202 matches
-
Sur applicabilitée projective des hypersurfaces développables". În această teză Pantazi tratează o serie de generalizări ale unor rezultate găsite de profesorul său Elie Cartan, creator în domeniul Geometriei Proiective. După revenirea în țară, Pantazi a fost numit asistentul lui Gheorghe Țițeica, la Seminarul de Geometrie Analitică. Simultan a funcționat și ca actuar la Ministerul de Industrie și Comerț și profesor la Școala de Statistică și Actuariat. În 1940 a fost numit suplinitor la catedra de Geometrie Descriptivă și Geometrie Proiectivă la
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
de la cotul Donului datorită unei permisii norocoase. Radu Grigorovici, un prieten al academicianului, a consemnat: Începând cu anul 1942, Liviu Constantinescu, asistent al profesorului Bădărău, își schimbă domeniul de preocupări științifice, aplecându-se asupra geofizicii, iar în urma recomandării profesorului Șerban Țițeica devine primul director al Observatorului Geofizic Surlari, numit astăzi "Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu”", poziție pe care a ocupat-o din anul 1943 până în anul 1958. După reforma învățământului, a fost succesiv conferențiar, profesor, profesor șef de catedră între
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
române de "fizică teoretică". A făcut cercetări în domeniul termodinamicii, a fizicii statistice, mecanicii cuantice, fizicii atomice și în fizica particulelor elementare. S-a născut la 14 martie () 1908 în București, ca al treilea și ultimul copil al matematicianului Gheorghe Țițeica și al soției sale Florence/Florica (n. Thierrin). După absolvirea liceului Mihai Viteazul, a studiat la Facultatea de Științe a "Universității din București", obținând în 1929 două licențe: științe fizico-chimice și științe matematice. A făcut studii de doctorat la "Universitatea
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]
-
tinerețe "Conservatorul din București", studiind armonie și contrapunct în clasa lui Alfons Castaldi; îndrumat de Silvia Șerbescu, și-a perfecționat aptitudinile de pianist, devenind un sensibil interpret. A practicat alpinismul în Bucegi și Piatra Craiului, descoperind, împreună cu fratele său Radu Țițeica, noi trasee. A încetat din viață la 28 mai 1985, în București.
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]
-
a fost un filosof, matematician și logician român de origine greacă. S-a născut la Brăila, oraș în care urmează școala primară și liceul. Devine student al Facultății de Științe a Universității din București avându-i drept profesori pe: Gheorghe Țițeica, Dimitrie Pompeiu, Traian Lalescu, Octav Onicescu iar în 1929 obține licența în Matematici. Între 1929 și 1933 este profesor de matematică la o școală din Brăila apoi între 1933 și 1938 profesor la Liceul „Mihai Eminescu” din București. În 1934
Anton Dumitriu () [Corola-website/Science/304305_a_305634]
-
realizat la Facultatea de Științe din București, unde lipsea cu totul infrastructura necesară. A continuat să publice (1937-1940) lucrări de analiză a unor date experimentale proprii anterioare și din literatură, dezvoltând latura teoretică, în dialog de idei cu prietenul Șerban Țițeica, asistent suplinitor la Politehnică. La Facultatea de Științe nu existau nici măcar cursuri de fizică atomică sau fizică nucleară; iar Manu, ca simplu asistent la "Catedra de Fizică Moleculară, Acustică și Optică", nu putea ține decât seminarii sau lucrări practice cu
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
prin înființarea unei "secții de reperare prin sunet". A fost prieten cu Édouard Herriot, președintele Consiliului Franței, cu Paul Painlevé, care a fost premier, cu Paul Valéry și cu Gaston Darboux. A fost profesor al matematicienilor români: Caius Iacob, Gheorghe Țițeica, Simion Stoilow, Ovidiu Țino, Octav Onicescu. A călătorit mult prin Europa și prin diverse țări ca: Egipt, Liban, Iran, China, Argentina, Uruguay, Brazilia și India. s-a stins din viață în 1956 la Paris. Borel a fost un analist și
Émile Borel () [Corola-website/Science/312194_a_313523]
-
a urmărit introducerea metodei intuiției și spiritul matematic modern. Este creatorul jocurilor psihologice și al jocurilor strategice. Borel a publicat peste 300 de lucrări științifice, din care 50 au caracter filozofic. Lucrările sale au constituit obiectul cercetărilor matematicienilor români: Gheorghe Țițeica, Dimitrie Pompeiu, Aurel Angelescu, Florin Vasilescu, Gheorghe Călugăreanu și alții.
