557 matches
-
capră care încerca să mănânce planta. Un câine care încerca să muște capra. O nevoie stringentă de a ridica un gard aproape de casă. În curând, erau găuri peste tot și acolo unde nu erau, cineva sau altcineva încurcase sârma pe țăruși sau o culcase la pământ, ca să permită accesul spre oraș. Astfel, oficiul poștal se ridica drept în mijlocul agitației din Shahkot. Școlari, cerșetori, olari și pictori de pancarte. Vaci și porci și bivoli. Profesori de ikebana de la politehnică. Profesori de matematică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
De ce nu vă sinucideți”, Îl Încercă Noimann, „odată ce viața nu vă oferă nici un fel de satisfacții...” „Păi, asta-i, că nici moartea nu-mi oferă cine știe ce... Mori, dispari, dar pentru cât timp? Știți, e ca și cum ai Încerca să bați niște țăruși În mușuroaiele de cârtițe ce apar pe câmp. Ai bătut aici și ai astupat galeria, dar vezi că după un timp, ceva mai Încolo, apar alte ridicături. Așa și sufletele astea care pier: Își caută, după un timp, o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
că tot ce e desenat acolo nici nu există cu adevărat, poate că totul trebuie zidit după macheta dată cu ajutorul acestor mii de lei, iar opera de refacere Începută de starețul ieromonah În 1940 nu constă decât În Înfigerea unui țăruș orientativ În preajma izvorului sau a ruinelor. Jos de tot, În mijloc și cu litere mici, mai scrie; Înregistrat la no. 89/1945 al Sf. Mănăstiri X. O Însemnare ce poate trece neluată În seamă, dar de mare importanță În stabilirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mari, toate la fel, aliniate impecabil. Brutarii intră și Încep să râvnească, să spele, să arunce băligarul uscat și să aștearnă paie pe jos. Pregătesc locul pentru instalarea vitelor brutăriei. Când În sfârșit termină (au dat și cu var pe țărușii care Împrejmuiesc intrarea) privesc cu oarecare mândrie În urma lor. Ei sunt țărani și Încă n-au uitat cum se rânește un grajd. Încă mai știu să se bucure când ochii lor privesc un grajd curat. Ideea de război le devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pe Întreaga linie. Executarea! Cei trei căpitani dădură pinteni, Își luară luptătorii și dispărură În direcțiile indicate. - Restul Apărătorilor, continuă Angelo, regruparea pe aliniamentul nord-est, la o mie cinci sute de pași, imediat sub linia de foc a artileriei. Pregătiți țăruși ascuțiți Împotriva atacului de cavalerie. Descălecați și ascundeți caii În spate, după lizieră. Nu reacționați la apariția celui de-al doilea val, până la semnalul meu. La semnal, părăsiți poziția și vă regrupați la o mie de pași În spate, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu o viteză extraordinară, de parcă ar fi împinsă în jos de o mână uriașă, nevăzută, năpustindu-se asupra deșertului ca o armată, invadând toate crăpăturile pământului, până ajunge la șanțul unde Forrester, îngenunchiat, se luptă să înfigă la loc un țăruș al cortului, ieșit din pământul moale și ud. Ridică privirea și vede peretele imens de apă, chiar în fața lui. — Dumnezeule, începe el, încercând să numească ceea ce vede. Apoi, este înghițit de torent. Palanchinul se sfărâmă ca o jucărie, iar Amrita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cină în smoching și luau în stăpânire sala de bal, învârtindu-și în ritmul muzicii nevestele strălucitoare și fiicele elegant îmbrăcate. Depășind un grup de memsahib trecute de prima tinerețe, care supravegheau niște copii aruncând în joacă inele pe un țăruș, auzi vocea tăioasă a uneia care vorbea destul de tare pentru a fi auzită: — Uite-o, cea de acolo. — Aia? Soția pisălogului scoțian? Biata de ea! Este un tip total nesuferit. — Îmi imaginez. Arthur spune că nu tace niciodată. Remarca n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
anume, Jonathan nu-l mai întreabă, iar Briggs nu crede că este cazul să-i spună. Ajung în tăcere în fața școlii. Primele impresii sunt plăcute. Terenurile de sport sunt ample, cu un teren special pentru rugby și criket, ai cărui țăruși se întind până la Brand, râulețul care demarchează limita estică a parcului. Conacul elizabetan a fost modificat puțin de pe vremea lui sir Perry, deși generațiile de directori au făcut câte o îmbunătățire, cum ar fi noile internate, sala de gimnastică sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
