994 matches
-
Cremation", în Mouvement Social, 179, 1997, pp. 81-91. Marushiaova, Elena, Vasselin Popov, "Gypsy Slavery în Wallachia and Moldavia", în Nationalisms Today, vol. 1 Tomasz Kamusella, Krzysztof Jaskułowski (eds), Pter Lang AG., Bern, 2009, pp. 106-124. Matei, Petre, "Raporturile între organizațiile țigănești interbelice și Biserica Ortodoxă Română", în Partide Politice și minorități naționale din România secolului XX, vol. V, coord. Vasile Ciobanu; Sorin Radu "Lucian Blaga", edit. Universității, Sibiu, 2006, pp. 159-173. Mihălcescu, I., "Cenușarii și Biserica", în Glasul Monahilor, XI, 384
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
99. 56 Flacăra Sacră, III, 5, 1936, p. 5. 57 Minorități, pp. 96-99. 58 Andrea Varga, " În loc de concluzii", în Ibidem, pp. 630-632. 59 Ibidem, p. 107. 60 Ibidem. 61 Andrea Varga, op. cit., pp. 630-632. 62 Petre Matei, "Raporturile între organizațiile țigănești interbelice și Biserica Ortodoxă Română", în Partide Politice și minorități naționale din România secolului XX, vol. V, coord. Vasile Ciobanu; Sorin Radu "Lucian Blaga", edit. Universității, Sibiu, 2006, pp. 159-173. 63 Ibidem, p. 162. 64 Ibidem, p. 171. 65 Calinic
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
se simțea discriminat, te asigur! Iar când se coceau cireșele, bunul meu îmi dădea voie să-i aduc pe toți copiii și mâncam până când simțeam că plesnim... După prima vacanță petrecută la bunici înjuram ungurește și țigănește, maaamă! Știi, înjurăturile țigănești sunt spurcate, cele ungurești sunt foarte lungi și eu folosind judicios cunoștințele obținute, făcusem o combinație, doamne, mama a rămas siderată..., apoi aveam un accent neaoș ardelenesc și dacă mă luai cu ceva prea repede știam să răspund senină: No
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Grigore Cartianu și Adevărul au fost sancționați de Consiliul Național de Combatere a Discriminării cu câte 1.000 de lei pentru un articol intitulat „Puciul Țigănesc”, considerat discriminator la adresa rromilor, apărut în 28 august, 2012. În 28 august, în cotidianul Adevărul, apărea editorialul „Puciul Țigănesc”, sub semnătură lui Grigore Cartianu, unele dintre pasaje fiind considerate discriminatorii de către Consiliul Național de Combatere a Discriminării, scrie paginademedia.ro
Grigore Cartianu și Adevărul, sancționați pentru discriminare () [Corola-journal/Journalistic/80473_a_81798]
-
au fost sancționați de Consiliul Național de Combatere a Discriminării cu câte 1.000 de lei pentru un articol intitulat „Puciul Țigănesc”, considerat discriminator la adresa rromilor, apărut în 28 august, 2012. În 28 august, în cotidianul Adevărul, apărea editorialul „Puciul Țigănesc”, sub semnătură lui Grigore Cartianu, unele dintre pasaje fiind considerate discriminatorii de către Consiliul Național de Combatere a Discriminării, scrie paginademedia.ro. „Grozăvia din iulie-august trebuie sa-i fi uluit pe liderii politici europeni mai ceva decât cohortele de pirande și
Grigore Cartianu și Adevărul, sancționați pentru discriminare () [Corola-journal/Journalistic/80473_a_81798]
-
fi în limba romaní, cel puțin dacă ținem seama de formula avelo caralo!, glosată: "vine polițistul" (în G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Caraliu nu a fost discutat de Al. Graur în cunoscutul său studiu despre elementele țigănești din română, din 1934; l-a înregistrat, în schimb, Vl. Drimba (Cercetări etimologice, 2001, p. 252), sugerând ca posibil etimon cuvântul țigănesc karaló "spinos, ghimpos". Cuvântul apare în Micul dicționar rom-român al lui Gh. Sarău (1992) în forma kanraló, -í
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]
-
