2,363 matches
-
populației din spațiul Danubiano -Carpato- Pontic. Același lucru se află și în „Letopisețul Țării Moldovei” a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere „în greutăți și netocmele” din care pricină ușor au putut fi răsculați împotriva stăpânirii. În toată perioada începutului istoriografiei în limba română, inclusiv în „Cronica Țării Românești“ a lui Radu Popescu și în „cronica anonimă” pe care
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
inclusiv în „Cronica Țării Românești“ a lui Radu Popescu și în „cronica anonimă” pe care Nicolae Bălcescu a publicat-o sub titlul „Istoria Țării Românești dela 1689 încoace, continuată de un anonim”, unde este zugrăvită epoca lui Brâncoveanu, descoperim aspirațiile țărănimii spre o viață mai bună și sperând la firave elemente democratice și sociale. În acea perioadă Isaac Newton publica „Principiile matematice ale filozofiei naturale” (1687), iar francezul Nicolas Malebranche căuta să înlăture de pe poziții idealist-teologice dualismul lui Descartes, scriind „Despre
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
în 1818, la Sfântu Sava, prima școală superioară în limba română din Țara Românească. Publică în 1820 „Povățuitorul tinerimii“, iar Constantin Dinicu Golescu scrie „Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826”, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca și Dinicu Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea poporului din
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
a sărit oștirea la hotare, câte lipsuri și greutăți a îndurat în țară străină. Cum s-a luptat și și-a vărsat sângele cu bărbăție. Că de acum e neclintită soarta României și vegheată neatârnarea ei”. Așa a descris „poetul țărănimii”, George Coșbuc, în presa vremii, măreața sărbătoare. Urmează apoi 10 mai 1881, țara se înalță la rangul de Regat și o coroană de oțel, făurită dintr-un tun luat de la turci a încununat fruntea celui dintâi rege al României. Iată
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
terenul, fără mijloacele de producție necesare, pe care ei le aveau când au fost colectivizați și fără nici un beneficiu de pe urma bunurilor comune de mai înainte. Au avut grijă numai de „restitutio in integrum” pentru un număr mic de favorizați, dar țărănimii sau urmașilor ei încă le e furată mai bine de jumătate din fosta proprietate: atelajele, care ar fi trebuit restituite sub forma nouă a lucrărilor mecanizate și BUNUL COMUN despre care principiile politice europene și nu numai, spun că trebuie
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
asemenea reforme era de a-i împroprietări pe cei care au luptat și și-au dat sângele pentru pământul țării. Ei bine, ultima reformă, cea pusă în aplicare în 1945-1946, a fixat marea proprietate la 50 de hectare, tocmai pentru ca țărănimea întoarsă din război să poată fi împroprietărită, așa cum s-a întâmplat și la 1918. Or, asta fiind măsura legalizată și promulgată după care ne putem ghida, te întreb: Mai respectă cineva plafonul de 50 de hectare al acestei ultime reforme
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
Or, asta fiind măsura legalizată și promulgată după care ne putem ghida, te întreb: Mai respectă cineva plafonul de 50 de hectare al acestei ultime reforme regale, sau, pentru acest „in integrum” guvernările iresponsabile au atentat la bunul comun al țărănimii? Nu am nimic cu cei care au luat. Ci cu cei care au dat, fiindcă nu dădeau de la ei și au lăsat țărănimea nedreptățită până astăzi, după douăzeci de ani, din care cauză s-a ajuns la falimentul agriculturii, la
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
acestei ultime reforme regale, sau, pentru acest „in integrum” guvernările iresponsabile au atentat la bunul comun al țărănimii? Nu am nimic cu cei care au luat. Ci cu cei care au dat, fiindcă nu dădeau de la ei și au lăsat țărănimea nedreptățită până astăzi, după douăzeci de ani, din care cauză s-a ajuns la falimentul agriculturii, la importuri de hrană pentru noi, care hrăneam Europa! Reformele agrare sunt consfințite istoricește ca atare la toate popoarele și, odată legea promulgată, sau
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
răfuielilor cu stăpânii moșiilor. Asemenea delimitare a forțelor sociale implicate în evenimentele din 1821 poate duce la concluzia că „Formula de < >” folosită de K. Marx pentru acțiunea lui Tudor Vladimirescu este corectă în măsura în care Adunarea Norodului apare ca manifestare politică a țărănimii libere vizând eliberarea țării de sub dominația otomană și restructurarea organizării politice”. Se fixează, în acest fel, o nouă definire pentru „întâmplările din 1821” care, astăzi, pare a fi reluată în dezbaterile istoriografice. În contrapondere la vechea teză a lui Al.
