8,731 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NE-AU ZBURAT DIN SUFLETE COCORII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne-au zburat din suflete cocorii spre aceleași țărmuri neștiute și de unde nu se mai întorc Toamna vieții pare nesfârșită Ne-au zburat din suflete cocorii de parcă am plăti un bir mereu un altu-n fiecare an cu o nouă generație de cocori mai tineri și mai triști Referință Bibliografică
NE-AU ZBURAT DIN SUFLETE COCORII de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_au_zburat_din_suflete_cocorii.html [Corola-blog/BlogPost/359482_a_360811]
-
evoluând sub aripă divină ? Un vis frumos venit din colb de stele hrănindu-se cu gândul nemuririi, te prinde-n joc nebun,un joc de Iele transpus în altă față a gândirii. Poți să gonești pe aripi ne-ncercate, călătorind spre țărmuri neștiute, de lași în urmă șirul de păcate chiar ai să vezi pe cele nevăzute! Dar să revii păstrându-ți fericirea unei păreri trecute și dorite? E tot al tău,tu ai avut iubirea, un Eden de o clipă din
PĂSTREAZĂ VISUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1463038229.html [Corola-blog/BlogPost/382183_a_383512]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poeme > Meditatie > ȘTEFAN DUMITRSCU - POEME PROFETICE Autor: Ștefan Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1897 din 11 martie 2016 Toate Articolele Autorului Motto: „Noi vom muri asasinațI Într-un apus adânc de soare Pe țărmurile unui veac Gesticulând a disperare!” CALUL TROIAN AL LUMII, AMERICA SAU LUCEAFĂRUL [1] De n-aș fi ființa pură străină de frumoasă în lumea asta-n care nimic nu este viu și-ar exista o Lege ce m-ar iubi
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
America să fiu [2] Și primul gest pe care l-aș face-n dimineața nașterii mele stranii ar fi să mă dezbrac pe scena nesfârșită-a Oceanului Atlantic eu aș juca-n picioare sublimul nostru veac [3] Când aș cădea pe țărmuri de-atâta oboseală aș mai voi în lume să-mi fie-o sile-adâncă de cărnurile mele vărsate peste țărmuri la care viermii lumii se-ndeasă și mănâncă [4] Și mi-aș aduce-aminte apoi într-un târziu cum că de fapt în
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
să mă dezbrac pe scena nesfârșită-a Oceanului Atlantic eu aș juca-n picioare sublimul nostru veac [3] Când aș cădea pe țărmuri de-atâta oboseală aș mai voi în lume să-mi fie-o sile-adâncă de cărnurile mele vărsate peste țărmuri la care viermii lumii se-ndeasă și mănâncă [4] Și mi-aș aduce-aminte apoi într-un târziu cum că de fapt în veacuri iluzie eu sânt metaforă pe cerul unei specii mioape fata morgana-n veacuri străină apărând [5] Născut eu
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
Lună și nechezând prea mândru de toate și de sine [10] Și parcă s-ar petrece un fel de somn invers cine pe cine-n lumea aceasta se visează Calul Troian e Tatăl acestei Troi imense sau Troia stă pe țărmuri înnebunind de groază [11] Cine pe cine oare acum se sinucide cețoasă este lumea nedeslușit e totul se-aude Calul tragic ca un cocoș din ape și iată se zărește că tot el este mortul [12] El nu nechează-n
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
odinioară [33] Și se-aprind iarăși torțe femeile-n lumine se văd dement pe mese goale dansând și stins de undeva se pare că tropăit se-nalță însă visul rămâne ca vis al unui vis [34] Și ei zăresc la țărmul bătrânei Europe osul unei Americi ce fuse Cal Troian nu cumva mort e Calul acolo unde este Cetatea fiind ea însăși mormântul lui de Cal [35] Și vaiete se-nalță și lumea se scufundă Cetatea este burta ce-și naște
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
să fiu [100] Și primul gest pe care l-aș face-n dimineața nașterii mele stranii ar fi să mă dezbrac pe scena nesfârșită a oceanului Atlantic eu aș juca-n picioare sublimul nostru veac [101] Când aș cădea pe țărmuri de-atâta oboseală aș mai voi în lume să-mi fie-o silă-adâncă de cărnurile mele vărsate peste țărmuri la care viermii Lumii se-ndeasă și mănâncă NAȘTEREA POETULUI (Tatălui meu, Nicolae!) [1] Venea sufletul de departe Doamne, să mă opresc
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
mă dezbrac pe scena nesfârșită a oceanului Atlantic eu aș juca-n picioare sublimul nostru veac [101] Când aș cădea pe țărmuri de-atâta oboseală aș mai voi în lume să-mi fie-o silă-adâncă de cărnurile mele vărsate peste țărmuri la care viermii Lumii se-ndeasă și mănâncă NAȘTEREA POETULUI (Tatălui meu, Nicolae!) [1] Venea sufletul de departe Doamne, să mă opresc la această casă cu mâinile arătă pântecul mă așteaptă sânge și miere pe masă [2] Ieși o femeie frumoasă