i-a dat să bea, și l-a acoperit. 20. El i-a mai zis: "Stai la ușa cortului și dacă vine cineva și te întreabă: Este cineva aici?" să răspunzi: Nu." 21. Iael, nevasta lui Heber, a luat un țăruș de al cortului, a pus mîna pe ciocan, s-a apropiat încet de el, și i-a bătut țărușul în tîmplă, așa că a răspuns pînă în pămînt. El adormise adînc și era rupt de oboseală; și a murit. 22. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
și dacă vine cineva și te întreabă: Este cineva aici?" să răspunzi: Nu." 21. Iael, nevasta lui Heber, a luat un țăruș de al cortului, a pus mîna pe ciocan, s-a apropiat încet de el, și i-a bătut țărușul în tîmplă, așa că a răspuns pînă în pămînt. El adormise adînc și era rupt de oboseală; și a murit. 22. Pe cînd Barac urmărea pe Sisera, Iael i-a ieșit înainte și i-a zis: "Vino, și-ți voi arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
22. Pe cînd Barac urmărea pe Sisera, Iael i-a ieșit înainte și i-a zis: "Vino, și-ți voi arăta pe omul pe care-l cauți." El a intrat la ea, și iată că Sisera stătea întins, mort, cu țărușul bătut în tîmplă. 23. În ziua aceea, Dumnezeu a smerit pe Iabin, împăratul Canaanului, înaintea copiilor lui Israel. 24. Și mîna copiilor lui Israel a apăsat greu asupra lui Iabin, împăratul Canaanului, pînă ce au nimicit pe Iabin, împăratul Canaanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
femei Iael, nevasta lui Heber, Chenitul! Binecuvîntată să fie ea între femeile care locuiesc în corturi! 25. El a cerut apă, și ea i-a dat lapte; în pahar împărătesc i-a adus unt. 26. Cu o mînă a luat țărușul, și cu dreapta ciocanul lucrătorilor, a lovit pe Sisera, i-a despicat capul, i-a sfărîmat și străpuns tîmpla. 27. El s-a ghemuit: a căzut și s-a culcat la picioarele ei; s-a ghemuit și a căzut la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
iese ca o furtună din cameră. Îi dau lacrimile când ascultă Carpenters, rostește glasul lui Jack pe ecran. Îi place Abba, dar nu suportă jazzul... O, nu. O, nu, o, nu... Connor mă fixează de parcă i-aș fi Înfipt un țăruș direct În inimă. — Nu suporți... jazzul ? *** E ca Într-un vis din ăla În care toată lumea Îți vede chiloții, și vrei să fugi, dar nu poți. Nu mă pot dezlipi din locul ăsta. Tot ce pot face e să rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a condus adepții și a făcut un miracol. Acesta a fost denumit Marșul cel Lung. * Peste deal, soarele începe să apună. Batalioane de soldați sosesc și se aliniază. Se așază pe jos în șiruri, în fața unei scene improvizate, înălțată din țăruși din bambus spre cerul de un albastru din ce în ce mai închis. Orchestra își acordează instrumentele. Fata din Shanghai s-a impus ca actrița principală a trupei de operă din Yenan. E pe cale să cânte un solo intitulat „Povestea fetei de pescar”. Fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
un frumos covor-basarabean!? - Chiar așa! Cum Îți spun! - Chiar așa? I-a băgat un ardei În? - Chiar așa: i-a băgat un ardei În!, dar numai după ce l-a tăiat bine, În lung... L-a ascuțit bine-bine, ca pe un țăruș, unul roșu! De foc! - Și te mai miri că n-a venit măcar o dată În acești cinci ani, să te viziteze la spital... - Dar cine se miră? Eu, nu! Să nu-l văd pe-aici! Am aflat că am un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Dar se făcuse bine Înțeles, iar câteva capete Încuviințau deja. Linda se uita la el furioasă, de parcă tare ar fi vrut să-l trimită la ghilotină, dar la una cu lamă ruginită, după care să-i Înfigă capul Într-un țăruș pe care să-l posteze În fața sălii, ca un avertisment la adresa amatorilor de acte de lezmajestate. Ridicând vocea ca să acopere murmurele, Îi spuse În replică: — Nu cred că cineva care lucrează aici de ceva timp poate să nege că sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
bronz, opere delicate ale sculptorului francez Belleuse, fusese amenajat un spațiu expozițional destul de restrâns, care reușea prea puțin să pună în valoare o ofertă destul de sărăcăcioasă, de exponate: Câteva săbii de epocă și ghioage din oțel vinețiu, cu țepi, câțiva țăruși de palisadă, câteva suliți, topoare, arbalete, securi și halebarde, în niște suporturi verticale, din lemn. Pe pereți, niște desene și stampe, înfățișând figuri marțial-încruntate de nobili, de monarhi și de generalissimi, în plin Ev Mediu viforos, precum și niște hărți pergamentoase
