la Sichevița și în Domnești, județul Muscel, actualmente Argeș. În puținul timp rămas Ion Pena a scris, totuși, câteva sute de poezii și epigrame. Ca si cum parcă părinții nu ar fi suferit destul, prietenia să cu Gheorghe Sută, liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara, participanta activă la „Rezistență anticomunista din Munții Făgăraș - Haiducii Muscelului", si apartenența să țărănista aveau să-i condamne familia la supravegherea miliției și securității după război, pana prin anii '70. Ion Pena n-
ION PENA de ION PENA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ion_Pena.html [Corola-blog/BlogPost/347177_a_348506]
-
Țăranului Român vă așteaptă luni, 15 septembrie 2014, ora 18.00, la Studioul Horia Bernea, la conferința , susținută de Matei Stîrcea-Crăciun. Brâncușiologia românească a avut dreptate, fie doar și parțial: izvorul fundamental de inspirație în opera brâncușiană îl constituie mentalul țărănesc. În fapt, obiectul culturii câmpului este producția de materii. Ele monopolizează, ca scop existențial, acțiunea țăranului și catalizează creșterea pe parcurs de milenii a unei etici ce poziționează omul în univers raportându-l la elemente și la metafizic. Pe de
VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ by http://uzp.org.ro/valori-taranesti-in-sculptura-brancusiana/ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]
-
au rostit cu generozitate zicători, glume, cântece, proverbe și alte ziceri specifice unui eveniment cum este claca. Mesele erau pline cu porumb fiert, gogoși calde, mere și covrigi, care au făcut deliciul invitaților. În sală era amenajat un adevărat mini-muzeu țărănesc, deoarece obiecte specifice portului de la țară, cultului muntenesc în speță, ne îndemnau să le studiem și să ne minunăm de ingeniozitatea celor ce le-au creat, dar și a celor ce știau să le mânuiască. Icoane vechi ale țăranului român
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Traditiile_comoara_nepretu_cornelia_viju_1365001821.html [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
creat, dar și a celor ce știau să le mânuiască. Icoane vechi ale țăranului român, înaintea căruia au curs lacrimi în rugăciuni, mie, personal, mi-au smuls multe emoții din piept. Războiul de țesut, diferite modele de cuverturi și ștergare țărănești, covata unde se frământa pâinea, fierul de călcat ce funcționa cu jar, roata, vârtelnița, lavița, patul pe care se odihneau străbunicii noștri, suveica și multe alte obiecte pe care doar în casele unde tradițiile sunt încă vii se mai regăsesc
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Traditiile_comoara_nepretu_cornelia_viju_1365001821.html [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
de lemn de pe morminte sunt pictate cu scene din viața persoanelor înhumate și epitafe hazlii despre viața celor ce se odihnesc acolo. Anual mii de turiști din întreaga lume își dau mâna în acest loc. Localitatea Săîpânța este o așezare țărănească în care predomină vestitele porți maramureșene, dar și prin ținuta sărbătorească a bărbaților care se plimbă în grupuri, îmbrăcați în pantaloni de culoare închisă sau în ițari albi și purtând pe cap pălărie neagră. Femeile, în alte grupuri, roșii în
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maramuresul_altarul_spiritu_ion_nalbitoru_1378061932.html [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
ițari albi și purtând pe cap pălărie neagră. Femeile, în alte grupuri, roșii în obraji, poartă basmale pe cap, fuste largi și crețe. Aproape la fiecare gospodărie pe prispa casei sunt expuse cuverturi din lână țesute cu măiestrie în războaie țărănești. Unele sunt într-o singură culoare, altele în mai multe culori, frumos îmbinate și armonizate cu diverse motive florale. Alături găsești diferite obiecte de artizanat, iar dacă dorești să pătrunzi în locuința lor și să vezi cum arată un război
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maramuresul_altarul_spiritu_ion_nalbitoru_1378061932.html [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