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
-l astup [15] Și mă trezesc ca dintr-un somn și mă văd mortu-acelei sfere acelui cer acelei lumi plutind prin neguri și prin ere [16] Și mângâiam pe dinlăuntru dinspre adânc înspre afară femeia albă ce-o privisem pe țărmul mării într-o seară [17] Și începea un fel de dor de imnuire și durere și eu vedeam cum cresc ca apa în pântecul acelei sfere [18] Și-mbrătișam pe dinlăuntru iubita care mă năștea cădeau miresmele-n adâncuri și-adâncurile
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
le purtăm De cade ploaia, bruma, nu ne pese, și nici de iarna care ițește peste munți, că-n inimi încă iubirea ne e cântec și doruri ne mai pasc sub albe frunți Leonid Iacob Poezia face parte din volumul „Țărmuri paralele” ( Bacău, 2010) Referință Bibliografică: da, mai avem / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DA, MAI AVEM de LEONID IACOB în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Da_mai_avem.html [Corola-blog/BlogPost/355885_a_357214]
-
al frunzelor, cu testamentul ascuns sub ultimul butoi al cramei mănăstirești, mă gîndesc să inventez ninsoarea mecanică, mă gîndesc să dorm o vreme pe niște cuie de levănțică, pînă se va pensiona și miliardarul care muncește benevol în farul de la țărmul mării, pînă se va muta cățelul în pălăria lui Jan Steen. Nu-ți bucura imaginația cu rîsul deșănțat al servitoarelor, untura nu se mai folosește de mult la unsul roților universului, iar tractoarele s-au dezvățat să mai asigure ordinea
PREZUMŢIA DE NEVINOVǍŢIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1483085251.html [Corola-blog/BlogPost/383052_a_384381]
-
cum spune înțeleptul lumilor eterne tot ce e greu din viața mea se cerne corbul pe umbră, umărul mi-l umple cu trupul de joc mister înțelepciune tigrul în barca-nsingurării a uitat s-atace prietenia se-nfiripă apa duce-n țărmuri blânde nu se sparge eu dorm puțin apoi pornesc prin lume el, tigrul pleacă-n junglă viața-i cântă-acolo corbul pe umăr îmi șoptește-ncet: ești orb și-n tine fiecare nuanță mi te cerne când vei simți odihna
FAGURI DE DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Faguri_de_drum_anne_marie_bejliu_1393493656.html [Corola-blog/BlogPost/370158_a_371487]
-
dotată din Neptun, asaltata de pete de culoare. De ce oare și-au lăsat oamenii aceștia îndeletnicirile lor, căminele lor și se înghesuie pe doi metri pătrați de nisip fierbinte, unii lângă alții, ca sardelele, între cerul liber, apa mării și țărmul înalt de 4-5 metri? Ce ne aduce și pe noi, ăn de an? Ridicăm privirea. Un pescăruș, ca un zmeu alb, transmite uimire, armonie, bucurie. Cerul senin, fără vreo umbră de nor, cu albastrul împrumutat din ochii noștri, se încheagă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/la-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
de pescari era un adevărat contrast între cele două maluri, aici în oraș civilizația, hotelele turistice, blocuri înalte, faleză ornamentata cu gust. Se simțea pulsul vieții de la oraș, zgomotoasă o viață plină de viteză. Iar dincolo, bărci de lemn la țărm, case simple de pescari, ulițe de țară, viața la țară cu oamenii ei cu ritmul vieții de atunci. În acel orășel Costică se simțea atât de liber și fericit. Dacă nu fură lucra puțin că hamal în port sau la
POVESTEA UNEI VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_unei_vieti_eugen_oniscu_1330899350.html [Corola-blog/BlogPost/357922_a_359251]
-
netrecute Unde răni nu dor, că-s mute, Unde iele se ridică Din cuvântul ce despică, Unde nopțile-s mai lungi, Decât poți cu gând s-ajungi, Unde cei ce mor, nu pier... Coborând, eu urc spre cer. DEPARTE DE ȚĂRM Corăbiile lumii înalță catarge, Vele sub vânt se ridică grăbit. Iubito, trecutul îmi este din alge, Din alge și visul în mări răstignit. Vino pe puntea spălată de valuri, Nu lua cu tine bagaje în plus. Departe de oameni, departe
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_dumbrava_poeme_pentru_zile_sim_lucian_dumbrava_1331102713.html [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
Portugalia 7 martie 2011 ------------------------------------------ DUMBRAVĂ Lucian, scriitor și poet român, născut la 15 martie 1974, în Târgu Mureș. În luna mai 2011 s-a stabilit împreună cu familia la Portimao, în Portugalia de unde își continuă activitatea publicistică. Cărți publicate: „Departe de țărm”, poeme, Editura Nico, Târgu Mureș, 2009 „Spini de zăpadă”, poeme, Editura Nico, Târgu Mureș, 2010 „Poeme pentru zile simple”, antologie de autor și inedite, Editura Nico, Târgu Mureș, 2010 „Povestiri în alb și negru”, povestiri, Editura Nico, Târgu Mureș, 2010
