484 matches
-
de Rezistența Materialelor, pielea albă, neînchipuit de caldă și ocrotitoare, lacul plesnit al mobilelor desperecheate, palmele reci pe umeri mei, rățoiul de cauciuc cu târtița Înnobilată de stihuri, scârțâitul sublim al somierei cu arcurile sărite și tapiseria rărită și destrămată, țoalele azvârlite de-a valma pe podea, ibricul mânjit cu zaț de surogat de cafea, paharele cu vin, bolborositul neîncetat al țevilor din baie, prăpăditul de fazan din hol, frigiderul care se zgâlțâia din toate Încheieturile când motorul pornea sau se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și Îi făceam și pe cei din jur părtași la cele (Închipuit) văzute și auzite: „Acuma o mozolește; i-a pus mâna pe țâțe; a Întins-o pe catedră (era acolo o masă veche, acoperită de nea Mitu cu o țoală spre a dărui confort amorezilor și a-i feri de negreală); i-a săltat fusta; i-a dat jos chiloții; s-a desfăcut la curea; gata, a Încălecat-o; dă-i bătaie, vericuleee!!!”. În urmă cu vreo câțiva ani, prietenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
așternut o pătură Într-un loc ferit, i-au dat să bea niște lichior de cacao și s-au Întors cu spatele când fata se dezbrăcase. La Început se rușinase să stea goală În fața a doi bărbați ce-și păstrau țoalele pe ei, mai apoi, Însă, ajutată și de sticluța de lichior, Își uitase sfiala și Încerca să urmeze cât putea de bine indicațiile pe care pictorul i le dădea cu voce sigură și cumva rece, de profesionist. Instinctele masculine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Marin Foiște găsise acea pânză pătată de sânge și plină de țărână. O ridicase, o scuturase, o clătise În apa verzuie a primului canal de irigații de lângă sat, apă tulburată de pompele cu care fusese potolit incendiul. Peste câțiva ani, țoala cu Însemnele căilor ferate pe ea acoperea scaunul pe care, În biblioteca sătească, Își sprijinea lutul cel vremelnic, În timp ce-i studia pe clasicii filozofiei germane, omul de aleasă cultură și spirit Înalt. Pe când se străduia să Înțeleagă frazele lungi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sute de ani În urmă, vestitul comandant turc Sinan-pașa Își pierduse dinții, câțiva țigani bătuseră - mai să Îndoaie tabla - În cabina albastră a șefului. Acela oprise și toată lumea coborâse În grabă și se azvârlise, fără să se dezbrace decât de țoalele mai grele, Într-un ochi de apă ce până atunci zăcuse liniștit Între malurile cu gene lungi și dese de trestie. Oamenii se bucurau În apa mică, stătută și, În curând, Îngroșată de nămolul ridicat de pe fund, se stropeau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și de multe dintre cele sfinte. În cele din urmă, nepotul se sculă bombănind și nu tăcu până nu căpătă o palmă grea după ceafă. Aduse de sub șopron vestitul cărucior al bunicului său, Încărcă În el coșul acoperit cu o țoală cusută de Împletitura de mlajă cu niște sârmă subțire folosită de obicei la Întocmirea ramelor pentru stupi. Bătrânul, În răcoarea și neliniștea dimineții, mergea tăcut Înspre stația de autobuz. Pentru prima oară În viața lui auzi deslușit zgomotul făcut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
petrecea cu el, ce căuta el acolo, străin și stingher În acel furnicar amețitor. Câte unii se izbeau de el și-i ziceau să se dea din drum. Când tocmai se pregătea să se aplece deasupra coșului și să desfacă țoala ce-l acoperea, cusută cu sârmă pentru rame de stupi, văzu pe gardul Înalt din beton ce despărțea piața de imensa curte a spitalului de nebuni cum un om privea de sus și cu liniște furnicarul. Coborî, apoi, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ectoraș cără În spinare până la casa lui Iamandi un sac plin cu Încălțări purtate și cu haine vechi, pe care cele cinci fete le ținură multă vreme de bun, ca să nu le vatăme. La școală veniră tot desculțe, Îmbrăcate În țoale Împrumutate de pe la vecini. De ce i se păruse focoasei țigănci că-l văzuse pe Ectoraș Înghițit pe vecie de Apa Morților nu se poate ști. Fără să dea vreun semn de tulburare, femeia căzuse deodată În genunchi, scurmase țărâna cu fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un cer albastru „chagalian”, o nouă lume. Revitalizată și fertilizată de fulgurațiile mitului. Printr-o „mitizare” a cotidianului, artistul „băsmuiește” banala realitate, înfrumusețând-o. Mijloacele de expresie de „sorginte naivă” susțin plasticitatea viziunii. Caligrafiile desenului iconografiază rustic suprafețele. Personaje în „țoale sărbătorești”, „meticulos” pictate. Scheme compoziționale original folosite și interpretate. Compoziții dinamice cu linii de forță dispuse 3 diagonal. Contrastele de culoare (complementarele galben-violet, roșu-verde, albastru-orange), înveselesc pictura „complimentându-se” reciproc. O pictură care îl propune pe domnia-sa Gheorghe Doja
