475,786 matches
-
și stabilității, a fracturat continentul și a mărit clivajul dintre Est și Vest. Regele Mihai definea, în 1992, astfel situația, cu accent pe relația Est-Vest, încercând să sublinieze atitudinea Occidentului față de statele din Europa de Răsărit: "(O) catastrofă (postbelică). În țările apusene se sfârșea războiul, în celelalte începea unul ascuns, care a durat până zilele noastre și în unele locuri mai durează încă. Războiul comunismului împotriva oamenilor. Asta nu e o vorbă, e o realitate. Noi ne aflăm acum în aceeași
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
începea unul ascuns, care a durat până zilele noastre și în unele locuri mai durează încă. Războiul comunismului împotriva oamenilor. Asta nu e o vorbă, e o realitate. Noi ne aflăm acum în aceeași situație în care se aflau unele țări apusene după război, dar ne e de două ori mai greu dacă te gândești că războiul împotriva oamenilor a durat patru decenii și jumătate"6. Perspectiva unui război rece cu împărțirea sferelor de influență este o paradigmă frecvență în științele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sublinieze că ocupația nazistă și sovietică nu era, din punctul de vedere al Aliaților, asimilată acelorași încălcări de drepturi civile și libertăți politice: "În ruptul capului, însă, nu ar fi permis (britanicii - n.n.) pe teritoriul lor un guvern al vreunei țări ocupate de ruși. Ca si cum ocupația rusească, ar fi fost cu ceva mai bună decât ocupația nazistă". În același timp, există o diferență conceptuală în gândirea regelui Mihai cu privire la informarea adecvată asupra realităților din Est, odată cu instalarea comunismului în Europa Centrală
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
oamenilor, pentru viața și sănătatea lor, represiunea a crescut în schimb, a crescut și numărul privilegiaților. Așa da, s-au îmbogățit vârfurile. Iar exilul a primit poate cea mai puternică lovitură de la constituirea lui. Atunci am știut că indiferență față de țările din Răsărit a foștilor aliați e un râu ușor de trecut față de încercarea lor de-a repara ceva în țările respective"13. Indignarea față de ajutorul economic al Vestului este și mai profundă și ea demonstrează că viziunea regelui asupra acelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
îmbogățit vârfurile. Iar exilul a primit poate cea mai puternică lovitură de la constituirea lui. Atunci am știut că indiferență față de țările din Răsărit a foștilor aliați e un râu ușor de trecut față de încercarea lor de-a repara ceva în țările respective"13. Indignarea față de ajutorul economic al Vestului este și mai profundă și ea demonstrează că viziunea regelui asupra acelor evenimente este de natură să creeze o culpă imensă asupra Occidentului, nu numai în raport cu consecințele imediate privind crearea unei imagini
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
față de toate regimurile ilegitime și criminale din Est: "(...) politicienii din Occident n-au vrut să-l supere pe Stalin și (nici pe) conducătorii de la București, de la Sofia, de la Praga, de la Varșovia etc. Cand Occidentul a intrat în relații economice cu țările socialiste, nimeni nu s-a gândit la binele populațiilor de aici, la copiii subnutriți, la muncitorii care lucrau în condiții subumane, la muncitorii deznădăjduiți. Relațiile acestea, cu totul vinovate, au salvat de la prăbușire sistemul comunist, l-au ajutat să supraviețuiască
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la copiii subnutriți, la muncitorii care lucrau în condiții subumane, la muncitorii deznădăjduiți. Relațiile acestea, cu totul vinovate, au salvat de la prăbușire sistemul comunist, l-au ajutat să supraviețuiască. Asta a demoralizat și mai mult pe oamenii de bună-credință din țările socialiste"14. Basarabia, că victima a confruntării dintre Est și Vest Una dintre cele mai grave teme, în gândirea politică a Regelui Mihai, a fost chestiunea Basarabiei, cea mai mare pierdere teritorială suferită de România după încheierea ostilităților celui de-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
accepta declarația de independență a Republicii Moldova, în special la foștii Aliați; din mesaj se remarcă și o definiție implicită a "Vest"-ului, ipostaziat de SUA și UE: "Occidentul - Comunitatea Europeană și Statele Unite, care au recunoscut (și nu prea devreme) independența Țărilor baltice - nu poate să nu fie de acord cu aceeași recunoaștere și pentru frații noștri de pește Prut. El nu poate uita că Basarabia (împreună cu Bucovina de nord și Herța) a fost anexată cu forța de către Uniunea Sovietică în urma unui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
