455 matches
-
cum ar fi putut cenzura punerea în scenă? Slavă Cerului, toți politrucii au fost atât de speriați, încât au acoperit toată povestea. Sunt dintre fericiții care au văzut, probabil, cea mai curajoasă atitudine „de scenă” din toată istoria comunistă a țărișoarei. Cu vreo douăzeci de ani mai înainte, desigur că băieții de la „Divertis” ar fi ajuns la Canal, iar acum ar fi fost membri AFDPR. Ar fi pățit-o ei și atunci, dacă frica politrucilor n-ar fi păzit bostănăria. De
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în lojă, de ce s-a pupat afectuos pe obraji cu „balega“? Moralul, eticul și iubitorul de dreptate Vadim trebuia să ia atitudine, imediat cum a aflat de „furtul Stelei“. Patriotul senator Vadim trebuia să spună, dacă știa, că bănuții bietei țărișoare au încăput pe mîna „derbedeului“. N-a suflat o vorbă pînă cînd i-a venit pe voleu. A tăcut complice sau abia aflase cu cîteva minute în urmă și s-a grăbit să anunțe numaidecît nația, dînd buzna telefonic în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
reorganizarea și omologarea brutal-totalitară a lumii. 8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii țărănești1tc "8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii Țărănești 1" Dragă Calvino, Maurizio Ferrara spune că eu regret o „vârstă de aur”, tu spuică regret „țărișoara”; toată lumea zice că regret ceva, făcând din acest regret al meu o valoare negativă și, prin urmare, o țintă ușoară. Ceea ce eu regret (dacă despre regret se poate vorbi) am spus-o deschis, chiar dacă în versuri (vezi Paese sera, 5
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
deschis, chiar dacă în versuri (vezi Paese sera, 5.01.1974). Că alții s-au prefăcut că nu înțeleg mi se pare normal. Dar mă mir că tu n-ai vrut să înțelegi (care nu ai nici un motiv). Eu să regret „țărișoara”? Dar atunci tu n-ai citit nici măcar un vers din Ceneri di Gramsci 2 sau din Calderòn3, n-ai citit un singur rând din romanele mele, n-ai văzut nici un cadru din filmele mele, nu știi nimic despre mine! Pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un singur rând din romanele mele, n-ai văzut nici un cadru din filmele mele, nu știi nimic despre mine! Pentru că tot ceea ce am făcut și tot ceea ce sunt exclude prin însăși natura sa ideea că eu aș putea să regret țărișoara. Asta dacă nu cumva tu mă consideri schimbat radical, lucru care face parte din psihologia italienilor dispuși să vadă miracole la tot pasul - lucru care însă nu mi se pare demn de tine. „Țărișoara” este mic-burgheză, fascistă, creștin-democrată; e provincială
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
că eu aș putea să regret țărișoara. Asta dacă nu cumva tu mă consideri schimbat radical, lucru care face parte din psihologia italienilor dispuși să vadă miracole la tot pasul - lucru care însă nu mi se pare demn de tine. „Țărișoara” este mic-burgheză, fascistă, creștin-democrată; e provincială și stă la marginea istoriei; cultura sa este un umanism scolastic, formal și vulgar. Vrei ca eu să deplâng toate acestea? În ceea ce mă privește, această țărișoară a fost o țară a jandarmilor, care
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu mi se pare demn de tine. „Țărișoara” este mic-burgheză, fascistă, creștin-democrată; e provincială și stă la marginea istoriei; cultura sa este un umanism scolastic, formal și vulgar. Vrei ca eu să deplâng toate acestea? În ceea ce mă privește, această țărișoară a fost o țară a jandarmilor, care m-a arestat, m-a judecat, m-a persecutat, m-a linșat timp de aproape douăzeci de ani. Lucrurile astea poate să nu le cunoască un tânăr. Poate că am avut acea minimă
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să se uite la chioșcurile de ziare ca să nu citească în ziare știri cumplite și scandaloase despre propria-i persoană. Dar dacă eu pot să uit toate acestea, tu nu trebuie să le dai uitării... Pe de altă parte, această „țărișoară” nu și-a încheiat represiunea la adresa mea. Linșajul continuă. Poate că acum îl organizează revista Espresso - vezi notița introductivă (Espresso, 23.06.1974) la câteva intervenții asupra tezei mele (Corriere della Sera, 10.06.1974): notiță în care se rânjește
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
toți intelectuali și burghezi. O viață de muncă și, în esență, o viață cuminte. Dar eu, asemenea doctorului Hyde, am o altă viață. Ca s-o pot trăi, trebuie să rup barierele naturale (și inocente) de clasă. Să sparg pereții țărișoarei și să intru în altă lume: lumea țărănească, lumea lumpenproletară și lumea muncitorească. Ordinea în care numesc aceste lumi ține de importanța experienței mele personale, nu de importanța lor obiectivă. Până în urmă cu câțiva ani, aceasta era o lume preburgheză