al limbii române, 2006). Caraliu nu a fost discutat de Al. Graur în cunoscutul său studiu despre elementele țigănești din română, din 1934; l-a înregistrat, în schimb, Vl. Drimba (Cercetări etimologice, 2001, p. 252), sugerând ca posibil etimon cuvântul țigănesc karaló "spinos, ghimpos". Cuvântul apare în Micul dicționar rom-român al lui Gh. Sarău (1992) în forma kanraló, -í, cu același sens (dar și, substantivat, ca epitet peiorativ pentru evrei). Evoluția semantică s-ar putea explica în mod destul de plauzibil, printr-
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]
-
legarea ambelor forme de kar (în romaní, termen vulgar, desemnând organul sexual masculin): e întotdeauna posibil ca dușmanul principal să fie desemnat cu un termen foarte peiorativ. Caraliu seamănă ca formă și e identic ca sens cu șingaliu, adaptare a țigănescului �ingálo (la Gh. Sarău cu explicația "polițist"). În dicționare și în presă apare uneori și forma șingalo (G. Volceanov, 2006), simțită ca un element străin, neintegrat în limbă: "Etnicii romi din Slobozia Bradului au aflat miercuri ce drepturi au chiar
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]
-
Dicționar de argou al limbii române, 2003) și G. Volceanov 2006 îl consideră invariabil și par să-l asimileze unui nume propriu (în forma manușu). E vorba tot de un împrumut din limba romaní, sau mai curând de un termen țigănesc insuficient integrat în limba română, destul de rar folosit chiar în argou. Nu e totuși neadaptat gramatical, folosindu-se și la plural: "ca să-i deruteze pe Ťmanușiť (polițiști)" (Dilema, nr. 101, 1994). Manuș este probabil desemnarea cea mai neutră, lipsită de
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]
-
sân. SÂNUL. Eu nu văd nimic la voi/ pentru că voi sunteți flăcări. „ Acum începe în mod real deconstrucția: „13. eu sunt doar/ niciodată/ centura/ îngerii/ melancolia neagră (românii și ungurii sunt chirurgi oncologi)/ războiul (avangardă în toată legea)/ muzica (numai țigănească)/ poezia (mea)/ poetul ca un rect amărui./ curcanul fascist al scrisului./ Sânul abject-obiect./ Voi (în flăcările reci ale spațiului virtual)" (pag. 56) Până la sfârșit, vocea Angelei Marinescu pierde pe drum multe din cuvinte. Nu și pe cele pe care, din
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
că te țin atent de la primul la ultimul rînd. • Dintre paginile autobiografice, semnalăm continuarea amintirilor lui Ion Vianu din adolescență, în care există și un portret anecdotic al lui Ion Barbu, despre care aflăm că se mîndrea cu originea lui țigănească și se mînia teribil cînd îi era contestată: „ «Îți crăp capul» striga el ridicînd bastonul, la Capșa, asupra lui Lemnaru care-i spunea că era, de fapt «armean, nu țigan, cum te grozăvești». «Am venit aici ca rob, cu cuceritorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
știu, dar foarte prezentă în internet - , conform căreia denumirea s-ar referi, la origine, la țiganii cei mai săraci, care adunau din gunoaie oase (pentru a face din ele piepteni). Unii folosesc cuvântul chiar ca denumire pentru un grup social țigănesc: "la olimpiadă au luat parte copii din majoritatea ramurilor țigănești: corturari, gabori cu pălărie, cocalari, ursari etc.", Evenimentul zilei, 19.03.2002). O asemenea evoluție semantică e plauzibilă - termenii pentru categorii sociale considerate inferioare se transformă firesc în insulte, cu
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