Émile Borel () [Corola-website/Science/312194_a_313523]
-
funcții și a proprietăților ei este o realizare impresionantă a fizicii de la sfârșitul secolului al XIX-lea și care până azi nu și-a pierdut din fascinație. Prezentarea clasică a subiectului se găsește, neîntrecută în claritate, în lecțiile lui Șerban Țițeica. Existența entropiei este o consecință riguroasă a principiilor termodinamicii („zero”, unu și doi). Înainte de a le reaminti, trebuie precizate modurile în care un sistem dat Σ poate fi în contact cu exteriorul: Despre două sisteme în echilibru aflate in contact
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
evidența în luările de cuvânt prilejuite de sărbătoririle la care a participat. Activitatea sa în slujba școlii românești și în servirea matematicii a fost răsplătită prin mai multe distincții: titlul de Profesor Emerit (1964), Premiul de Stat (1951), premiul „Gh. Țițeica” al Academiei Române (1981), Ordinul Muncii (1960), Ordinul Meritul Științific (1960), etc.
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
cărei secretar a devenit în 1900. Biografia sa a fost scrisă de către E. Lebon în 1910. La rândul său, Darboux este autorul unei biografii a matematicianului francez Henri Poincaré. Printre matematicienii români cărora le-a fost profesor, putem enumera: Gheorghe Țițeica, Ovidiu N. Țino, Gheorghe Bratu. Cei care au contribuit la dezvoltarea descoperirilor lui Darboux au fost:
Jean Gaston Darboux () [Corola-website/Science/309923_a_311252]
-
Ludovic Mrazec, Ilie Murgulescu, Traian Negrescu, Jean Negulescu, Constantin S. Nicolaescu-Plopșor, Gheorghe Niculescu, Adrian Păunescu, Amza Pellea, Nicolae Petrulian, Dionisie Pippidi, Nicolae Popescu (matematician), Nicolae Chiriac Quintescu, Constantin Rădulescu-Motru, Simion Stoilov, Sabba Ștefănescu, Ioan Tanoviceanu, Gheorghe Tătărăscu, Nicolae Titulescu, Gheorghe Țițeica, Petre Vancea, Nicolae Vasilescu-Karpen, George Vâlsan, Vlad Voiculescu, Ștefan Voitec.
Colegiul Național Carol I din Craiova () [Corola-website/Science/304748_a_306077]
-
român Nicolae Paulescu. De asemenea, Gheorghe Marinescu a fost un important neurolog, Victor Babeș a fost unul dintre primii bacteriologi. Dimitrie Gerota a adus contributii în chirurgie și anatomie, Grigore T. Popa în anatomie, Constantin Parhon în domeniul endocrinologiei. Gheorghe Țițeica a fost unul dintre cei mai remarcabili matematicieni români. După circa patru ani de restrângere gravă a libertăților, sub regimul fascist, care s-a alăturat Germaniei naziste în politica ei genocidă, teroarea regimului comunist în România a impus la rândul
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
nemulțumiri dăunătoare idealului național"" . Fondul personal Iancu Flondor, mai sus menționat, conține numeroase scrisori adresate lui Iancu Flondor din partea unor personalități ale vremii, cum sunt Grigore Antipa, Ioan Bogdan, George Bogdan-Duică, Matei Eminescu, Alexe Procopovici, Constantin Rădulescu-Motru, Theodor Stefanelli, Gh. Țițeica, Petre Missir, P.P.Negulescu, mareșalul Alexandru Averescu, Sever Zotta, Iuliu Maniu, Ion Nistor, Aurel Onciul, M. Pherekyde, Ion I. C.Brătianu ș.a. De asemenea, în fond sunt incluse o serie de documente care au aparținut Elenei Flondor, soția lui Iancu Flondor
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
din ecuația (K) datează din anii 1896-1901 și sunt datorate în special lui O.Lummer și E.Pringsheim (1899) , F.Paschen și H.Rubens și F.Kurlbaum Expoziția de față urmează în linii mari logica prezentării din manualul lui Ș.Țițeica cu completări din cartea lui Max Planck și din compendiul .