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în țările din lumea a treia, unde ea încă supraviețuiește, deși chiar și aceste zone intră acum în orbita așa-zisei Dezvoltări). Oamenii din acest univers nu trăiau o vârstă de aur, după cum nu aveau nici de-a face cu țărișoara, decât la nivel formal. Ei trăiau ceea ce Chilanti a numit vârsta pâinii. Ceea ce înseamnă că erau consumatori doar de bunuri esențiale. Și poate că tocmai acest lucru făcea să fie redusă la esență viața lor săracă și precară. Or, este
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
afirmație retorică a prezenței PCI (pe care n-a pus-o nimeni la îndoială!); b) o serie de supoziții în ceea ce mă privește, atribuindu-mi în primul rând, în mod incorect, regrete pe care nu le recunosc. Eu nu regret „țărișoara”, ci imensul univers țărănesc și muncitoresc de dinainte de Dezvoltare, univers transnațional în cultură, internațional în alegerea marxistă. În al doilea rând, Ferrara - nepregătit în fața „semioticii”, știință cu care a trebuit să se confrunte brusc - mă acuză de culturism și de
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Realitatea TV, 18.III.2008) Fericirea și salvarea României vine de la respectarea prerogativelor legislației europene. (Radio Guerrilla, 21.III.2008) ori de câte ori negoțul și târguiala asta de prost gust nu duce nicăieri (Realitatea TV, 2007) violența și vulgaritatea lor a invadat țărișoara noastră (Realitatea TV, 7.VI.2007) performanța și salvarea începe de la individ (Realitatea TV, 10.VI.2007) au ieșit foarte mulți [alegători] din Ardeal, Harghita și Covasna s-a situat printre... (B1 TV, 25.XI.2007) Antena 1 și Antena
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca niște buni europeni, despre probleme românești. martie, 1998 Cine va aprinde lumina în Basarabia? Alegerile locale și referendumul consultativ privind forma prezidențială de guvernământ, inițiat de șeful statului au dezvăluit încă o dată, pentru cine mai avea oarecare dubii, că „țărișoara” orbecăiește, colectiv și solidar, tocmai în cercul al noulea al întunericului preletal. Comuniștii și partidele nostalgiei sovietice, care au format un singur bloc electoral, în contrast cu „democrații” care au înțeles să fie umiliți separat, au câștigat din nou majoritatea, de data
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
soluție fericită, ci, mai degrabă, una descalificantă în aceste timpuri. Dacă vor să se perpetueze la putere, conducătorii de astăzi ai Basarabiei nu trebuie să-și inventeze un pedigri onorabil, ci doar să asigure sufletele încă în viață ale acestei țărișoare cu lumină, căldură și mâncare. E un îndemn pragmatic, dar care cade perfect pe orizontul de așteptare al unei populații pe care mizeria aproape că a dezumanizat-o. Așadar, pentru a-și păstra fotoliul, președintele Lucinschi are nevoie de buni
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
omenește, i-a frisonat un timp. Persoanele mai fidele, capabile să facă față noilor realități, au fost avansate, unele chiar sus de tot, în posturi de conducere ale tânărului stat. Legitimate oficial, mai trăgând o hăitură în numele independenței și suveranității „țărișoarei”, ele continuă să spioneze și să intimideze cu spor, adică să facă ceea ce au făcut și în regimul sovietic. În loc să avem o limpezire a faptelor și o reevaluare lucidă și nicidecum vindicativă a trecutului, atât de necesare mersului înainte al
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
vorbește despre un simptom mai general de inadecvare la necesitățile zilei. Să ne întrebăm, de exemplu, în aceeași ordine de idei, câți dintre copiii basarabeni, aflați la studii în România, vor accepta să se întoarcă, să pună umărul la modernizarea „țărișoarei”, unde li se va cere, pesemne, randamentul maxim, fără ca cei ce i-au trimis la „înalte școli” - de la părinți și până la factorii de răspundere publică - să se fi simțit datori să creeze acasă niște condiții în care tinerii absolvenți și
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
