4,753 matches
-
din Tizi*. Vor trebui apoi să se mărite cât mai bine , să arate ca niște adevărate doamne iar mâinile lor ar fi avut astfel de suferit. Din vânzarea acestui ulei și a covoarelor de lână de oaie pe care le țesea în timpul iernii, Yemmah reușea să le plătească studiile și să le strângă bani pentru nuntă și zestre. Acum Ahmet era cel care își ajuta, mama la prepararea uleiului, muncă migaloasă care cerea efort și mult timp.O ajuta mai mult
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
materia lui primă, realitatea înconjurătoare? Dar în realitatea virtuala? Nu-i așa că așteptați răspunsul la aceste întrebări? Mai e mult până departe? În care dintre aceste realități se va regăsi jurnalistul? Poate fi jurnalistul un chirurg social? Suveica politicii mondiale țese o vreme de-o să ne căutăm singuri fulgii. Dacă o s-o mai ținem tot așa, din dârdâială în dârdâială, din jumătăți de cuvinte, în jumătăți de tăceri, din răbdat în răbdat, o să ajungem pe câmpia veșnic înverzită, drepți ca scândura
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului erau Nicolae CARACOANCEA și soția sa Elena CARACOANCEA. Soții Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri țesute în casă, dar și haine domnești ca la oraș, din materiale cumpărate. Femeile purtau în mod special fuste plisate cu șorț, zise sucne cu bete, cum le numeau localnicii. La cămășile naționale se purtau șorțuri din mătase de diferite culori
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
pentru sfinți și sălaș pentru prunci. Și a văzut Dumnezeu că lucrarea aceasta este bună Și a făcut-o suverană peste întinderi... Pământul a înnobilat-o cu naturalețe și prospețime Marea i-a oferit curățenie și adâncime. Florile primăverii au țesut pentru ea veșmânt mai frumos decât o ploaie străpunsă de curcubeu. Iar păsările i-au dat glas. Glasul cu care mi-a cântat copilăria. Mama. Înainte de ieri s-a născut și dincolo de mâine va păși printre luceferi. POEM ÎN LIMBA
MAI POETIC de IRINA STAVER în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/irina_staver_1472789731.html [Corola-blog/BlogPost/383868_a_385197]
-
a cântat copilăria. Mama. Înainte de ieri s-a născut și dincolo de mâine va păși printre luceferi. POEM ÎN LIMBA ROMÂNĂ La un colț de masă plânge-o lumânare, Peste-o țară-ntreagă luminează un soare. Pe pământul negru, iarba-și țese urma, De tine, Românie, mi-e dor întotdeauna! Iubim în limba noastră, sperăm, iertăm, trăim... Mai plângem câteodată, dar tot mai mult zâmbim. Ne cresc din urmă pașii prin lanele de grâu, Pe limba cea română, de-a pururi o
MAI POETIC de IRINA STAVER în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/irina_staver_1472789731.html [Corola-blog/BlogPost/383868_a_385197]
-
nebun. Să simt cum strivite-mi rămân Dorințe pe ancoră genelor tale, Cum gestul bolnav și stăpân Pe umeri-ți albi se prăvale. Îți fură din umbre căzute pe sâni Și lasă fiorii prin trup să iți fugă, Dantelele albe țesute-n minuni Închină plăcerii sălbatică ruga. Fă-ți patul, iubito, si strigă de vrei La sfinți să coboare o clipă, Și spune-mi acum pe care din ei Îl rog să ne facă din vise-o aripa. http://ro.netlog
GHEORGHE UNGUREANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_gheorghe_ungureanu_ioana_voicila_dobre_1335343856.html [Corola-blog/BlogPost/359203_a_360532]
-
cuminecă inimile și sufletele încântundu-ne de frumusețe, har, rugă, dor, poezie și dragoste. Maria s-a întrupat în cântec și dăruire, stăpânind zenitul cu mireasma chemării ei. Ne-a redat nouă înșine. Ne-a împletit în Noi. Vocea ei a țesut Marama frumuseții acestui Neam binecuvântat, brodându-i chipul ca într-o Icoană sfântă. Maria, continuă același trăitor de folclor, s-a născut neînfricată și și-a cântat viața după un cântec propriu-însuși cântecul românesc... Lumina solară din ochii ei, părul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