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
este fondatorul școlii române de arhitectură. În medicină, Nicolae Paulescu a fost unul din precursorii descoperirii și folosirii insulinei în scopul tratării diabetului, Gheorghe Marinescu a fost un important neurolog, iar Victor Babeș a fost unul dintre primii bacteriologi. Gheorghe Țițeica a fost unul dintre cei mai remarcabili matematicieni români. Cinematograful a apărut în România la 27 mai 1896 iar primele proiecții au avut loc în București la sediul ziarului de limba franceză "L’Indépendance Roumaine". Printre cei mai importanți regizori
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
diverse adrese, astfel că micul Traian parcurge clasele primare la București, două clase de gimnaziu la Craiova, apoi termină gimnaziul la Roman și Liceul Internat din Iași. Având o situație materială precară, este ajutat financiar de profesorii Andrei Ioachimescu, Gheorghe Țițeica, Ion Ionescu-Bizeț. Indiferent de situația materială el a fost un strălucit elev și premiantul de onoare al tuturor școlilor pe care le-a frecventat. Încă elev fiind, a fost remarcat ca un real talent în matematică prin contribuția sa la
Traian Lalescu () [Corola-website/Science/298276_a_299605]
-
școlilor pe care le-a frecventat. Încă elev fiind, a fost remarcat ca un real talent în matematică prin contribuția sa la Gazeta Matematică. A studiat matematicile la Iași și la București, unde i-a avut ca profesori pe: Gheorghe Țițeica, Spiru Haret, Ermil Pangrati, Anton Davidoglu și Nicolae Coculescu. În 1900 se situează pe primul loc al candidațiilor la Școala de Poduri și Șosele din București dar la care renunță la numai trei ani și se înscrie la Facultatea de
Traian Lalescu () [Corola-website/Science/298276_a_299605]
-
atenuează la frecvențe intermediare, funcția formula 150 atinge un maxim, iar pentru formula 151 ea tinde asimptotic la zero. Extrapolată la frecvențe înalte, legea Rayleigh-Jeans ar conduce la "catastrofa ultravioletă": densitatea totală (integrată peste frecvențe) a energiei radiației termice ar rezulta divergentă. Țițeica a arătat că mecanica statistică clasică, bazată pe o distribuție continuă a energiei, este incompatibilă cu principiul al treilea al termodinamicii. Mecanica statistică cuantică se bazează pe același postulat conform căruia proprietățile termodinamice ale unui sistem pot fi deduse pe
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
1940, matematicianul Octav Onicescu a condus un seminar de filosofie a științei la Universitatea din București. Printre cei mai importanți membri ai acestui grup de filosofie științifică erau matematicienii Grigore Moisil și Dan Barbilian, precum și alți savanți notorii precum Șerban Țițeica sau Nicholas Georgescu-Roegen. Ei erau angajați în cercetarea fundamentală, folosind matematica ca instrument formal de analiză conceptuală. Rezultatele lor au fost pulicate în antologia "Problema determinismului" și în anumite monografii, precum "Principii de cunoaștere științifică" de Onicescu, "Metoda statistică" de
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de la Unire. </br>La 30 iunie 1930, după doi ani și opt luni de la începerea studiilor, obține cele două licențe. Avea să profeseze numai matematica, deși în facultate a frecventat cu regularitate numai cursul de geometrie analitică al lui Gheorghe Țițeica, întrucît cea mai mare parte din timp îi era ocupată cu cursurile și mai ales cu laboratoarele de la fizico-chimice, la care prezența era obligatorie. La 1 septembrie 1930 este numit suplinitor și începe să predea la Școala Comercială Superioară de
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
K și K este integrabilă (vezi (2.4)), "T(θ)" este factorul integrand , iar entropia standard a sistemului, definită natural de (4.2.3) satisface:<br>formula 21 Deducția lui Planck are o simplitate incontestabilă. În manualele „clasice“ (de exemplu Ș. Țițeica ) , urmărind dezvoltarea istorică a subiectului, (pornind de la Clausius) integrabilitatea formei diferențiale dQ (și deci existența entropiei) este demonstrată pornind de la formularea "Kelvin-Planck" a principiului al doilea (nu trebuie confundată cu formularea (PP)din §2) după care nici un sistem nu poate
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
se reîntoarce în Capitală, unde continuă să mediteze elevi până la încheierea studiilor secundare, după care intră ca funcționar de stat la serviciul cadastrului. În această perioadă își continuă studiile la Facultatea de Matematică, unde a avut ca profesori pe Gheorghe Țițeica, Anton Davidoglu, David Emmanuel, Traian Lalescu, Nicolae Coculescu. Deși a avut o situație materială modestă, fiind nevoit să se întrețină susținând meditații, încheie studiile superioare cu rezultate strălucite, fiind apreciat de Țițeica și obținând Premiul "Hillel". În 1922 obține licența
Dumitru Ionescu () [Corola-website/Science/326198_a_327527]
-
Matematică, unde a avut ca profesori pe Gheorghe Țițeica, Anton Davidoglu, David Emmanuel, Traian Lalescu, Nicolae Coculescu. Deși a avut o situație materială modestă, fiind nevoit să se întrețină susținând meditații, încheie studiile superioare cu rezultate strălucite, fiind apreciat de Țițeica și obținând Premiul "Hillel". În 1922 obține licența, după care intră ca profesor suplinitor la Liceul Gheorghe Șincai din București. Susținut de profesorul Andrei Ioachimescu, în 1923 pleacă la Paris cu o bursă la "École Normale Supérieure", unde este coleg
Dumitru Ionescu () [Corola-website/Science/326198_a_327527]
-
ocazia comemorării a nouă ani de la moartea Dr. C. Istrati, o serie de personalități ale culturii și științei românești au luat inițiativa creării unui Comitet pentru ridicarea unui monument dedicat iacestuia. Din acest Comitet organizator făceau parte Grigore Trancu-Iași, Gheorghe Țițeica, Dr. I.N. Angelescu, Amiralul Niculai Gracoski, Gheorghe Gh. Longinescu, Ludovic Mrazek, E. Severin, Stelian Popescu, Emil Racoviță, președintele Academiei Române etc. care a lansat un apel pentru strângerea de fonduri. Imediat după lansarea apelului, s-au adunat peste un milion de
Statuia doctorului Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/329496_a_330825]