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ajunge să înșir în trei rânduri etapele vieții larvare a unui psihopat: copilul brutal, cu fața întunecată, care taie în bucăți insecte și omoară cu pietre păsările cântătoare, pasionat de jocul cu bile de sticlă și de aruncarea potcoavei la țăruș (mi-l amintesc pierzând, pierzând mereu bani, bile, nasturi și apoi încăierîndu-se cu disperare); adolescentul cu momente de furie epileptică și apetit erotic exacerbat; pușcăriașul condamnat pentru viol și tâlhărie. Cred că singurul "apropiat" în toată această întortocheată etapă a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ghinion, un ghinion supranatural, aș zice, l-a caracterizat întotdeauna. Niciodată nu a avut bucuria să câștige nici la cel mai copilăresc joc unde hazardul avea vreun rol. De la jocul de bile până la cursele de cai, de la aruncarea potcoavei la țăruș până la poker, părea că destinul îl folosea ca pe un bufon, că îl privea cu un ochi mereu ironic. Ruleta a fost marea lui șansă, și e uimitor cum acest om rudimentar în gândire a avut totuși viclenia să profite
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a dat semnalul de plecare: La drum, fraților, că prea mult bine strică. Unu... doi... trei... și! S-au opintit în hamuri, iar Toaibă a înfipt cuțitul în lutul cărării și a tras, sprijinindu-se în el ca într-un țăruș. După câțiva pași făcuți așa, Trestie a apeciat ajutorul dat de Toaibă: Hai că merge, Toadere! Merge! Numai că n-o să poți face asta prea multă vreme. Va trebui să te întorci și pe cealaltă parte... Anevoie își croiau drum
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
când a simțit că se apropie focul... „Uite-l cum își ridică capul cu urechile înfipte înainte, cu nările larg deschise sforăind din ce în ce mai des... Ochii îi sunt dilatați peste poate... Începe să alerge în cerc, reținut de lanțul prins de țăruș... Când focul a pătruns în cercul făcut de el, porneșe în galop în partea opusă, dar o smucitură puternică a căpăstrului îl face să se rostogolească învins de lanțul care nu cedează. Se ridică cât ai clipi și dezorientat o
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lor năprasnică nu este deloc facil, fiindcă literele fug precum potârnichile, țâșnesc de / sub piatra creierului când calcă noaptea pe ea, / precum ies șobolanii anunțând ciuma, și, totodată, ard cu flăcări mai înalte decât spaima din creier, fiind ca niște țăruși, mai înalte decât coloanele templelor. Exersarea slovei este ritualică, așa cum ritualic construiește tatăl gardul din grădină, din secvențe cântărite cu grijă, pentru că între litere este respirația cititorului: cititorule, tu mănânci cireșele pentru mine / nu-i bai, dar mai întâi sari
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în partea de miază-noapte a cortului. 36. În paza și grija fiilor lui Merari au dat: scîndurile cortului, drugii, stîlpii și picioarele lor, toate uneltele și tot ce ține de ele; 37. apoi stîlpii curții de jur împrejur, picioarele lor, țărușii lor și funiile lor. 38. Moise, Aaron și fiii lui tăbărau înaintea cortului, la răsărit, înaintea cortului întîlnirii, spre răsăritul soarelui; ei aveau să îndeplinească la sfîntul locaș, tot ce fusese poruncit copiilor lui Israel; iar străinul care se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
slujbă în cortul întîlnirii. 31. Iată ce este dat în grija lor și ce au ei de dus, pentru toate slujbele din cortul întîlnirii: scîndurile cortului, drugii lui, stîlpii lui, picioarele lui; 32. stîlpii curții de jur împrejur, picioarele lor, țărușii lor, funiile lor, toate uneltele care țin de ei și tot ce este rînduit pentru slujba lor. Să spuneți pe nume lucrurile care sunt date în grija lor și pe care le au ei de purtat. 33. Acestea sunt slujbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
Satul avea o singură uliță care, când ploua, devenea capcană pentru pantofi prin densitatea și adâncimea noroiului. Partea dinspre sud era locuită mai mult de ucrainieni, cealaltă de bulgari veniți de la Cișmeaua Văruită. Școala era în câmp, fără măcar un țăruș de gard. Probleme. Directorul școlii de centru, Avram Popovici, ne-a întâmpinat cu ostilitate. Aceeași ostilitatea o strecura și în comportamentul primăriei, producția de rău fiind la el un fel special de a respira. Salariul crscuse cu încă o treime
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]