7,853 matches
-
opusă, să fac turul Înapoi spre Călărași, Întâlneam o casă dărăpănată , fără gard, cu o curte neglijată, a Angelei Stoian, tot colegă de școală, care avea o droaie de frați mititei și necăjiți, pe care noi Îi bănuiam a fi țigani. Trecând de casa ei ajungeam la cea unde locuia italianul Boniciolli, venit de la Genova la Brăila ca specialist În țintuit vapoare la Șantierul Naval , Împreună cu alți italieni care rămăseseră În țară câștigândfoarte bine Înainte de război. Domnul Boniciolli era căsătorit cu
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
să o privească îndelung și, după ce se îndepărta de ea, rămânea cu o adevărată stare de extaz. Cu coșul ei de flori, era cea mai frumoasă imagine din spectacolul străzii. ș...ț Uneori, lângă ea se afla un tânăr, tot țigan, frumos ca un zeu păgân". (p. 48) Volumul are, însă, și unele vârfuri, ce-i drept foarte puține. În câteva rânduri, autoarea își găsește mijloacele de expresie; scrie mai strâns, fără să urmărească efecte imediate. Cum scăpăm unul de altul
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
Doxurile sau romanele de 15 lei ce erau la modă pe atunci. Începând să Învârtească nuiaua Între degete se adresa vinovatului cu accentul lui pitoresc (Uite că nu știu din ce regiune era de vorbea buruienos și cu ticul “Mâ”. Țigan nu era, cred mai de grabă că era dinspre Dunăre) Mâ mârlane mâ! Ce desenai io pe tablă? Păiiiiii (Îi trebuia timp să se dezmeticească) o monocotiledonată. Mono ce? Coti... Ia dă cartea ce o citeai pe genunchi. Știind ce
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
graniță a Bucureștilor, mahalaua fiind deopotrivă sat și oraș. Timpul o mai radicalizase din pricina comerțului, după cum o dovedea cu prisosință mixtura etnică a negustorilor, prezenți în afaceri aproape la paritate: români, evrei, armeni, greci, bulgari, ruși și sârbi. Nu și țigani, încuibați în jurul apei, fie Lacul Tei, fie râulețul Colentina - dacă am în vedere doar cartierul nostru, unde se aciuise un singur balaoacheș, potcovar, pe strada Episcopul Radu, uliță care cândva s-a numit Birjari. Prezența negustorilor de toate națiile înmulțise
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
prin comportament voit vulgar, aduce voturi în contul liberalilor guțiști, care-l au în vedere pentru postul de prefect. Succesul său se bazează pe lejeritatea cu care se adaptează la mediu și situație; stă și la masa lui Silidor, bulibașa țiganilor din triunghiul Urziceni-Slobozia-Călărași, și la cea a boierilor Bărăganului, îmbrăcând manierele unui vătaf sau ale unui orășean școlit, după interlocutorul de moment. "Sunt la mâna parșivului, scrie Mateiu, el bate iarmaroacele, crâșmele și bea adălmașuri cu speculanții locului; le folosește
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
altfel, de la mijlocul veacului al XIX-lea, mai precis în 1853, cu traducerea la Iași, apoi la București (1854) a romanului ” Coliba lui Moșu Toma”, carte a scriitoarei Harriet Beecher Stowe, destinată să sprijine ideologic politica de emancipare a robilor țigani. Dar, să presupunem că nu Eminescu este autorul traducerii din Mark Twain. În acest caz, trebuie să ne reamintim alți posibili traducători, contemporani cu Mihai Eminescu: T. Maiorescu 19 și fiica acestuia, respectiv I.L. Caragiale (”Broasca minunată”, ”schiță americană de
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
ceea ce nu se poate face în cotidian. Din aceste categorii de măști fac parte cele ce reprezinta vechiul cult al moșilor și strămoșilor (măști de babe și moșnegi), măști sociale, măști cu caracter etnic (măști de turc, jidan, armean, grec, țigan), măști cu caracter profesional (vrăjitor, doctor, felcer, negustor). Sub raport plastic, măștile antropomorfe ale uraților și-au păstrat conținutul ideatic nealterat fie în jocul personajelor zoomorfizate, fie în jocul moșilor și al babelor, fie în simple alaiuri neorganizate de mascați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
poemul „Kateryna”: „Nu vă iubiți cu muscali,/ Fete sprâncenate,/ Că muscalu-i străin vouă/ Joc de voi își bate!”. Alexandr Sergheevici Pușkin, exilat în Basarabia, dar beneficiar al unui regim de bejenie princiar, scria cu dispreț, pe la 1821, că moldovenii erau „țigani nomazi” și că Basarabia era sfântă numai pentru că era aureolată de „slava rusească”. Tot el, poetul, se vedea pe sine între moldovencele cochete ca un zeu printre imbecile, iar printre moldovenii triști ca un leu între maimuțe sau ca un
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