critic literar. Refuzul Uniunii Scriitorilor de a accepta această idee aberantă, insultătoare pentru tot ce este românesc, este vehement criticat de Ion Druță, care amenință cu o creștinească scindare a Uniunii Scriitorilor, iar guvernul, altfel debil și jalnic în administrarea țărișoarei, ia o hotărâre prin care sugerează hermeneutic ea e obligatoriu că bustul lui Lupan să fie „clasicizat”. Ce sunt toate acestea? Restaurație, reziduuri ale comunismului, amnezie, sfidare a istoriei, prostie?... Cred că sunt toate la un loc, într-un foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Politicienii trebuie să susțină candidatul propus de centru, pe Agamiță Dandanache, iar Cațavencu, în lipsa scrisorii, se mulțumește să conducă manifestația în onoarea celui ales. Farfuridi și Brânzovenescu sunt gata oricând de trădare, "dacă interesele partidului o cer"; "Cațavencu plânge" pentru "țărișoara" lui și vrea să treacă drept martir; Dandanache a ajuns în funcție importantă tot în urma unui șantaj cu o scrisoare pe care el refuză s-o înapoieze: "mai trebuie ș-altă dată..." Un personaj interesant este polițaiul Ghiță Pristanda, care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
într-un call-center, gândindu-mă, între altele, cum aș reacționa în cazul în care chirurgul mi-ar spune că a lipsit la lecția despre ficat, pentru că era salariat pe post de brancardier. Se spune că studenții reprezintă viitorul luminos al țărișoarei noastre, că nu este bine că ne fug tinerii cu studii etc. Faptele demonstrează că 80% dintre firmele contactate au arătat că nu sunt interesate să transmită din timp semnale către acest segment potențial de resurse umane, preferând, probabil, recrutarea
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
am încheiat cu capitolul despre Grecia, cel de-al doilea începe tot cu amintiri despre un spațiu de excepțională civilizație. Cipru, insulă cu o cultură străveche, dar și cu un prezent de invidiat, mai ales de către noi românii, este o țărișoară pe care nu poți să nu o îndrăgești. Am avut șansa să o cunosc direct, cu prilejul celor trei vizite oficiale, precum și al unei misiuni temporare, în calitate de Însărcinat cu afaceri a.i. la Ambasada României din Nicosia. Eram mare șef de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
decât în diagonală un obligatoriu itinerar cultural-istoric al Insulei Paradisului sau Insula Afroditei (conform legendei), cum a mai fost răsfățată. Am luat-o, deci, pe scurtătură, vizitând unele dintre cele mai bogate muzee în mărturii despre trecutul și prezentul acestei țărișoare. Nu puteam să trec nepăsător pe lângă Muzeul de arheologie sau Muzeul de artă modernă și cel al bijuteriilor. Există până și un Muzeu de istorie a banilor. Dar, în capitala țării, Nicosia (fosta Ledra din antichitate), am văzut cea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
folosit: cărbunele inferior. Citat din raport: „...principalul neajuns (...) îl constituie neasigurarea stocului de cărbune pentru perioada friguroasă, de 60 de mii de tone”. Era și normal, de vreme ce lignitul în două cu pământ vegetal era adus tocmai din celălalt capăt al țărișoarei! Cât despre calitatea mizeriei ce urma a fi arsă în cuptoarele „uzinei” vasluiene, iată ce se consemna în raport: „... se întâmpină greutăți și în asigurarea calitativă a cărbunelui livrat. Astfel, C.E.U.C. Motru livrează cărbune cu putere calorică între
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care vor fi antrenați foștii adversari din războiul civil din '75-'90. La urma urmei, întregul Orient Apropiat și Mijlociu este în fierbere, este un butoi cu pulbere, și cum ar putea fi liniște și pace sub cedrii Libanului, o țărișoară de doar 10400 de km2 și cu mai puțin de 4 milioane de locuitori? 24 mai 2007 O trecere în revistă Clasa politică românească își linge rănile, dar trebuie să se grăbească, pentru că vor veni altele, care s-ar putea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
rând portretele mai multor fruntași români din Bucovina. În numărul de azi este portretul tânărului și zelosului luptător dr. George Popovici, deputat în Parlamentul din Viena. Cu acest prilej se face cunoscut trecutul Bucovinei și starea poporului român din această țărișoară, puțin cunoscute poporului român.” Prim redactor la Foaea a fost G. Tofan. Foaea poporului (4 decembrie 1909-1918 nr.40) era ziarul românilor uniți, un continuator al periodicului ce-i vestise sosirea. * Foaia Săteanului apare la 2 octombrie 1932; redacția și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Morariu, Ioan Biala - țăran din Pătrăuții de Jos, Mihai C., Elena Dobrozinschi, Ilie a Petre Timeș din Cupca, George Tofan ș.a. * „Bucovina Hurmuzăcheștilor” - astfel apărea la 1 mai 1848 „Bucovina, pe jumătate în haină nemțească, dar ea a adus în țărișoara noastră tot ce avea mai distins neamul românesc de pretutindeni pe care-l considera ca unul și nedespărțit” , scrie Vasile Grecu în Gazeta Bucovinei la 4 aprilie 1919. Și se și explică: excelentul foileton al Bucovinei a fost un început
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]