noastre naționale, România a rămas credincioasa aliaților săi și, în special, Marii Britanii și Franței. Decisă să apere pacea europeană, ea conta pe garanțiile internaționale pentru respectarea integrității teritoriului său. Evenimentele au luat însă o altă cale. România, ca și celelalte țări din Europa de Est, a fost abandonată și lăsată să înfrunte singură dușmani mult mai puternici decât dansa"16. Referirile Regelui la Basarabia sunt ample și ele evidențiază atât contextul istoric, circumstanțele în care provincia a fost pierdută, precum și întrebările retorice legate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și dimensiunea disproporționată a celor două armate, opinând că oamenii politici care au hotărât atunci, în vara lui 1940 acest lucru, probabil, evaluând situația, au decis că "erapoate mai bine să accepte o situatie umilitoare și să salvgardeze independența restului țării"17. Statutul actual al Republicii Moldova, de stat aspirant la calitatea de membru al Uniunii Europene, este pentru Mihai I o garanție asupra coordonatelor democratice și a reînnodării legăturii profunde și directe, instituționale, cu Europa. Suveranul spunea, în 2009, la aproape
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de fascinație pe care Rusia o emană". Perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană este pusă, așadar, în oglindă, cu atitudinea rezervată a UE și a relației "nefirești" de bune pe care europenii ar dezvolta-o cu Federația Rusă : "(...) desigur, e o țară enormă și uneori occidentalii nu pun piciorul în prag așa cum ar trebui. Ei ar trebui să încerce să aducă Basarabia înapoi în Europa". Teza Regelui cu privire la apartenența istorică, geografică și politica a teritoriului basarabean la UE face apel la configurația
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dintre Basarabia și Republică Moldova, arătând că realizarea unei analogii între soarta altor state și a provinciei dintre Prut și Nistru este complet nepotrivită pentru că "Altfel, se creează impresia că Basarabia trebuie să-și poarte singură de grija, ca o țară de sine stătătoare, care în urmă pactului amintit și-ar fi câștigat autonomia. Este absurd (...)". În același registru, regele readuce în discuție atitudinea noilor lideri de la București, imediat după înlăturarea regimului Ceaușescu, din decembrie 1989, care declaraseră public faptul că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
însușirea independenței". Considerațiile monarhului fac, de asemenea, trimitere și la modelul celor două Germanii, ca o regasire firească între granițele Comunității Europene, în contradicție cu modelul românesc; Mihai I concluziona că o eventuală unire nu poate veni decât din interiorul țării 21. Sintagma "Două Românii" este exclusă de către Regele Mihai din discuție. Acesta nu concepea, la începutul anilor '90, existentă a două state românești de o parte și de alta a Prutului. Regele vedea, în acei ani, o problemă colosală în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de la 1923, desființarea Parlamentului și a partidelor politice, folosirea asasinatului politic pentru controlul și îndepărtarea adversarilor, crearea unei camarile politico-financiare, toate acestea au adus o faima extrem de negativă asupra rolului monarhului pe plan național și au antrenat ideea potrivit căreia țară avea nevoie de un "conducător". Pierderea provinciilor românești în 1940 a găsit România în situația de a fi împărțită între interesele sale naționale și intrarea într-o alianță care o aruncă în afara valorilor occidentale, o aducea la periferia Europei din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o proxima bătălie politică. Propagandă desantata și manipularea au făcut că valorile vestice, occidentale, reconectarea la Europa să fie asumate în mod diferit de cei care susțineau reabilitarea fostului mareșal al României și de către cei care vedeau cu adevarat integrarea țării în Comunitatea Europeană și asumarea unei opțiune euro-atlantice ferme. Bătălia memoriala dintre ultimul rege al României și dictatorul Antonescu a avut valente istorice, politice, diplomatice. Reverberațiile acestui fenomen nu au afectat doar dezbaterea politică sau memoriala, ci a condus la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
produs munți de literatură în scopul de a povesti sau inventa ceea ce s-a întâmplat, ceas cu ceas, în acea zi"24. Raportarea la Occident a fost făcută de către regele Mihai încă din ziua de 23 august 1944. Proclamația către țara făcea, în mod expres, trimitere la alăturarea de Națiunile Unite, și ea consfințea faptul că actul de la 23 august 1944 a fost un "gest politic de o enormă responsabilitate" care avea să restabilească prestigiul țării față de Marea Britanie, Franța și SUA
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