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_dumbrava_poeme_pentru_zile_sim_lucian_dumbrava_1331102713.html [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
jocuri,/ Pe scene planetare de gând, se joacă însă tragedia sorții./ Doamne, mi-e inima pădure de Golgothe,/ și buzele s`adapă cu foc și cu oțet,/ și`n coasta lumii toate/ se`mplântă-al durerilor stilet./ De când din veșnicia fără țărmuri, /se nasc mereu puzderi de popoare,/ trec toate sub a suferinței flamuri,/ și glasul tuturor vuește de`ntrebare:/ De ce numai prin moarte se învinge moartea?/ Și greutatea pustie a mormântului?/ Și ușa car duce în lumea cea/ plină de chinul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
noroc. Din bezna zilei te voi ridica, fără de frâu- în soare, zveltă, să te-nalți, mai sus decât un gând, o stea, de falsul legământ. Te voi cânta, te voi cânta, iubirea mea, de vânt, de zare, de pământ, pe țărmul unde toate zac. În umbra nopții te voi aștepta, ca un tâlhar grăbit, și, pe furiș, cu tine voi pleca spre muntele vrăjit. Și-am să te cânt, am să te cânt, iubirea mea , de rouă, de azur, de verde
TE VOI CÂNTA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1486419660.html [Corola-blog/BlogPost/379251_a_380580]
-
lumii ca o candelă fața lui agățată de-un deal la poalele ei un oraș eretic arzând într-un veac prea târziu ideal Prin gura măștii lui curge un fluviu pe care aisberguri se văd lucind în soare și pe țărmuri coborând un schelet de femeie cu un crin în mână râzând în gura mare! ȚĂRÂNA CĂLĂILOR E-n pământul Țării, Doamne, O țărână care zbiară Pe care-o scuipă sălbatic Toată țărâna din țară Cum ar vrea țipând pământul s-
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
de sare, buletin meteo, test / privindu-ne - poem de dragoste / arheologică, zăpezi, risipa de toamnă / mereu iubirea, licitație câștigată. / REMEMBER. / iubiri, adică foi de calendar / tu poți dulce timp de un vis / trist poem de dragoste / caut pașii mei pierduți. / țărm / sigur mai ești, în lună - lame de metal / nevoia de tuburi de oxygen / din nou despre noi suflet de închiriat / nedumeriri, altă toamnă / asfalt / Q. E. D. / Egee, păcat primordial / o Veneție mai puțin, desigur / papagalul și ceaiul, iubire paralelă
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
Țara-n agonie, Inclusă în Uniune, România-i o stafie! Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe. Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare. Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. Când religii globaliste insistent vor să ne sfarme Frați români, a sosit vremea să ne înrolăm sub arme! SPIONAJ ÎN ANTURAJ A devenit
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
rănilor ce mă ustură din cauza apei sărate. Marea este cel mai tainic confident al meu. În tainița ei secretă păstrează șoaptele de iubire pe care i le-am încredințat, cândva, ca unei bune prietene, în zilele de adâncă fericire. Pe țărmul mării, mi se pare că sunt mai aproape de tine, că sunt mai aproape de bucurie. Marea cunoaște limbajul tainic al iubirii noastre de altădată, al iubirii din nopțile cu lună plină, când ne aruncam în valurile verzi-albastre, urmărind jocul delfinilor și
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marmura_vie_floarea_carbune_1328100050.html [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
trezesc amintiri dragi păstrate în cămara secretă a inimii. Aud ecoul unei muzici ce-mi răscolește sufletul. E un viers încărcat de vrajă. Vraja iubirii! Încet-încet, barca se apropie de mal. Un pescar uriaș, cu barba până la brâu, coboară pe țărm, venind direct spre mine. E un lipovean bine legat, cu barba albă și ochi albaștri, sfredelitori. Cu o voce ca un tunet, îmi dă bună seara, întrebându-mă de nu cumva m-am rătăcit prin acel loc uitat de lume
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marmura_vie_floarea_carbune_1328100050.html [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
soare, cu ochii precum floarea de in, ochi, în tăul cărora te pierdeai privindu-i, începe a povesti moș Vasea. Pe fată o chema Sonia. Era atât de gingașă, de parcă venea dintr-o altă lume. Zilnic, își petrecea timpul la țărmul mării încât, copila și marea păreau legate de un tainic legământ. Ochii fetei ascundeau un mister pe care orice bărbat ar fi fost fericit să-l dezlege, dar inima ei era dăruită. Sonia s-a îndrăgostit de un marinar care
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marmura_vie_floarea_carbune_1328100050.html [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]