o luptă pe viață și moarte, sub conducerea locotenentului Toma Arnăuțoiu, constituind, prin jurământ sacru pe cruce și pistol, formația de luptă anticomunistă ,,Haiducii Muscelului”. Nesupunerea românilor în fața cizmei rusești, a comunismului devastator care spulbera credința în Dumnezeu, distrugerea gospodăriilor țărănești, luarea pământului moștenit din tată în fiu, subjugarea fără milă a celor ce trudiseră o viață întreagă prin muncă cinstită, batjocorirea bunelor obiceiuri ale românilor, etc. a culminat cu lupta celor care vor pieri în fața plutoanelor de execuție, fără a
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Jerbe_de_flori_pentru_eroi_nemuritori_marin_voican_ghioroiu_1350468019.html [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
anul 1929 de profesorul Romulus Vuia, pornind de la necesitatea de a se realiza un muzeu etnografic complex, în care expunerea pavilionară și cea în aer liber să se completeze reciproc. În cadrul parcului se pot vizita monumente de arhitectură populară: instalații țărănești, ateliere meștesugărești, gospodării țărănești din diferite zone etnografice ale Transilvaniei, bisericii din lemn etc., dar și un loc de joacă pentru copii, inaugurat la 1 iunie 2011, cu instalații din materiale organice, reprezentând diverse animale domestice și sălbatice din fauna
Tabără etnografică de vară la Muzeul Etnografic al Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/429/tabara-etnografica-de-vara-la-muzeul-etnografic-al-transilvaniei [Corola-blog/BlogPost/100005_a_101297]
-
Romulus Vuia, pornind de la necesitatea de a se realiza un muzeu etnografic complex, în care expunerea pavilionară și cea în aer liber să se completeze reciproc. În cadrul parcului se pot vizita monumente de arhitectură populară: instalații țărănești, ateliere meștesugărești, gospodării țărănești din diferite zone etnografice ale Transilvaniei, bisericii din lemn etc., dar și un loc de joacă pentru copii, inaugurat la 1 iunie 2011, cu instalații din materiale organice, reprezentând diverse animale domestice și sălbatice din fauna locală. În acest spațiu
Tabără etnografică de vară la Muzeul Etnografic al Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/429/tabara-etnografica-de-vara-la-muzeul-etnografic-al-transilvaniei [Corola-blog/BlogPost/100005_a_101297]
-
a doua religie. Prin instituțiile pe care le-a creat, Astra a ridicat satul meu la statutul de sat model, ceea ce echivala cu un grad ridicat de emancipare economică, culturală și spirituală. Aveam în sat: Casă națională, Bibliotecă populară, Școală țărănească, Monografie, Teatru popular, Cor renumit, organizația „Șoimii Carpaților” Întreaga mea copilărie s-a hrănit din poveștile legate de ceea ce a însemnat Astra pentru satul meu” In perioada 1964-1971 este student al Universității „Babeș-Bolyay” din Cluj-Napoca, coleg de generație, dar în
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 by http://confluente.ro/Ion_onuc_nemes_vintila_poeme_haiku_al_florin_tene_1345275434.html [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
Mariana Matei, Elena Pintinliescu și Corina Gheorghiu. Aș putea spune că Pulsul Românilor din Cipru a urcat aseară la cote înalte, în Sala Castelliotissa din centrul Capitalei. Decorul realizat din costume tradiționale, picturi ale copiilor din Nicosia și București, covoare țărănești, precum și micul colț românesc cu masă, scaune, linguri și ulcioare, s-a integrat perfect în pereții de piatră ai sălii. După eveniment a urmat și o ședință foto, desprinsă parcă dintr-un film de epocă. Felicitări organizatorilor!!! La mulți ani
8 IUNIE 2015, NICOSIA: FESTIVALUL IEI (LA BLOUSE ROUMAINE) de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1434270490.html [Corola-blog/BlogPost/360488_a_361817]
-
coborau până la jumatatea coapselor, sau mai lungi. Cioarecii erau confecționați din pânză albă de bumbac țesuta în casa - pentru vară, iar pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Șeineanu, ÎI, 132; Meyer 439; Lokotsch 401); din cioară „șireturi pentru picioare” (Capidan, Dacor., IV, 265); de la benevreci, contaminat cu čoa (‹ çohe) „stofă de lină groasă” (Weigand, Jb., XVI, 222). - ciorecar, (țăran, sătean). • Sursa: DER (1958-1966): cioareci pl. 1. nădragi țărănești foarte strâmți, din lână țesuta în patru ițe și deci mai groși decât ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc. ČARIK, încălțăminte de piele groasă: sensul intermediar e «ghetre», accepțiunea vorbei în macedo-româna (cf. fr. chausses, nădragi, lit.
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]