23 august 1944. Proclamația către țara făcea, în mod expres, trimitere la alăturarea de Națiunile Unite, și ea consfințea faptul că actul de la 23 august 1944 a fost un "gest politic de o enormă responsabilitate" care avea să restabilească prestigiul țării față de Marea Britanie, Franța și SUA. Recunoașterea meritelor regelui din partea liderilor occidentali a transformat din punct de vedere istoric, memorial și ideatic actul de la 23 august într-un creuzet al opțiunilor monarhului. Aceste confirmări au venit de la liderii politici europeni și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a puterii, ba chiar a precizat că niciuna din interpretările date evenimentului din august 1944 nu este potrivită. Monarhul a concluzionat că acesta a fost o acțiune urgență și gravă care trebuia realizată: "Era ceva care trebuia făcut ca să scape țară românească de tăvălugul armatelor sovietice! Politic apoi s-a întâmplat ce știm cu toții, dar nu am fost singurii. Polonia, Ungaria, Cehoslovacia și alții au avut aceeași soartă că noi. De aceea apreciez că 23 August era absolut necesar care trebuia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dar când este vorba despre atrocitățile comise de comuniști, atunci Occidentul închide ochii, spune "să lăsăm lucrurile să meargă încet" și așa mai departe. Chiar și acum se procedează la fel. Pentru mine sunt lucruri de neînțeles. (...) poporul român și țara românească au suferit și suferă în continuare din cauza lipsei de înțelegere și activitate din partea Occidentului. Este cert acest lucru! Chiar și acum, văd că Occidentul a lăsat-o foarte încet față de România, nu înțelege aspirațiile poporului român... Este foarte greu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
doilea front împotriva Germaniei, în vestul Europei. Această a făcut ca întreaga Europa de Est, deci, si România, să cadă pradă Armatei Roșii". Totodată, rememorarea actului de la 23 August îl determină pe rege să vorbească despre "hotărârea Aliaților apuseni de a plasa țările din Estul Europei în sfera de influență și de control a Uniunii Sovietice", insistând pe faptul că România a fost "vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste toate acestea, Mihai I concluziona că " În cele din urmă, România a contribuit la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fi împiedicate tragedia cehilor, a slovacilor sau a polonezilor"31. Dezbaterea din primul deceniu postdecembrist cu privire la semnificațiile actului de la 23 August 1944 au articulat o chestiune istorică într-una politică. Miza discursiva a fost monopolul asupra dovezilor istorice privind reintegrarea țării în Europa și, din această cauză, evenimentul din 1944 căpătase o aură semnificativă. Desprinderea de Germania nazistă era, pentru rege și susținătorii săi, dovada incontestabila a opțiunilor pro-vestice ale monarhului, în timp ce pentru contestatari, acest eveniment era mereu dus în zona
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
istorice și politice care au potentat dezbaterea despre "23 August". Filme documentare, analize istorice și jurnalistice ample, simpozioane, demonstrații și manifestații publice, toate acestea marcau un clivaj puternic legat de modul în care trecutul era utilizat în dezbaterea despre orientarea țării: spre Est sau spre Vest. Istoricul Maria Bucur aprecia, plecând de la un asemenea exemplu, că tendința istoric-politică din acei ani a fost să reconstruiască mitul victimizării românilor în cel de-al Doilea Război Mondial pentru generațiile de dupa 198932. Astfel, în contrast cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că tendința istoric-politică din acei ani a fost să reconstruiască mitul victimizării românilor în cel de-al Doilea Război Mondial pentru generațiile de dupa 198932. Astfel, în contrast cu Mihai I, mareșalul Antonescu era prezentat că un salvator care se luptase pentru binele țării, atât cu Estul, cât și cu Vestul. Un episod semnificativ care a implicat raportarea regelui la clivajul Est-Vest prin utilizarea memoriei asupra actului de la actul de la 23 August 1944 s-a petrecut în preajma împlinirii unei jumătăți de secol de la ruperea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care a implicat raportarea regelui la clivajul Est-Vest prin utilizarea memoriei asupra actului de la actul de la 23 August 1944 s-a petrecut în preajma împlinirii unei jumătăți de secol de la ruperea alianței cu Germania nazistă și aliații săi. Revenirea regelui în țară a implicat momente conflictuale nenumărate, dar revenirea aceasta ar fi dat ocazia, în percepția autorităților, ca Mihai I să devină un personaj istoric, validat politic într-un context în care România, desi devenise membru al Consiliului Europei, avea probleme structurale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
validat politic într-un context în care România, desi devenise membru al Consiliului Europei, avea probleme structurale, iar perspectiva integrării în structurile euro-atlantice era aproape inexistentă. Regele călătorea mult în spațiul european și american și astfel vorbea deschis despre reconectarea țării la lumea liberă și valorile Occidentale, o continuare simbolică a opțiunii de la 23 August 1944. În acest context, un semnal semnificativ a venit de pește Atlantic. Congresul Statelor Unite ale Americii a marcat, în mod oficial, la 23 august 1994, recunoașterea rolului jucat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]