559 matches
-
care Maniu avea o relație antagonistă 27. Ruptura dintre cele două grupări era, probabil, legată de incapacitatea PNȚ de a realiza platforma cu care câștigase puterea În 1928. În scurta perioadă În care s-a aflat la conducerea țării, guvernul țărănist s-a dovedit la fel de ineficient În administrarea puterii ca și regimul liberal care Îl precedase. Performanța inadecvată a partidului pe care Îl susținuse nu a făcut decât să Întărească neîncrederea lui Moldovan În regimurile parlamentare. În același timp, propriile sale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu o lucrare intitulată „Problema evoluției poporului român”. Lui i-au succedat numeroase nume celebre: sociologul Dimitrie Gusti; Constantin-Rădulescu Motru, unul dintre cei mai importanți filosofi români din perioada interbelică; geograful Simion Mehedinți; demograful Sabin Manuilă; Alexandru-Vaida Voevod, celebrul politician țărănist; Alexandru Tzigara-Samurcaș, unul dintre cei mai importanți etnografi ai momentului și mulți alți intelectuali de renume, toți specialiști de prim nivel În domeniile lor de expertiză și, În același timp, formatori de opinie publică 55. Vorbitorii au oferit definiții foarte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
grup-țintă Întreaga populație a Transilvaniei, Într-un mod care rezona cu revendicările lui Babeș În favoarea accesului egal al tuturor cetățenilor la serviciile de sănătate. Un alt promotor al programelor eugeniste de asistență medicală a fost Alexandru Vaida-Voevod, bine cunoscutul politician țărănist care mai târziu a migrat către extrema dreaptă. Într-o conferință susținută În aprilie 1921, el acuza guvernul liberal de promovarea darwinismului social În programele sale de asistență medicală și de comportament iresponsabil, pentru că lăsa unele probleme critice de sănătate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cele mai laborioase ale Fundației Rockefeller În România au constat tocmai În efortul de a obține fonduri complementare, refuzate constant de autoritățile liberale, după ce PNȚ a pierdut puterea 25. Legea Moldovan (1930)tc "Legea Moldovan (1930)" În timpul foarte scurtei guvernării țărăniste, eugeniștii au avut, În sfârșit, șansa de a pune bazele unei reforme integrale a sănătății publice. În 1930, după o perioadă Îndelungată de dezbateri cu alți medici și decidenți din Ministerul Sănătății despre natura și dimensiunea reformei, Moldovan a reușit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
9. „Congresul extraordinar al medicilor funcționari asistați de medicii practicieni”, Sănătatea Publică, vol. 1, nr. 4, aprilie 1921, pp. 13-14. 10. Se poate ca motivele pentru care cei doi politicieni Îl susțineau pe Moldovan să fi fost diferite, pentru că facțiunile țărăniste conduse de Vaida-Voevod și, respectiv, Iuliu Maniu s-au despărțit destul de devreme, În perioada de după război. Ambele Își arogau rolul de voce a maselor rurale, Însă facțiunea lui Maniu avea o orientare democratic-pluralistă, În timp ce Vaida-Voevod a devenit, treptat, un susținător
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
același timp, adepții acestui model consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxia etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și V. Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie ideea că „evoluția agriculturii urmează calea ei proprie”, iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma de organizare economică de tip
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxia etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și V. Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie ideea că „evoluția agriculturii urmează calea ei proprie”, iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma de organizare economică de tip familial, care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la acest aspect, Stere aprecia: „calea progresului social nu poate fi deschisă pentru noi decât prin realizarea unei adevărate democrații rurale românești” (Stere, 1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, V. Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste, potrivit căreia evoluția societăților cu mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie, necapitalistă, bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial, care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și istoria ne arată că toate societățile manifestă fizionomia elementelor lor dominante în producția lor economică. Simpatic sau antipatic, țăranul e o realitate” care trebuie acceptată de oricine o examinează dintr-un unghi sociologic (Ralea, 1928). Evaluând modelul poporanist și țărănist asupra structurii și direcției de evoluție a societății românești, Eugen Lovinescu (1881-1943) și Șt. Zeletin observau, nu fără temei, caracterul său hibrid, dualismul său structural: o structură social-economică medievală pe care s-a altoit o formulă de democrație politică revoluționară