ar referi, la origine, la țiganii cei mai săraci, care adunau din gunoaie oase (pentru a face din ele piepteni). Unii folosesc cuvântul chiar ca denumire pentru un grup social țigănesc: "la olimpiadă au luat parte copii din majoritatea ramurilor țigănești: corturari, gabori cu pălărie, cocalari, ursari etc.", Evenimentul zilei, 19.03.2002). O asemenea evoluție semantică e plauzibilă - termenii pentru categorii sociale considerate inferioare se transformă firesc în insulte, cu sens peiorativ agravat (țăran, cioban, mitocan) - dar rămâne să fie
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
se fi adăugat ulterior. E izbitoare asemănarea cuvântului cu un termen vulgar din argou (denumind organul sexual masculin) - cocar (înregistrat de Croitoru Bobârniche în 1996, nu și în 2003, de 123urban.ro). În celebrul său studiu din 1934 despre cuvintele țigănești intrate în română, Al. Graur înregistra pe cocar, considerând că există chiar în țigănește, prin contopirea unei sintagme (care cuprinde termenul țigănesc car, anatomic și vulgar). Explicația sa a fost preluată de Alphonse Juilland și apoi de Al. Ciorănescu, în
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
Bobârniche în 1996, nu și în 2003, de 123urban.ro). În celebrul său studiu din 1934 despre cuvintele țigănești intrate în română, Al. Graur înregistra pe cocar, considerând că există chiar în țigănește, prin contopirea unei sintagme (care cuprinde termenul țigănesc car, anatomic și vulgar). Explicația sa a fost preluată de Alphonse Juilland și apoi de Al. Ciorănescu, în dicționarul său etimologic. Relația între cocalar și cocar rămâne încă neclară, dar cred că la valoarea insultătoare a primului termen a contribuit
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
altul decât Ovid, Poetul roman izgonit pe malul Mării Negre, etc. Erudițianul merge și mai în profunzime... "Și toate aceste cântări - ne spune el - le-am aflat unsuroase, adică cu multă slobozie (fără perdea, adică) cu mult mai tare decât acestea țigănești, de cari trebuie să-i mulțumim învățatului Tălălău, iar Tălălău! care le întregi... E clar... Toată literatura scrisă a avut de pătimit de pe urma unor astfel de editori pudibonzi, niște obsedați, cu subconștientul supraîncărcat. Nu-i vorba de cercetătorii noștri din
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
Argentiniană de Fotbal a anulat meciul amical cu România, din 10 august, cu prea puțin timp înainte ca FRF să se poată reorganiza, presa argentiniană pare deranjată de faptul că forul de la București vrea să ceară despăgubiri. "Maldicion gitana", "Blestemul țigănesc", în traducere" a fost titlul inițial al articolului în care cotidianul Ole a anunțat că FRF va cere despăgubiri federației argentiniene pentru anularea unilaterală a amicalului care trebuia să aibă loc pe 10 august, la București. Ulterior, titlul a fost
Argentinienii ne numesc "ţigani", după anularea amicalului cu România () [Corola-journal/Journalistic/76742_a_78067]
-
vedere lingvistic, pentru că ilustrează destul de bine echivalențele contextuale dintre termenii puterii, indiferent de registrul lor stilistic, mai ales cînd îi apropie o întîmplătoare asemănare fonetică. Nu e nici o îndoială că la originea cuvântului barosan - intrat în uzul colocvial - stă adjectivul țigănesc baró, -í, cu sensul "mare". Sînt însă diferențe de interpretare în privința căii care a dus de la baró la barosan. Două ipoteze, lansate cu mai mult timp în urmă, sînt la fel de credibile: ar putea fi vorba, mai întâi, de o derivare
Baroni și barosani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7686_a_9011]
-
fraze care dau fiori: "pe fondul declinului de natalitate la români și maghiari și al scăderii mortalității la țigani"). În logica unei pure teorii a conspirației, toate acțiunile inamicului sunt premeditate și vizează efecte maximale: "se dorește crearea unui stat țigănesc în România". O asemenea însăilare de clișee n-ar merita să fie luată în seamă, dacă nu ar cuprinde pasaje care pot convinge un cititor neatent, dând impresia că furnizează date reale, precise. Într-o succesiune absurdă, sub aparențele unor