care, încă ne mai ține!!!” (ibid. p. 92) Toți Munții noștri poartă în pântecele lor, plămada sfintelor și mucenicelor Altare. Toate câmpiile noastre poartă în sânurile lor busuiocul sfintelor moaște ale biruitorilor daci. Toate văile și vâlcelele noastre și-au țesut covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta urgie, rușinoasa înstrăinare, zborul frânt al nădejdii, norul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
mai întreagă, De ne ducem pașii dincolo de stele Știe și pămîntul cît ți-am fost de dragă! Eu sunt o bucată, poate imperfectă Dar ne-a fost alături, bunul Dumnezeu, Ca să ne îndrume pe o cale dreaptă Și ne-am țesut pasul întregului mereu! Jumătatea ta, m-a ținut aproape Și mi-a prins aripa rănită de dor Cu răspunsuri care, chiar neîntrebate, Mi-au încălzit noaptea plină de amor! Din jumatea ta, în jumate eu Două emisfere sub același cer
JUMĂTATE, TU de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1394985657.html [Corola-blog/BlogPost/353564_a_354893]
-
în locul său romanticul ce-a ținut felinarele bulevardelor și cârciumelor aprinse până la sfârșitul veacului. Era Gică Petrescu! El a rechemat atâtea iubiri, a trezit nostalgii, fiori, suspine, doruri de chef, uitarea din pahar, venită pe caii distracției! Ce atmosferă boemă țesea din cântece de petrecere romanțe, tangouri, romanțe, muzică jazz, sentimentalul Gică Petrescu! Unde sunt ele acum? De ce n-are nimeni grijă de crucea lui de mormânt, nici de locuința lui pustiită. De ce nu-i preschimbâ nimeni părăsita casă, din ruină
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
petrecută la Paris preluase din partea elevată a civilizației vestice ale acelei vremii manierele bune și, printre altele, cânta la pian. Famia Petrescu a locuit pe Calea Victoriei, la numărul 190, într-o clădire cu trei etaje. Aici încep să i se țese celui ce avea să fie un artist neegal cu nimeni, copilăria și educația. A învățat de mic, de la mama sa limba franceză și s-a inițiat în muzică, interpretând „piese scurte, melodioase (...), ritmuri mozartiene”, după confesiunile artistului. Când s-a
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
I.L.R.). A publicat șase volume individuale: „Șarpele și Cupă”, „Zmeul cel mic”, „Amaratul fericit”, „Doctor în umor”, „Consultații gratuite” și „Înger cu coarne”. Este prezent în numeroase antologii, printre care „5000 de ani de umor evreiesc” (O antologie subiectivă de Țesu Solomovici), sau „The Challenged Generation/ Solo Har-Herescu” (ediție bilingva româno-engleză). Colaborează la numeroase reviste de limbă română din jurul lumii. A consemnat, George ROCĂ Sydney, Australia ianuarie 2013 Referință Bibliografica: George ROCĂ - LANSARE DE CARTE LA EDITURĂ NIRAM ART DIN MADRID
LANSARE DE CARTE LA EDITURA NIRAM ART DIN MADRID – DOREL SCHOR „COSTUMUL LUI ADAM – ASCUNS DUPĂ CUVINTE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_lansare_de_carte_la_editur_george_roca_1358492565.html [Corola-blog/BlogPost/348866_a_350195]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Popas Frunză de salcâm Sorbită-n gura clipei Albă troiță Pedeapsă N-are nici o vină Pustnic la schit de maici Cetind ceaslovul Pasiune În timpul liber Țese aripi de fluturi Răsfoind zborul La fân Muchia coasei Simfonie de greier Vaiet pe note... Influență Cutremur oprit Găina are cuibar Tocmai la vecin La râu Copii la scăldat, În dezmierd, gol pe prundiș Un soare captiv Referință Bibliografică: Vaiet