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o structură social-economică medievală pe care s-a altoit o formulă de democrație politică revoluționară (Lovinescu, 1972, pp. 314-315); „sus” instituțiile democratice ale burgheziei capitaliste, „jos” viața economică a vechiului regim (Zeletin, 1991, p. 19)! Gânditorii de orientare poporanistă și țărănistă au introdus în circuitul de idei o seamă de conceptualizări privind mecanismele dezvoltării sociale, rolul și funcțiile instituțiilor politice, culturale în cristalizarea poziției clasei sociale țărănești. Cercetările personale de mare probitate științifică, dar și datele furnizate de monografiile sociologice ale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
foarte stimat de americani. Au existat două, chiar trei tentative din interior de a prezenta personalitățile politice românești sub o lumină fascistă. Cineva din departamentul românesc a falsificat, de exemplu, o bandă de magnetofon astfel Încît să reiasă că liderul țărănist Corneliu Coposu era favorabil legionarilor. Asta, după ’90.... Da, după ’90. Autorul acestui fals a fost ușor descoperit pentru că se știa cine se ocupase la ora și În ziua respectivă de emisiunea În cauză..., și, În loc să fie dat afară imediat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o utilă rubrică de revistă a presei În care erau prezentate cele mai multe dintre aparițiile editoriale ale românilor din Întreaga lume. La rîndul lor, social-democrații grupați În jurul lui Șerban Voinea au editat săptămînal, Începînd din 1950, România viitoare. Buletinul tineretului național țărănist În exil. La o primă vedere, calitatea grafică a acestei publicații denotă faptul că redactorii aveau la dispoziții suficienți bani pentru a investi În calitatea hîrtiei, a cernelii, a tiparului. Tot În stînga spectrului politic se plasa și Era Nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
coroborate cu cele deținute de alți lideri, care le-au confirmat” (p. 121), „deținem informațiile de la foști deținuți politici care preferă să nu Își dezvăluie identitatea” (notele 22 și 24 de la aceeași pagină, 121), „deținem informația de la un proeminent lider țărănist, care a ținut să-și păstreze anonimitatea doar În legătură cu acest episod” (nota 22, p. 301). Informațiile astfel „confirmate” sînt extrem de numeroase; oricît de „copleșitor” ar fi fost rolul jucat de „anecdotica politică”, după cum se exprimă autorii la pagina 122, credem
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cuvânt ai intereselor maselor țărănești. Date fiind asemănările dintre punctele programatice, baza socială și metodele de acțiune ale partidelor țărănești din țările răsăritului Europei, adeseori istoricii din Occident prezintă țărănismul ca pe o mișcare unitară, specifică acestei zone. Analiza partidelor țărăniste a generat în istoriografia din țările apusene puncte de vedere contradictorii. Unii observatori din Vest au afirmat că dezvoltarea conștiinței politice a maselor rurale - mișcarea țărănistă - constituia un eveniment istoric major la fel de important ca ridicarea momentană a claselor mijlocii din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din Occident prezintă țărănismul ca pe o mișcare unitară, specifică acestei zone. Analiza partidelor țărăniste a generat în istoriografia din țările apusene puncte de vedere contradictorii. Unii observatori din Vest au afirmat că dezvoltarea conștiinței politice a maselor rurale - mișcarea țărănistă - constituia un eveniment istoric major la fel de important ca ridicarea momentană a claselor mijlocii din Apusul Europei în secolele anterioare 3, în timp ce alții, luând în considerație ansamblul măsurilor economice, sociale și politice adoptate de guvernul Stambolisky în Bulgaria, o considerau drept
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dea, cât și din cauza limitelor programului ei. Datorită unei relative izolări fizice și unui simplu, adesea primitiv, mod de viață, țăranii erau excepțional de greu de organizat din punct de vedere politic. Experiența perioadei interbelice a demonstrat apoi că filozofia țărănistă era nesigură și ambiguă nu numai în scopuri, ci, mai cu seamă, în aplicarea practică. Virtuțile întruchipate de țărani - calitățile primare, rădăcinile adânc înfipte în pământ și altele - toate acestea reprezentau elemente care nu mai caracterizau societatea modernă a veacului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a întemeia o „partidă țărănească“ a fost pusă în