24,184 matches
-
cuplu care vorbește tot timpul aparte (și pe lîngă...). Le strică farmecul retro, de ființe simple și boeme, preocuparea Bărbatului, aceea de-a "tricola", de-a face, adică, un aparat care nici nu decolează, nici nu stă pe loc. Cu țintă clară (de ne-am gîndi numai la al treilea gen, neutrul, și la definiția lui "de școală nouă"), precizarea îi scoate din cutiuța lor de jucării stricate, făcîndu-i să participe la "activismul" general. Un activism ce reușește, pînă la urmă
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
Prigoană înverșunată, ostilitate fățișă și violentă, primejdie ascunsă sub aparență ademenitoare, bunăvoință sufocantă, dragoste cu de-a sila, desfătare paradisiacă și amnezică: paleta de pericole capabile a-l abate din drum pe călător și a-l împiedica să-și atingă ținta cuprinde în egală măsură prieteni și neprieteni, îngeri și monștri, splendori și orori. Mergînd pe urmele lui Odysseus, nu este de mirare că Apolodor trece și el prin cîteva încercări homerice. Dușmanul cel mai aprig al lui Odysseus este Poseidon
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
sa de seducție descinde direct din mrejele nimphei Kalypso, dar forța care o ține locului nu este cu nimic mai prejos decît cumințenia Penelopei. Dacă ar fi doar un accident de parcurs, o fata morgana fără greutate în raport cu originea și ținta călătoriei, i-ar putea spune lui Apolodor că este gata să-l aștepte o veșnicie să se întoarcă la ea. Maimuțica rîvnește să fie o Penelope, însă călătorul spre Ithaka nu poate întîlni pe traseu decît o Kalypso. Dincolo de toate
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
a favorizat ascensiunea lui Hitler. La uneltirea tainică ar fi participat și Goethe, fapt care ar explica absența sa de la ceremonia funerară. Tocmai marile întâlniri, culmi ale comunicării posibile între spirite creatoare, netulburate de gelozii și invidii, sunt de obicei ținta unor defăimări. Orice comparație șchioapătă, nu vreau să insinuez că modelul german e identic cu cel românesc. Pe o latură a versantului însă, alăturările sunt, cred, justificate. Nu uit, repet, conjuncturile neomogene. Pentru Eminescu, ajuns la o anume răspântie, Maiorescu
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
în general, reprezintă scopul suprem al oricărui credincios al Bisericii. Credincioșii sunt uniți cu energiile lui Dumnezeu datorită a ceea ce a realizat Hristos prin Întruparea Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Hasdeu, era "căpitan de cavalerie, instructor de frunte și maestru în duel." " Se spunea că era unul din cei dintîi ochitori din întregul imperiu - notează Hasdeu în jurnal. Se zicea de dînsul că era atît de ghibaci la tragere în țintă, încît din fundul unei camere prin ușa întredeschisă, ochind cu pistolul în păretele celeilalte cameri, unde era fixat în zid cartonul unei cărți de joc - de-o pildă asul de cupă - cu întîiul glonte nimerea drept în centrul asului, iar
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
se aleg martorii, se aleg armele (pistoale), se stabilesc condițiile (de tipul "Mayendorf era insultatul, trebuia să ochească primul"), Hasdeu compune o scrisoare testamentară (probabil că și Mayendorf), se măsoară distanța ("zece pași") etc. Paradoxal, din cauza emoției, Mayendorf nu nimerește ținta, iar Hasdeu - fără să ochească - își rănește grav adversarul. După tot ce s-a întîmplat, rănitul îi strînge cavalerește mîna lui Hasdeu, spunîndu-i: "Ești un brav și sînt mîndru de prietenia ta." În urma acestui duel, statutul tînărului Hasdeu în rîndul
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
dintâi, prima și cea mai dureroasă decepție amoroasă) e superb interpretat de trubadurul nostru postmodern: "în zadar îl mai ascult pe hendrix/ nici măcar chitara lui n-ar putea dezgropa/ tremoloul acelor zile ceața purpurie/ prin care-mi târșâiam bocancii cu ținte/ gustul de rodie al primei înfrângeri/ (și în ochii ei scria/ ieși afară dumneata)/ năucit m-am lăsat pe vine în mijlocul foișorului/ o clipă oasele subțiri mi-au trosnit/ lanțurile argintii zornăiau îngrijorate/ găurile din blugi atârnau triste guri de
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
times, fluturi și libelule? Nu chiar. Cartea Alexandrei Târziu e mai curînd o poveste frumoasă și absurdă, aducînd a Julien Barnes, cu istoriile lui în răspăr, despre creduli dezamăgiți, despre euforizante cu efect retard și despre întrebări scăpate în treacăt. țintele lor sînt mai multe: de la corectitudinea politică la război și pace, la meschinăria socotelilor care ne conduc ("Cît costă, de pildă, un profesor adevărat, care să facă din elevii lui profesioniști adevărați? Sau un atlet care să-ți aducă trofee
