1,293 matches
-
o știa de acasă din Republica Moldova unde se născuse, dar se stabilise prin căsătorie la Tiraspol. Peste drum am putut admira altă creație artistică, bustul Ecaterinei a II-a realizat în anul 2007. Statuia evidențiază destul de bine frumusețea, rafinamentul, umanismul țarinei. Din autocar am mai putut privi un tanc din Cel de-al Doilea Război Mondial, un paraclis dedicat memoriei eroilor, clădiri specifice secolului al XIX-lea. Am mers să luăm masa la un restaurant amenajat într-o clădire construită în
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1495049509.html [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
în curs de dezrădăcinare. O mai recomand și generațiilor care vor veni după, ca să ia aminte, la anumite lucruri, stări și situații din viața unei națiuni, să nu se mai repete și niciodată neamul românesc să nu își mai părăsească țarina, decât sau poate, numai atunci când vor veni americanii să ceară azil politic în România. Ce pacăt că vremurile la noi sunt încă tulburi și scriitorii nu își vând cărțile prin rețeaua de librării din țară,pentru ca să poată să se delecteze
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_constantin_eugenia_dumitriu_1391422920.html [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
grajdului. - Ce stai, omule? Să-l acoperim mai repede, Andrei. Acum se face ziuă... Au aruncat coceni, paie, resturi de lemne, iar deasupra au umplut cu bălegarul adunat, pe care trebuia ca la primăvară să-l ducă pe locul din Țarină, unde era un pământ argilos, iar pe alocuri nisipos, că orice ai fi pus pe el nu se făcea nimic. În anii secetoși vedeai cu ochii cum se uscau bieții porumbi și lăsau capetele în jos, implorând cerul să cadă
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
câștigau pâinea din truda zilnică, uitându-se spre cer dacă plouă sau nu plouă și socotind mereu dacă ne va ajunge bruma de recoltă a celor trei pogoane și jumătate de pământ pe care le dețineau la deal și în țarină. Mama era o femeie nu prea înaltă și care nu putea sta o clipă locului. A dus tot greul gospodăriei, mai ales în a doua parte a vieții când tata a fost nevoit să se angajeze la oraș că nu
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
mare a pădurarului. Trebuia să îngrijească de vite, să le dea fân, să facă curat în grajd, să scoate la adăpat vitele, de două ori pe zi. Când era nevoie, trebuia să ajute și la cărat fân pentru vite, din țarină. Mai trebuia să taie calaburi de lemn, pe care-i lua din șură, apoi trebuia să aducă brațe de lemne tăiate în casă, când primea ordin de la soția pădurarului. În general, treburile-i mergeau bine la cantonul pădurarului. Pentru el
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_5_ultima_viorel_darie_1393577212.html [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
o încrucișare de drumuri Eu tot o voi apucă pe cea mai bunặ cặrare Trupul tặu risipește nori de parfumuri Cu un fluviu de iubire m-ai înecat și mặ doare PE DEASUPRA sămbătă, 24 septembrie 2011 Pe deasupra ființei mele de țarina Trec păsări sublime ca niște driade Trupuri învăluite în atîtea mistere Cîte mintea mea nici nu poate să rabde Pe sub finnța mea se strecoară Roadele pămîntului sfîșiat de ploi Nu pot fi cuprinse în cuvinte Sentimentele spălate-n noroi Pe
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lapis_lazuli_sint_ochii_tai.html [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
la lună Sastisiți de atîta voluptate Și pe de dincolo de ființă mea Se spulberă imperiile toate Nu mai rămîne din ele decît un semn Scrijelit doar atît cît se poate Și ocolindu-mă, nedîndu-mi nici un semn, Diamantele se amestecă în țarina Semn că ploaia ne biciuește turbata Însemn că nu mai avea ce să rămînă Și deodată trenul ne retează amintirile Izbindu-ne din plin pe acele linii paralele În care nu mai avem decît un timp de moarte Între cele
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lapis_lazuli_sint_ochii_tai.html [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
la nivel înalt, exiluri - și fenomenul tinde să ia o și mai largă anvergură. La vârsta primului salariu, copiii își întind aripile și zboară până cine știe unde. Vatra Țării pare că va rămâne, în câțiva ani, pustie. În realitate, despărțirea de țarina asta sărăcită și compromisă nu se întâmplă niciodată. Ducem cu noi, până departe și pentru totdeauna, limba care, uitată de tot de-ar ajunge, tot maternă rămâne, ducem amintiri, ducem un fel de a fi și o mentalitate, o fizionomie
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
la nivel înalt, exiluri - și fenomenul tinde să ia o și mai largă anvergură. La vârsta primului salariu, copiii își întind aripile și zboară până cine știe unde. Vatra Țării pare că va rămâne, în câțiva ani, pustie.În realitate, despărțirea de țarina asta sărăcită și compromisă nu se întâmplă niciodată. Ducem cu noi, până departe și pentru totdeauna, limba care, uitată de tot de-ar ajunge, tot maternă rămâne, ducem amintiri, ducem un fel de a fi și o mentalitate, o fizionomie