VAIET PE NOTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vaiet_pe_note_george_nicolae_podisor_1328686821.html [Corola-blog/BlogPost/346724_a_348053]
-
curând venit. În odaia cu tabloul frigul lent se lasă Iar bruma cea mai rece limpezește Sentimente-n alb și negru prinse-n plasă Și-o inimă ce-n dor de moarte putrezește. Doar un pui de văduvă păianjen Își țese plasa deasă peste-al meu tablou În fapt un cinic dar și-un banal desen Cu locul lui în al uitării preacurvit cavou. Referință Bibliografică: SINGURATICE CULORI (SAU CUM O VĂDUVĂ-PĂIANJEN DEVINE AMATOARE DE ARTĂ ABSTRACTĂ) / Liviu Pirtac : Confluențe Literare
SINGURATICE CULORI (SAU CUM O VĂDUVĂ-PĂIANJEN DEVINE AMATOARE DE ARTĂ ABSTRACTĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1480460074.html [Corola-blog/BlogPost/379293_a_380622]
-
eu și nici cartea", spunea autoarea Floarea CĂRBUNE în fața consătenilor săi, cu prilejul lansării romanului pe data de 16 iunie 2010. „Rădăcini” este o metaforă care dorește să ne reamintească sorgintea fiecăruia și apartenența la un neam pe care se țese respectul pentru valorile strămoșești ce vor fi dăruite urmașilor. Ar putea fi o carte de memorialistică, o carte ce înmănunchează amintiri din istoria localității Purani de Videle, județul Teleorman, cu tradițiile și obiceiurile localității dar și crâmpeie din propria călătorie
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/_locul_magic_al_copilariei_mihai_leonte_1372857652.html [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
Fericirii. Fecioara îmbrățișează soarele cu dogoarea inimii ei, înveșmântă cerul în Albastru de Voroneț, al ochilor ei cutezători, aprinzând apoi în azur palidele înserări ce se scutură pevisele îngemănate peste care se cerne ca o nea pulberea de stele. Fecioara țese în cerdacul sufletul ei, albastrul fericirii urzit în răsărit de primăveri, cetulburăfarmecul seraficelor ceruri, îmbujorându-le. În sufletul Fecioarei sălășluiește întotdeauna lumina Icoanei purității Cerului frumos. În inima Femeii prisosește permanent nemărginirea de azura zorilor Iubirii. În toată ființa Mamei
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
Evanghelia iubirii și urcă vijelios în Sfînta Cruce, după cum afirmă Părintele-poet mistic Daniil Sandu Tudor: „Metafizica ultimă e o metafizică a Crucii; ea nu duce numai la cunoașterea adevărului ci și la supremul adevăr al cunoașterii...Firul Sfintei Cruci care țese sfânta urzeală a ființei noastre celei noi, nașterea cea adevărată, nașterea cea de-a doua”( Părintele Daniil de la Rarău, Taina Sfintei Cruci, Ed. Christiana, București, 2001, p. 75, 98). Mântuitorul Iisus Hristos a prăznuit Paștile împreună cu noi, pentru ca și noi
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
și s-au împodobit munții cu verdeață, ogoarele cu sămânță, marea cu câștig, pământul cu turme, cerul cu stele vesele și văile cu flori. Aprilie e podoaba pământului și praznicul lumii Aprilie e podoaba Bisericii sfinte... Iată luna lui Aprilie țese și îmbracă pământul. Făptura se acoperă cu un veșmânt multicolor. E haina florilor și mantia bobocilor...În luna florilor ies afară pline de hărnicie și albinele înaripate...Dulceața e risipită și gura acestei preacurate făpturi o adună. Ea e oglinda
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
stropi de scântei prin umbrele lor jucăușe tremurând mirific ca liliacul înflorit la Paștele Învierii. Troițele din lemn care însuflețesc ceremonialul creștin al tuturor răscrucilor istorice semnifică Arborele vieții și biruința Învierii întru Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Pământul își țese în grabă covorul de smarald al ierbii, brodându-l cu felurimea florilor între care nelipsitele scântei de păpădie. Sălciile își lasă mlădițele atârnând ca niște filocterii în sărbătoare binecuvântând apele care i-au odrăslit. Zarzării, Caișii și Cireșii sunt Magii