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
reprezintă totuși un triumf al artificiului. Poeta are în vedere ființa ca pe un foc pe care se străduiește din răsputeri a-l înăbuși spre a nu provoca un incendiu. Aceasta e puternică, rebelă, i se simte enorma zbatere, dar ținta autoarei e de-a o disciplina, de a-i sugruma vitalitatea, de-a o oferi ca pe-o ofrandă textului. Textul e zeitatea ce consumă existența, asumîndu-i condiția într-un chip ideal, tranzitînd-o în semnele sale indelebile, cristalizînd-o. Condiția estetică
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
1928, marchează două etape importante către înfăptuirea acestui ideal. * Să privim un automobil în mișcare. Automobilul nu se mișcă numai: el nu este numai în acțiune, el acționează rațional sub impulsiunea omului; mișcarea mașinei se poate urmări cu vederea, dar ținta către care e condusă e abstractă. Dacă ne îndepărtăm acum privirea de la acest obiect, creat de geniul omului și privind pe însuși omul, omul-inventator, omul-explorator, omul-călător în decursul timpului, și ne întrebăm dacă omenirea merge și ea cu un scop
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
limbajului muzical și, nu în ultimul rînd, abundența și imensa ei diversitate. O diversitate ca cea a imaginilor posibile developate de traiectoria unui glonț care, odată plecat de pe țeava puștii, nu mai poate fi oprit pînă cînd nu-și atinge ținta. De-a lungul istoriei muzicii, compozitorii au fost din ce în ce mai puțin atenți la circumstanțe și la conjuncturi: înainte de a compune au omis tot mai temeinic să se întrebe pentru cine, pentru ce și de ce o fac. Este motivul datorită căruia operele
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
și desfătîndu-se cu "cîntece hagimești ș= orientaleț".5 În 1806, fiind în călătorie de nuntă la Viena, hatmanul Răducanu Rosetti "a uimit pe austriaci, șeiț înșiși destul de meșteri de pușcă și de pistol, prin chipul minunat în care trăgea la țintă". "Pe cînd ei ș= austriaciiț trăgeau cu carabinele - povestește Radu Rosetti -, boieriul moldovan întrebuința pistoalele sale Kuchenreiter, montate pe straturi ușoare de metal". Hatmanul Răducanu participase la Viena la un concurs oficial, cîștigînd "premiul cel mare".6 Ulterior, astfel de
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
eram copil șcca 1860ț, bunul obicei al tragerilor la semn, pe județe, cu premii".7 Ba chiar s-a înființat în epocă o foarte activă Societate de tir și s-a deschis Restaurantul Tirului, unde clienții puteau să tragă la țintă cu pistolul. "Este unul din localurile cele mai utile și mai prospere din București", nota Ullysse de Marsillac pe la 1872.8 Ion Ghica Vorbind despre }ara Românească "din vremea lui Caragea" (1812-1818), Ion Ghica era convins că spiritul marțial al
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
decât el au refuzat s-o facă: a candida împotriva lui Băsescu ar fi însemnat, pentru oricare dintre ei, sinuciderea sigură. Ei bine, Geoană s-a scuturat de moloz și, precum un roboțel programat să asedieze puterea, a reperat următoarea țintă și a luat-o cu asalt. Atacul la Iliescu e o surpriză doar pentru cine nu cunoaște setea de putere a lui Geoană, singurul dintre politicienii PSD ce posedă o ferm conturată agendă politică. După spusele unor jurnaliști, Geoană nu
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
majoritatea lor sunt adevărate. Așa că le transmite din generație în generație etc... Filmul lui Burton e magnific, aproape suprarealist, din punct de vedere vizual, dar e mult mai "zaharisit" decât producțiile sale anterioare. E clar că filmul are drept public țintă întreg familionul și vrea să fie agreabil mai mult decât original. Spre deosebire de Edward Scissorhands, nu simți niciodată că personajul e în pericol sau că nu va reuși să facă ce își propune. Filmul nu depășește statutul de basm ceva mai
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
măturătorii cu roabele lor doldora de copii nervoși în orășelul apropiat pe străzi strigau după o ieșire la mare îi îmboldea firește o poftă năvalnică după rugina canalelor de acces spre subsoluri de apă singurul șuvoi curgător puțea drept la țintă se umfla discret seara și dimineața în rest pierzîndu-se nu departe de oraș pe cîmpii * Și cînd a dat cu barda în ceva solid s-a întors triumfător l-a privit pe unul și încet încet a schițat în treacăt
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