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
a fi, de fapt, o recuperare de drept - în real. Urmează să se recupereze și istoria - din istorisiri. Se va recupera. Dar va trebui să se urce din neîncredere până pe piscul Credinței și să nu se mai coboare. Credința că țarina părinților e de la ... Citește mai mult „Se făcea că mă găseam pe locul acestei cetăți și parcă priveam de undeva de sus. Căutam cu privirea cetatea, știam că e sub mine, dar n-o vedeam”.„Bodava” este un roman istoric-mitic
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
a fi, de fapt, o recuperare de drept - în real. Urmează să se recupereze și istoria - din istorisiri. Se va recupera. Dar va trebui să se urce din neîncredere până pe piscul Credinței și să nu se mai coboare. Credința că țarina părinților e de la ... V. CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEȘTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU), de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011. „Prima încercare scriitoricească am avut-o pici fiind la grădi . Într-
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
ai, iar prețul lor dă-l săracilor și vei avea comoară în cer, apoi vino și urmează-Mi Mie" (Lc 18, 18) și "tot cel ce va lăsa pentru Mine și pentru Evanghelie casă, frați, surori, tată, mamă, copii și țarini, însutit va fi răsplătit" (Mc 10, 29-30), s-a ajuns la asceza monahală sau călugăria ascetică. De la nevoințele sfinte practicate în lume de creștinii zeloși, ca sărăcia de bună voie, castitatea și înfrânarea de la orice plăceri ce țin de veacul
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402575167.html [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
în câmpii verzi, munți mari și mici, Infinite dealuri sau mări necurmate ale suspinului... Reale bocitoare ale Cadenței monarhice, Care nu pot uita vremea cea vitregă ce pândea și pândește mereu. Pașii noștri umblă după salvarea miraculoasă care să aline țarina - Un mântuitor econimist ce vine dinspre Apus sau Răsărit Și ne aduce pecetea mult așteptată a păcii, prosperității, libertății... Fără a mai duce-n cuget povara grijilor zilnice, Așa cum a fost cândva... Dar să nu ne încredem prea mult în
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
pragul ușii stau încremenit, De-un fior enigmatic, Ce-mi bate-n piept Și mă preface-n piatră. O umbră gingașă se deslușește-n colțul camerei Și zgomotul lirei lui Orfeu, Se aude lin și clar, Iar mișcările seducătoare ale țarinei carnare Și ochii negri provocatori, Mă fac să-i cad la picioare Și inima să mi-o străpungă-n săgeata lui Eros. Mrejele necruțătoare ale lui Hathor, Mă aruncă-n patul profan al slăbiciunii Și cupa vieții mi-o aruncă
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 2102 din 02 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-s fericit Nu-s fericit că am ajuns un sclav Și dangătul de clopot sună grav La ce bun să invoc pe dumnezeu Când Țarina respiră tot mai greu Acum, când anul moare de bătrân Noi ne-am pierdut statutul de stăpân Pe plaiuri moștenite din strămoși Ne-au atacat călăii lui Gavroche Nu-s fericit. Cum suntem colonie Ne-au invadat borfașii din pustie
NU-S FERICIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1475389690.html [Corola-blog/BlogPost/375200_a_376529]
-
s-ar face punga dată s-o deznod; // tot mai puțină apă-ar da fântâna, / tăcerea s-ar întinde ca un val / atoateștiutor — strivind lumina / descătușată-n spațiul ancestral; // tot mai puternică ar fi arsura / pe ochii-nchiși — ca-n țarină de lut — / de frica iernii ce închide gura / pe șoapta clipei care a trecut / și n-ar rămâne-n mintea ce refuză / băltite ape — nici cât fir de păr — / decât Fântâna Veacului: ecluză / Minciunii travestite-n Adevăr. ” (Fântâna Veacului). „ Și
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_erbiceanu_la_fontaine_de_ce_sicle_.html [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
mult decât țărani obișnuiți. Din cele mai depărtate vremuri, ei au avut acest mal de Nistru. Coborâtori de adevărați boeri, mazili cu sânge bun în vinele lor, ei se simt ca acasă, cu neputință de clintit, plugari și domni ai țarinelor, stăpâni ai cirezilor și turmelor. În trecut, ei erau grănicerii vitezi ai marginei de apă, singuri păzitori ai vadurilor, pe unde putea pătrunde dușmanul, Tătarul sau Cazacul. Înțeleși cu pârcălabii din Hotin, din Soroca și Orheiu, din Bender, ei pândeau