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
8 octombrie 1959, la poalele munților Apuseni, mai precis în satul Hășdate, comuna Săvădisla, județul Cluj. Provin dintr-o familie sătească de oameni simpli cu cinci copii, eu fiind al treilea născut al ei. Sub ce sorți vi s-au țesut anii copilăriei, prefăcuți cu timpul în fir de aur și de mătase, depănat de pe mosorul amintirilor? Am avut o copilărie frumoasă, dar încărcată de lipsuri, părinții având posibilități limitate și multe guri de hrănit. Anii școlari s-au putut împleti
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1450264005.html [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
întinde pentru zbor... De-ar fi să vii am întâlni iubirea Și-am fereca-o-n lanțuri de lumină Cu pacea ce-o aduce fericirea Și bucuria dintr-o zi senină... De-ar fi să vii ți-aș împleti cărări Țesute cu speranțe fremătând Și ți-aș culege din albastre zări Cuvintele pierdute într-un gând... De-ai vrea să vii am învăța în doi Să prețuim a clipelor comoară Și stele vor luci doar pentru noi... De-ai vrea să
POEMELE IUBIRII 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1421939461.html [Corola-blog/BlogPost/350135_a_351464]
-
Ți-aș culege mamă mulțimea de flori Și întâia rază ce străluce-n zori... Lacrima ți-aș șterge cu un blând sărut Să mai uiți că dorul iarăși te-a durut... Iar în seri târzii din sclipiri de stele Ți-aș țese o haină mai mândră ca ele Și ți-aș prinde-n păr un picur de lună, Din mulțimi de astre ți-aș face cunună... Pe-a inimii strună ți-aș cânta un cânt, Aș culege mierea ce-o aflu-n
POEMELE IUBIRII 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1421939461.html [Corola-blog/BlogPost/350135_a_351464]
-
părinți și cu toții am moștenit talentul artistic al «mumei», cum o alintam noi, cu atâta drag, în dulcele grai gorjenesc, în cazul meu. Prima dată am pășit pe scenă la Cooperativa «Arta Casnică», Tismana, unde, de altfel, am învățat să țes covoare persane și oltenești de la o măicuță de la Mănăstirea Tismana. Cu formația artistică a acestei cooperative am participat la numeroase festivaluri din țară și am fost laureată a festivalului județean de la Craiova, ca solistă și dansatoare”. De parcă totul urcă pe
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
strada îmbeznată: Iuda nici nu primește - nici n-are cui da plată... O - DOAMNE - NU CĂTA URÂT SPRE MINE o - Doamne - nu căta urât spre mine: tot ce-am putut - uite - pe masă-i pus am așteptat din voci să țeși jivine și să mă lupt - spre-a respira mai sus n-ai luat în seamă bătătură - casă - vatră de parc-aș fi tâlharul stângii Tale-amare m-ai ocolit - și-ai luat-o tot pe mare plutind lumìni - pășind pe nori
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492584058.html [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
ale părului meu? sau vrei să te faci litere albastre pe pleoapele mele? da, buzele mele tac, întreabă doar sufletul! ele așteaptă între roz și mov... au gust de amor adevărat, pecetluit în amintirea ta! și stau în spatele cortinei care țese: dorințe și versuri, tăceri și transparențe, ochi din rouă de vise... 14 iulie 2008 LUNA SCUFUNDATĂ bagajul meu emoțional este într-un rucsac mare și greu... destinul meu se face că nu vede, se joacă printre cercurile albe de nori
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_daniela_voiculescu.html [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]