Rom by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7525_a_8850]
-
cucerit-o. Spunându-i povești triste din copilăria lui, a bărbatului, diferite povești de dragoste cu final tragic. Un om a fost bătut până la ultima suflare, fiindcă n-a vrut s-o trădeze pe gagica lui. Iată povestea, de comunitate țigănească, din Două gâște. Altul s-a spânzurat pentru că n-avea cum să rămână cu "aia pe care-o iubea". Este episodul narat în Pe catalige. "Logodnica ta din prima tinerețe - îi reamintește iubita de acum - a murit într-un accident
Din dragoste by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7542_a_8867]
-
verbului a ușchi. În DEX, verbul apare cu mențiunea "etimologie necunoscută". În Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu și în Dicționarul limbii române (DLR), tomul XII, partea a 2-a, Litera U (2002), se indică originea, stabilită de mult: din țigănescul u�t- (u�taw) "a se ridica". De la "a se ridica (pentru a pleca)" la "a pleca, a fugi" nu e decât un pas, diferența fiind anulată metonimic și contextual. E posibil ca și sensul "a fura" să provină nu
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
repede, se strecoară repede undeva"; "strigăt cu care se alungă păsările de curte", DEX). Prea adesea, interjecțiile sunt explicate în dicționarele noastre ca formații spontane. Or, în acest caz, e destul de evidentă legătura de formă și de sens cu imperativul țigănesc u�ti ("ridică-te!"), din care probabil că provine interjecția românească. Unul dintre citatele din DLR conține chiar forma ușchi, într-un context ideal atât pentru o interjecție de alungare, cât și pentru un imperativ: "Hai, ușchi de lângă fereastră!" (Horia
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
criticat de unii dintre confrații săi, deoarece artistul a acceptat de-a lungul carierei să cânte alături de muzicieni provenind din stiluri foarte diferite de flamenco, fără însă să renunțe la "rădăcinile" sale muzicale. Născut pe 25 decembrie 1942, în cartierul țigănesc Albaicin din Granada, Enrique Morente a descoperit muzica flamenco încă din copilărie, grație familiei și a cântăreților de flamenco din acest oraș, după care a plecat la Madrid, unde și-a început cariera de cântăreț profesionist. Morente obișnuia să spună
Cântăreţul de flamenco spaniol Enrique Morente a decedat () [Corola-journal/Journalistic/70928_a_72253]
-
ca atare de vorbitori. În privința originii sale, constatăm că s-a raspandit de mai multă vreme o explicație eronată, de circulație orală, dar care a avut destul de mult succes între nespecialiști. Conform acestei explicații, mișto nu ar fi de origine țigăneasca, ci ar proveni din construcția germană mit Stock "cu baston". Această ipoteză etimologica nu se gaseste, desigur, în dicționarele noastre etimologice, nici în cele generale. E atribuită, în genere, scriitorului Victor Eftimiu, autorul mai multor etimologii fanteziste; unii spun că
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
și baston, în opoziție cu mitocanii lipsiți de asemenea accesorii. Aceste explicații - prin ipoteze și scenarii contextuale - n-ar fi total irelevante dacă originea cuvîntului ar fi într-adevăr una obscură. Numai că nu este deloc așa. Explicația prin limba țigăneasca - prezenta în toate dicționarele noastre - e cît se poate de solidă, din punct de vedere al formei, al sensului și al căilor de pătrundere. Nu e cîtuși de puțin o "legendă urbană", cum o califica, pe site-ul 123urban.ro
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]