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > MAI SPRE CER ÎNHĂMATE ARIPI AȘTEAPTĂ Autor: Mihaela Aionesei Publicat în: Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului se poartă tot mai mult suferința întoarsă pe dos ca o țarină plânsă de scaieți înțărcată cu maci care țes cea mai desăvârșită haină a minciunii ne e teamă să ieșim din ghearele singurătății născocim cuiburi să țină cald orgoliului din găoace îmbătăm simțirea cu deșertăciuni inventate în miezul nopții de ursitoare
MAI SPRE CER ÎNHĂMATE ARIPI AȘTEAPTĂ de MIHAELA AIONESEI în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_aionesei_1430489148.html [Corola-blog/BlogPost/352580_a_353909]
-
și de azi...” Scria cineva, din interiorul Academiei Române, că astfel de dicționare generale apar odată într-un secol.În această condiție apariția lucrări este un eveniment care nu trebuie ignorant. În volumul amintit se regăsesc 22 de scriitori clujeni: Victor Țarină, Al.Florin Țene, Ionuț Țene, Traian Alexandru Țion, Cornel Udrea, Mircea Vaida, Mariana Vartic, Aurel Vasiliu, Traian Vedinaș, Dorel Vișan, Alexandru Vlad, Carmen Vlad, Ion Vlad, Tudor Vlad, Maria Vodă Căpușan, Mircea Zaciu, Grigore Zanc, Constantin Zărnescu, Aurel Gr.Zegreanu
SCRIITORI CLUJENI ÎN DICŢIONARUL ACADEMIEI ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Riitori_clujeni_in_dictionar_al_florin_tene_1382635449.html [Corola-blog/BlogPost/342039_a_343368]
-
subzistență, în voia sorții lor. O familie grea, îngreuiată încă prin deșertăciunea îndărătnicului bătrân...” Acum apare și teama că vor pierde Ipotești căci în altă scrisoare el zice: „ Nu am prejudicii și cu toate astea mi-ar părea rău, dacă țarina aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume ( e vorba probabil de Casandra, prima lui iubită), ar încăpea în mâini străine...” În familia Eminovicilor durerile se țineau lanț. Ilie, elev în clasa a doua la Școala de medicină
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1464499205.html [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
ele grenade de mână, în groaznicul lor mormânt!”. Cu inima plină de amintiri de la curtea imperială (Regina a fost prezentă și la ceremoniile imperiale, pe când avea douăzeci și doi de ani, la încoronarea Țarului Nicolae al II-lea și a Țarinei Alexandra, în vara anului 1894, la Moscova), mâna Reginei noastre scria aceste amare și tragice foi de jurnal. Ireparabilă mâhnire din partea fiului O altă mare mâhnire i-a săpat-o în suflet propriul fiu, Principele Carol care avea să ajungă
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nemiloasele_mahniri_ale_regin_aurel_v_zgheran_1374222734.html [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
pe drumul veșniciei a celor dragi din familia sa, printre care a soțului ei, Regele Ferdinand, sau a Principelui Mircea... cu aceste bune și rele trăiri s-au țesut marile mâhniri nemiloase ale Reginei, care au fost războiul, asasinarea Țarului, Țarinei și a celor cinci copii ai lor, escapadele lui Carol, fiul ei risipitor care i-a produs reginei o amară dezamăgire pentru că nu atribuia suficientă rigoare poziției impuse calității de prinț și apoi de rege, viața lui personală fiind menită
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nemiloasele_mahniri_ale_regin_aurel_v_zgheran_1374222734.html [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
de Aramă, uriașul bloc de granit pe care se înalță statuia ecvestră a lui Petru cel Mare, opera sculptorului francez E.M.Falconet, inaugurată, la 7 august 1782, în prezența fa-miliei imperiale. Inscripția fixată pe soclu, deși scurtă, reprezintă adeziunea marii țarine la politica reformistă a predecesorului „Petru cel Mare, din partea Ecaterinei a II-a”. Ce forță și inteligență fantastică a avut Petru când a hotărât aici o nouă capitală care să rivalizeze cu cele occidentale și să joace un important rol
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
făcută de un om care invită pe cei ce a voit să-i cheme, spunându-le: „Veniți că, iată toate sunt gata” (Lc. 14, 18). Cu toată dragostea invitației, aceștia însă refuză, fiecare în felul lui. Cel dintâi a zis: „Țarină mi-am cumpărat și trebuie să mă duc să o văd, te rog, iartă-mă” și altul a zis: „Cinci perechi de boi am cumpărat și mă duc să-i încerc, te rog iartă-mă” și altul a zis iar
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_post_modernism_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
ai, iar prețul lor dă-l săracilor și vei avea comoară în cer, apoi vino și urmează-Mi Mie" (Lc 18, 18) și "tot cel ce va lăsa pentru Mine și pentru Evanghelie casă, frați, surori, tată, mamă, copii și țarini, însutit va fi răsplătit" (Mc 10, 29-30), s-a ajuns la asceza monahală sau călugăria ascetică. De la nevoințele sfinte practicate în lume de creștinii zeloși, ca sărăcia de bună voie, castitatea și înfrânarea de la orice plăceri ce țin de veacul
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434615748.html [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]