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
nedreptățiți fiindcă aveau familii numeroase și astfel li se luau și acea bucată de mămăligă de la gura copiilor. Ziarele vremii scriau că muncitorii s-au înfrățit cu țăranii, iar tot ce se petrecea era scris ca acțiuni de fraternizare a țărănimii cu muncitorii. Corespondenții teritoriali ai Scânteii satelor scriau astfel de articole și fiecare țăran era obligat să fie abonat la un astfel de ziar. Metoda a fost folosită și de regimul lui Ceaușescu după anii 1980, căci tovarășul a dat
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
gamă destul de variată de mașini și utilaje agricole. Această unitate deservea în acest an, o suprafață agricolă mult mai întinsă, formată din mai multe comune și sate, ce alcătuiau C.U.A.S.C. Ulmeni. Deși reprezenta principala forță de producție, țărănimii îi revenea doar o mică parte din producția realizată în C.A.P.-uri, aceasta trebuind să fie predată la stat prin sistemul contractelor și a achizițiilor forțate. Suprafața deținută de gospodăriile populației era de 662 ha, aceasta fiind cultivată cu
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
continuau să dețină mari proprietari precum Recsei Andrei, succesorul său, Ludovic, precum și Degenfeld Maxim sau Pechy Francisc. Reforma agrară a avut efecte benefice pentru întreaga societate românească, deci și pentru locuitorii Ulmeniului și a satelor aparținătoare, ducând la consolidarea categoriei țărănimii mijlocii. Țărănimea satului s-a angajat într-un efort susținut în direcția reorganizării gospodăriilor proprii, a cultivării pământului primit. Urmarea acestei atitudini - creșterea productivității agricole. Recoltele obținute în primii ani, după intrarea în vigoare a reformei agrare, nu au fost
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
dețină mari proprietari precum Recsei Andrei, succesorul său, Ludovic, precum și Degenfeld Maxim sau Pechy Francisc. Reforma agrară a avut efecte benefice pentru întreaga societate românească, deci și pentru locuitorii Ulmeniului și a satelor aparținătoare, ducând la consolidarea categoriei țărănimii mijlocii. Țărănimea satului s-a angajat într-un efort susținut în direcția reorganizării gospodăriilor proprii, a cultivării pământului primit. Urmarea acestei atitudini - creșterea productivității agricole. Recoltele obținute în primii ani, după intrarea în vigoare a reformei agrare, nu au fost spectaculoase, însă
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
forțată a minorilor 6. Forme de opoziție și contestare 6.1. Rezistența armată 6.2. Dizidența Studiu de caz: impactul Actului final de la Helsinki asupra României. Doina Cornea 6.3. Exilul românesc Studiu de caz: Radio Europa Liberă 7. Economia 7.1. Satul: țărănime, colectivizare, sistematizare 7.2. Orașul: proletariat, industrializare, urbanizare 7.3. Crizele economiei de comandă: raționalizarea alimentară, penuria bunurilor de consum, comerțul paralel, corupția 8. Societatea 8.1. Viața cotidiană: petrecerea timpului liber 8.2. Culte și practici religioase 8.3. Minorități etnice 9. Educația și
ORDIN nr. 7.734 din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292751]
-
1862, Berești, Galați - d. 17 mai 1952, București) - prozator, zoolog român, membru de onoare al Academiei Române. Activitatea științifică A făcut parte din grupul biologilor și medicilor români socialiști, s-a simțit toată viața atașat mișcării muncitorești, a condamnat reprimarea răscoalei țărănimii din 1907 și a cerut „reforme politice adânci și serioase” în favoarea țăranilor „nu gloanțe și închisori”. A avut relații strînse cu mari biologi din România și din întreaga Europă, dar printre prietenii săi apropiați s-au numărat de asemenea Alexandru
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești () [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
să dărâme și nici măcar să dovedească nimic, ci doar să mărturisească o credință și solidaritatea mea continuă cu inima celor mulți cari au avut parte tot de ocări și proboziri, și prea arar de vorbe bune... În vieața altor națiuni, țărănimea a putut avea, și a avut, un rol secundar, șters; pentru noi însă e izvorul românismului pur și etern. La noi, singura realitate permanentă, inalterabilă, a fost și a rămas țăranul. Atât de mult că, de fapt, ță ranul român
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
țăranului. Ea i-a dăruit puterea de a rezista și de a birui încercările veacurilor. Creștinismul nostru, așa cum îl practică și-l trăiește țăranul, ascunde într’însul toate fazele și peripețiile istoriei poporului român, întocmai ca și limba românească... Dacă țărănimea română a fost ursită să conserve rasa, pământul, limba și credința noastră, înseamnă că ea este întruchiparea tuturor virtualităților și energiilor românești, că deci dintr’însa trebue să pornească și să se inspire tot ce e românesc. în trecut, din