picteze figuri nu neapărat serene, dar conținute, orientate către interior prin excelență și transfigurate prin spiritualitate. Oricum, apropo de violență, Tarkovski o arată în uniformitatea ei: față de oameni, animale, până și față de lucruri. Chiar și "nebuna sfântă" și bufonul sînt ținte predilecte ale cruzimii. S-a spus deja că lungmetrajul e o capodoperă a eliptismului, așa că ipoteza "icarică" ar putea fi viabilă. Totuși, validitatea ei ar contrazice intepretarea în cheie artistică, pentru că ea se bizuie exclusiv pe faptul că viața lui
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
București și din țară declanșează dezbateri cu tema "necesitatea revizuirilor" sau "rediscutarea canonului", toate avînd drept premisă ideea unor mutații produse în sistemul de valori după schimbarea de regim din decembrie 1989. Firește, toate aceste discuții despre revizuiri au drept țintă prioritară ierarhiile literare constituite pe criterii preponderent politice în perioada comunistă. Rareori sînt supuși analizei și scriitorii "clasici". Canonul impus în perioada interbelică își menține intactă valabilitatea. A existat, firește, dezbaterea organizată de revista "Dilema" în jurul actualității lui Eminescu, dar
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
le numește. Valeriu Cristea a citit cărțile unei imense biblioteci, notând impresii de lectură extrem de interesante, nu o dată profunde. Lungile citate alcătuiesc o admirabilă antologie de texte. Ea constituie suportul material al meditațiilor, comentariilor și analizelor, cel mai adesea exemplare. Ținta este mereu valoarea și originalitatea operei. Pornind de la tipul de spațiu, criticul aruncă dintr-odată un puternic fascicol de lumină asupra miezului cel mai intim al poeziei sau al romanului. Spiritul său pătrunzător descoperă mii de nuanțe ale sufletului uman
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
cele rezervate Ministerului de Interne) și cont deschis la Capșa. Cât timp, îl întrebasem pe Neagoe. „Până ce «camarazii» mei vor ochi mai bine!“ îmi răspunde Neagoe amar. De două ori mașina Ministerului de Interne (cu Rio în ea) a fost ținta unor pistoale anonime. Rioșanu era dușmanul nr. 1 al lui Horia Sima. Mai departe voi arăta cum, ajutat de amiralul Canaris, Rioșanu l-a lucrat pe Sima în ochii lui... Hitler!... Ca să nu mă rătăcesc, să nu pierd firul, trebuie
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12929_a_14254]
-
Nicoleta Sălcu În mod obișnuit, forma standardizată a micromonografiilor pe care le editează în serie Aula de la Brașov presupune și un fond mai temperat în inovație, și un ton cumva didactic, ținându-se cont de cititorul țintă căruia i se adresează: elevi, studenți. De cele mai multe ori așa se și întâmplă. Textul dă impresia că e ostracizat de intenția educatoare, că e tras în jos de repetitivitatea ticăită ce vine de la catedră, menită să fixeze cunoștințele. Un alt
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
A ajuns să fie condamnat la tribunal pentru afirmații rasiste în conflict cu legea. Pe o pagină întreagă a unui ziar de mare tiraj el a demascat atunci cu delicii de pamfletar pe un „fals profet”, un stâlp al diversiunii. Ținta era Jean-Paul Sartre. Un locotenent al lui Garaudy, Jean Kanapa se va aproviziona și el din depozitul unor caracterizări zoologice. La urma urmei, va scrie el, Sartre e pur și simplu un mic animal de pradă deja demodat, irascibil dar
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
a veșteji manifestările în această direcție, oricum obstaculate de un context nefavorabil: “Nu necesitatea revizuirilor trebuie pusă în cauză, ci, pe de o parte, fadoarea pledoariilor în favoarea lor și, pe de alta, aspectul de campanie cu vizarea obsedantă a cîtorva ținte. La vremea lui, fără mare risipă de vorbe, Lovinescu a efectuat faimoasele «revizuiri», chiar dacă unele au avut, cu timpul, efectul invers (Caragiale, Macedonski). Din 1990 încoace se pledează cu mult zel, de sus pînă mai jos, pentru o cauză atît
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
bariere artificiale și a unor bareme rigide, nu fără precedent în istoria noastră literară”. De ce “fadoarea” revizuirilor, cînd tocmai ele au constituit nucleele de tensiune ale criticii curente? De ce ar fi deranjant “aspectul de campanie” ori “vizarea obsedantă a cîtorva ținte”, cînd e vorba, incontestabil, de un capitol major al operațiilor unei conștiințe literare eliberate de servituți, de un teren ce trebuie recuperat, de o demnitate ce trebuie redobîndită? Cît privește paradigma lui E. Lovinescu, “părintele” revizuirilor, de ce să ne prevalăm
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]