are de unde să-i plătească. Din salariile politicienilor, ar fi o posibilitate! A patra categorie a fugarilor din România o constitue cei care ne fac țara de râs: prostituatele (în Austria cele mai multe femei care practică această “meserie” sunt românce!) și țiganii, care sunt catalogați drept hoți și criminali. Din păcate, denumirea de romi a acestei etnii se confundă cu cea de român, așa încât, pentru Europa de Vest, toți românii sunt țigani! Nu degeaba, Partidul România Unită a depus oficial, în ziua de marți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
prostituatele (în Austria cele mai multe femei care practică această “meserie” sunt românce!) și țiganii, care sunt catalogați drept hoți și criminali. Din păcate, denumirea de romi a acestei etnii se confundă cu cea de român, așa încât, pentru Europa de Vest, toți românii sunt țigani! Nu degeaba, Partidul România Unită a depus oficial, în ziua de marți, 28 Aprilie 2015, la Camera Deputaților din București, un proiect de lege privind revenirea la denumirea oficială de țigani a persoanelor de etnie romă”. Proiectul are ca scop
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
cea de român, așa încât, pentru Europa de Vest, toți românii sunt țigani! Nu degeaba, Partidul România Unită a depus oficial, în ziua de marți, 28 Aprilie 2015, la Camera Deputaților din București, un proiect de lege privind revenirea la denumirea oficială de țigani a persoanelor de etnie romă”. Proiectul are ca scop „restabilirea corectitudinii acestei denumiri și evitarea confuziei care are loc în străinătate între denumirea de român si cea de rom”. „Această confuzie a adus foarte multe prejudicii de imagine României și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
Channel 4 și care a fost vizionat de milioane de cetățeni britanici. Acest documentar s-a bazat exact pe confuzia între romi și români, titlul său vorbind despre venirea românilor în Marea Britanie, dar materialul punând accentul pe comportamentul și viața țiganilor în Marea Britanie”, se arată în expunerea de motive. Eu personal am un respect deosebit pentru acei țigani care, prin munca, prin talentul și prin comportamentul lor în societate, fac cinste acestei etnii. Pentru mine, familia VOICU - atunci când mă refer la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
exact pe confuzia între romi și români, titlul său vorbind despre venirea românilor în Marea Britanie, dar materialul punând accentul pe comportamentul și viața țiganilor în Marea Britanie”, se arată în expunerea de motive. Eu personal am un respect deosebit pentru acei țigani care, prin munca, prin talentul și prin comportamentul lor în societate, fac cinste acestei etnii. Pentru mine, familia VOICU - atunci când mă refer la celebrul violinist Ion VOICU, la fratele său, pianistul Marin VOICU, la fiii acestuia: violoniștii Florin și Alexandru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
violinist Ion VOICU, la fratele său, pianistul Marin VOICU, la fiii acestuia: violoniștii Florin și Alexandru VOICU, la pianistul și politicianul Mădălin VOICU, fiul celebrului violonist - reprezintă o onoare pentru România, fiind un exemplu demn de urmat nu numai pentru țiganii noștri, dar și pentru mulți dintre acei români (în special pentru politicieni!) care-i critică pe țigani, dar care ne fac țara de râs. Revenind la subiectul nostru, putem spune că, românii din Austria, în marea lor majoritate, s-au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
la pianistul și politicianul Mădălin VOICU, fiul celebrului violonist - reprezintă o onoare pentru România, fiind un exemplu demn de urmat nu numai pentru țiganii noștri, dar și pentru mulți dintre acei români (în special pentru politicieni!) care-i critică pe țigani, dar care ne fac țara de râs. Revenind la subiectul nostru, putem spune că, românii din Austria, în marea lor majoritate, s-au integrat perfect și destul de repede condițiilor cerute de Statul austriac - învățarea limbii germane, cunoașterea și respectarea legilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții pe care i-am risipit în tranșee, în subterane, în poduri de case boierești, într-un Iași de prăvăliași ai divelor și andivelor Ne întoarcem de la cimitir, de Bunavestire... Noi, rușii, armenii, țiganii, evreii, polonezii, grecii și turcii Plouă. Desfacem umbrelele post-moderne. Umbrele negre. Maro. Umbrele dungate precum cămașa deținuților politici. Se aud clopotele din Kabul... Pretutindeni, morții noștri: căruțași, magiștri, măturători de stradă, oameni politici, de stînga, de dreapta, la nord, la
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
versificate. Influențată, probabil, de masca alegorică de coloratură etnică, și nu de mesajul european care privește, la urma urmei, nu numai umanitatea acelui timp, doamna Mingot-Tauran ține să ne informeze că la aceeași editură s-au publicat opere scrise de țigani francezi. Faptul e îmbucurător. Budai-Deleanu apelează la această mască exotică nu pentru că aparține acestei etnii. Prin ea figurează neputința unei umanități de a mai săvârși fapta eroică, valoare pierdută, rămasă în rama epopeilor antice și medievale. Țiganii sunt paradigma oricărui