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
omului, au impus libertatea popoarelor, precum curentele dominante actuale, prin încătușarea individului, sunt sortite să îngenuncheze pe cei slabi în folosul celor puternici. Vântul de generozitate universală a prilejuit, cum era natural, și mari exagerări. Mila, compătimirea și dragostea pentru țărănime au creat o imagine falsă a țăranului, o idealizare ieftină și dulceagă, departe de realitate. Pe măsură ce interesul pentru țăran creștea, s’a ajuns să nu se mai poată vorbi despre el decât în termeni hiperbolici. Iar când sufragiul universal a
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
să nu se mai poată vorbi despre el decât în termeni hiperbolici. Iar când sufragiul universal a oferit un buletin de vot țăranului analfabet și nemâncat, oropsitul de ieri s’a pomenit deodată tiran prin procură. Pentru că toate mișcările în favoarea țărănimii au fost infectate de retorism, au rămas simple intenții fără rezultate practice. După o sută de ani de emancipare, devenit proprietar asupra aproape totalității pământului cultivabil, țăranul român se află în aceeași mizerie morală și culturală, iar standardul lui de
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
la îndemână pe țăranul român, în caz de îndoieli. După Creangă și Coșbuc, mișcarea semănătoristă, împreună cu cele similare și adiacente, a putut enunța axiomatic că o literatură românească adevărată trebue să purceadă din realitatea românească, adică direct sau indirect din țărănimea care reprezintă ceea ce are mai original neamul nostru. De fapt semănătorismul n’a făcut decât să formuleze și să strige cu glas tare, ca să pătrundă în conștiința tuturor, ceea ce au simțit totdeauna, deși nu atât de categoric, toți creatorii de
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Muzeu al Comunismului la București. Pașca Alexa, țăran din satul Aluniș, judetul Sălaj, a scris începând din 1974 o cronică a vieții satului său în plină eră comunistă. Sunt 14 caiete de însemnări, o cronică frustă a perioadei în care țărănimea a încercat să se acomodeze cu noua situație istorică. În 1986, în plin regim totalitar, un tânăr de 24 de ani, din Bădăcin l-a comemorat, împreună cu un grup de prieteni, pe Iuliu Maniu. Pentru acest lucru, Ioan Pop sau
Mariana Rusen: 5 poveşti din comunism – vineri, la TVR 2, de la ora 19.00 () [Corola-blog/BlogPost/339425_a_340754]
-
auzit. Astfel, vom scoate aceste meleaguri la lumină, dar la lumina și strălucirea pe care ne-o dă socialismul glorios. În ziua de astăzi, putem face acest lucru minunat, fiindcă partidul ne-a creat toate condițiile. Astăzi - poate ați auzit - țărănimea muncitoare, care a pășit cu încredere pe calea arătată de partid, muncește cu râvnă în agricultura socialistă, ca și clasa muncitoare în fabrici și uzine, construind laolaltă cu succes socialismul pe meleagurile străbune. Nu credeți că noi trebuie să dăm
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
stratificare socială în cadrul obștii sătești, putem spune că apar și relațiile sociale feudale în societatea românească. Voievodul, împreună cu familiile mai favorizate și-au însușit cele mai fertile pământuri și cele mai frumoase herghelii de cai și cirezi de vaci. Iar țărănimea s-a stratificat în țărani liberi (răzeși în Țara Moldovei și moșneni în Țara Românească) și țărani aserviți (vecini în Țara Moldovei, iobagi în Transilvania, sau rumâni în Țara Românească). Conducerea comunităților vicinale (sătești) era asigurată de cneaz - ales inițial
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
fiind înfățișate și înconjurate de o aură a dragostei noastre românești de gen simplă, dar puternică și nestrămutată. Culmea este, că această dragoste a fost tot timpul în istorie ca un atu al celei mai de jos pături sociale - a țărănimii (George Coșbuc, Octavian Goga și mulți alții)! Celelalte pături sociale fiind, după mari autori și după cele mai sigure dovezi istorice, niște venetici care au infectat mentalitatea autentică românească cu tot felul rele (vezi "Psihologia Poporului Român" de D. Drăghicescu
CEVA MAI TARE ŞI DECÂT ZIUA PĂCĂLELILOR...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341642_a_342971]
-
Autorului (Credeți faptelor, nu vorbelor) Dezastrul general al agriculturii românești este bine cunoscut. Atât de români, cât și de străini. Și totuși, în pofida angajamentelor sterile ale guvernanților și a resemnării tuturor acelora care - direct sau indirect - se identifică cu rămășițele țărănimii, situația agriculturii românești trebuie urgent și serios ameliorată. În caz contrar, toate sacrificiile și eforturile postdecembriste ale românilor sunt primejdios de zadarnice, iar interminabila noastră reformă se conturează din ce în ce mai mult în ofensă la adresa trăitorilor de pe aceste meleaguri, deoarece face ca
OPERIBUS CREDITE ET NON VERBIS de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343669_a_344998]