practică odată cu organizarea, în același an, a unui congres al țăranilor argeșeni, care a avut loc în comuna Corbeni, din județul Argeș. Din anul 1884 până în 1898, Dobrescu-Argeș a susținut ideea țărănistă în Parlament, dar, ulterior, el va sprijini pe conservatori împotriva liberalilor, așa că organizația s-a îndepărtat de programul ei inițial în urma reorientării politice a lui Dobrescu-Argeș13. La cumpăna dintre veacurile XIX și XX, ideea țărănistă continua să persiste, nemaiavând însă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1898, Dobrescu-Argeș a susținut ideea țărănistă în Parlament, dar, ulterior, el va sprijini pe conservatori împotriva liberalilor, așa că organizația s-a îndepărtat de programul ei inițial în urma reorientării politice a lui Dobrescu-Argeș13. La cumpăna dintre veacurile XIX și XX, ideea țărănistă continua să persiste, nemaiavând însă aceeași forță ca în anii anteriori. Acum, Dobrescu-Argeș, împreună cu un cerc studențesc, din care făceau parte, între alții, Toma Dragu, C. Orănescu, C. A. Popescu (Spulber), Vlădescu-Olt, a scos ziarul „România rurală“, pe care l-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în anii anteriori. Acum, Dobrescu-Argeș, împreună cu un cerc studențesc, din care făceau parte, între alții, Toma Dragu, C. Orănescu, C. A. Popescu (Spulber), Vlădescu-Olt, a scos ziarul „România rurală“, pe care l-a difuzat în toate satele 14. Bazele ideologiei țărăniste din România au fost puse în prima decadă a secolului XX, însă Partidul Țărănesc s-a constituit abia după încheierea primului război mondial, la 5/18 decembrie 1918, din inițiativa învățătorului Ion Mihalache, el însuși de origine țărănească 15. Ideologia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
efect al influenței acestora în conducerea activă a partidelor fuzionate în octombrie 1926, Partidul Național-Țărănesc nu a fost în întregime în dezacord cu multe din propunerile făcute de liberali. Ramura lui transilvăneană a subscris la intervenționismul statului, cerut de ramura țărănistă în mod simplist, pentru că ea a crezut că aceasta reprezenta singura cale de a desprinde pe liberali din pozițiile cheie ale economiei țării. De altfel, diferența dintre interesele economice și ideologia socială a celor două ramuri ale P.N.Ț. explică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
țărănesc într-unul al clasei mijlocii, în care dăinuiau vestigii privitoare la țărani 22. Din analiza evoluției programelor și a politicii promovată - observa istoricul american Henry L. Roberts - nu încape nici o îndoială că guvernele Partidului Național-Țărănesc nu au fost prea țărăniste nici în compoziție, nici în activitățile lor. Nu s-ar putea spune că partidului i-a lipsit un program agrar sau că el ar fi fost indiferent față de țărani; cu siguranță că partidul se privea ca un purtător de cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și inventarului, dr. Sabin Manuilă, de către comisie pentru a-i pune la dispoziție materialele statistice necesare și informația obținută de moșierul Cristea Goilov 76 de la un cunoscut de-al lui Ion Hudiță, căreia i-ar fi spus că Partidul Național Țărănist era hotărât să sprijine exproprierea totală cât mai curând posibil, fără trecerea proiectului legii prin Parlament, și că pentru o asemenea formulă optase chiar Iuliu Maniu 77, toate acestea au îngrijorat moșierimea, care s-a decis să abandoneze politica de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mod esențial diferit 102. Moșierii din rândurile Partidului Național-Țărănesc erau numericește puțini în raport cu cei înregimentați în Partidul Național Liberal, având și proprietăți incomparabil mai reduse față de cele ale liberalilor, care posedau adevărate latifundii, dar aceștia nu au putut influența orientarea țărănistă a partidului de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Oricum, prezența lor în partid a alimentat atacurile neîndreptățite ale stângii împotriva conducerii național-țărăniste pe tema reformei agrare. Tocmai în acest sens, Ion Mihalache evidenția, cu prilejul lansării proiectului legii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ion Mihalache de aceasta, dar că pretindea să i se asigure funcția de prim-ministru în viitorul guvern 131. S-ar părea, dacă dăm crezare comunicatului P.N.Ț. referitor la evenimentele de după demisia lui Nicolae Rădescu, că și conducerea național țărănistă a acceptat ca doctorul Nicolae Lupu să fie investit în funcția de premier, prin recomandarea făcută atunci regelui, însă - după cum se știe - suveranul a fost forțat de primul locțiitor al comisarului poporului pentru afaceri externe al U.R.S.S., Andrei Ianuarievici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]