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
opere scrise de țigani francezi. Faptul e îmbucurător. Budai-Deleanu apelează la această mască exotică nu pentru că aparține acestei etnii. Prin ea figurează neputința unei umanități de a mai săvârși fapta eroică, valoare pierdută, rămasă în rama epopeilor antice și medievale. Țiganii sunt paradigma oricărui popor care visează ardent la libertate și belșug, perorează excesiv, dar nu e capabil să cucerească totul prin acte de curaj. “Aventura” de adaptare a poemei, începută în 1995, a însemnat mai întâi pătrunderea în spiritul textului
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
peron aruncă cu o sticlă în fereastra unui compartiment, făcînd-o țăndări, după care mai mulți bărbați năvăliră înăuntru unul peste altul, obligîndu-i pe intruși să se refugieze pe culoar, îngroziți. Ultimul care se urcă în compartiment pe fereastră era un țigan cu acordeonul, slab, chioșpaliu și fără dinți în gură. Navetiștii beau țuică dintr-o sticlă de-un kil și chiuiau; cîțiva dintre ei jucau șeptic. - Cîntă, mă! urlă unul, și lăutarul umplu imediat burduful acordeonului cu aer. Cîntă-mi «Maria, Maria
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
se creează o manufactură de lumînări de ceară albă, din seu de capră, Stefan-vodă Racoviță acordîndu-i acestei biserici privilegiul de a fi singurul producător de lumînări de ceară albă din București, deoarece era săracă, «neavînd nici moșie, nici vie, nici țigani, nici alt acaret.»". Avantajul alăturării și alternării celor două tipuri de date îl reprezintă conturarea unui chip viu al orașului și al vieții sale de altă dată. Selecția evenimentelor presupune ceva abilitate și autorului îi reușește această alternanță în primele
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
vreme; am locuit atât în Sinaia, unde regina Elisabeta (Carmen Sylva) și-a clădit mărețul castel de vară, cât și la Argeș, unde vechea mânăstire ne amintește de neamuri apuse de voievozi; am locuit printre țărani la Râmnic și printre țigani și ocnași lângă salinele de la Ocna; pretutindeni, aceeași natură frumoasă și aceiași oameni neprefăcuți și prietenoși; nici ocnașii nu făceau excepție, nu erau numai politicoși, ci, când se ivea ocazia, și săritori. Cea mai mare parte a timpului mi-am
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
Gheorghe, părintele activismului pentru drepturile romilor, care s-a stins pe 8 august, la 66 de ani. Încă visez o Românie în care elevii de școală primară, de gimnaziu și de liceu vor învăța la orele de istorie despre robia țiganilor și despre oameni că Nicolae Gheorghe, așa cum învață elevii americani în statele sudiste despre sclavia afro-americanilor, despre Martin Luther King Jr. și despre Roșa Parks. “NOMAD” was a good word for Nicolae Gheorghe. He was always on the move, with
Nicolae Gheorghe, un bun român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82389_a_83714]
-
Târgu-Neamț. Într-o vacanță, au făcut amândoi o plimbare cu bicicletele până la mânăstirile Neamț și Agapia și, într-un popas, un târgoveț roșu la fața a iesit dintr- o cârciuma și, văzându-l, l-a întrebat: „Ba, de ce ești tu țigan?” Pe cât de simplă e întrebarea, pe atât de imposibil i-a fost lui Nicolae să răspundă. Nu doar atunci, ci în toți anii care au trecut. De aceea, așa cum face pe stradă în Salerno, a căutat ani de zile răspunsurile
Nicolae Gheorghe, un bun român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82389_a_83714]
-
un geniu pe la nus ce multinaltionala, pentru că trebuie să-și bată capul cum să nu moară de foame, prin urmare, cam totul se rezumă la șansă, unde ai avut norocul sau ghinionul să te naști, una e să te naști țigan în România și să râdă Europa de țara asta, și alta e să te naști în Danemarca, de exemplu. Și nu numai budiștii se reincarnează, toți ne reincarnam...dar asta-i altă poveste. http://www.rezistenta.net/2011/10/murit-dennis-ritchie
Semizeul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82448_a_83773]
-
găsit un subiect sensibil și hop în căruță oportunității.. ce să spun, să fi fost un alt subiect nu va mobilizați așa repede. De pildă, zilnic, ateii sunt discriminați de către religioși, cei corecți sunt discriminați de către ce incorecți, românii de către țigani.. și tot așa. De când homosexualii sunt o ‘rasă’? De ce nu ar fi Cheloo asta discriminat pt. opinia lui? Fiecare om are dreptul la o opinie. Da, unii spun ce gândesc, get over it. @dragoș bucurenci, mi se pare amuzant că
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]