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
hoți spărseseră casa unui gospodar și furaseră tot felul de lucruri. Cum nu erau mulți din această spiță În localitate, polițaiul comunei (cred că nu ajunsese Încă milițian) i-a dibuit și, după un obicei al pământului, le-a Încărcat țoalele În spate și-i plimba prin sat, oprindu-i pe la răscruci, să-i vadă oamenii și să-i rușineze. Nu se punea atunci problema respectului pentru demnitatea personală a hoțului. Furtul se petrecuse, boarfele au fost găsite În casele Împricinaților
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mamele dau mirelui. Se sărută mâna părinților. Vornicul, cu o icoană mare în mână, dansează și scoate mirii și nuntașii din casă. Jucatul zestrii miresei (pe fond muzical). Se scoate, de către flăcăi, zestrea miresi din casă, chiuind și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
neamuri și de bătaie/ se face noapte în carteriu/ nu e tramvaie, nu e nici lege/ a sosit ceasu’ bărbat să fiu/ să tai cu stânga drum prin bodegă/ să tai cu dreapta drum pân’ la mal/ să-mi aduci țoale, vin și lovele/ dacă mai știi, fură-mi și-un cal/ vreau să mă pierz către Brăila/ spre primăvară o să mai viu/ ori o să-mi vină numele numa’/ să-l cânte șuții prin carteriu.” Unele poeme sunt marcate de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
un cer albastru „chagalian”, o nouă lume. Revitalizată și fertilizată de fulgurațiile mitului. Printr-o „mitizare” a cotidianului, artistul „băsmuiește” banala realitate, înfrumusețând-o. Mijloacele de expresie de „sorginte naivă” susțin plasticitatea viziunii. Caligrafiile desenului iconografiază rustic suprafețele. Personaje în „țoale sărbătorești”, „meticulos” pictate. Scheme compoziționale original folosite și interpretate. Compoziții dinamice cu linii de forță dispuse 3 diagonal. Contrastele de culoare (complementarele galben-violet, roșu-verde, albastru-orange), înveselesc pictura „complimentându-se” reciproc. O pictură care îl propune pe domnia-sa Gheorghe Doja
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
mamele dau mirelui. Se sărută mâna părinților. Vornicul, cu o icoană mare în mână, dansează și scoate mirii și nuntașii din casă. Jucatul zestrii miresei (pe fond muzical). Se scoate, de către flăcăi, zestrea miresi din casă, chiuind și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
proprietari și la urmă chiar și celor săraci, și jefuirea țării în contul armistițiului prin sovromurile care umpleau măsura jafului, toate creau o stare de panică generală. Trenul foamei, plin cu muribunzi, circula din Moldova în Banat; oamenii își vindeau țoalele din casă pentru o dublă de mălai. Copiii moldovenilor erau aduși în Transilvania, Oltenia, Banat, unde seceta s-a resimțit mai puțin, și încredințați familiilor milostive. Sosise și în comuna Galda de Jos un lot de 50 de copii moldoveni
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
orz și un kilogram de carne o dată pe săptămână. Din această rație mama, care era de o bunătate aparte, avea la masă cel puțin o dată pe zi trei sau patru copii ai vecinilor, părăsiți de părinții care alergau disperați, cu țoale și velințe, să le vândă pe mâncare prin Oltenia și Banat. În această perioadă Alexandru i-a cunoscut în regiune pe cei ce mai târziu au organizat rezistența în munți și, ca mulți alți tineri entuziaști, a participat la aceste
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Gabrovo la bulgari, schimbul de bancuri similare verde. Ora 11,23, în autobuzul Briceni Otaci, în autogara Ocnița, perdelele în acord cu ruginitura autobuz, galben-muștar pe izuri în fierbere, Aista-la-Otaci? aburește a stînă, cît ești țigancă tînără prinzi parfum prin țoalele neamului, la doctor! doar n-om face ca la evrei! mama, mandarina! bine că s-a aciuat la lucru! cu dosărăraia asta, dacă n-are studii superioare tot 700, da' ea 1.100, turnul nostru cu girueta între Ocnița și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mare parte tocmai datorită prezenței în țară a dușmanilor de la Răsărit, veșnic puși pe jafuri, violuri și asasinate! Stalin avea de ce să jubileze: reușise să arunce economia românească în trecut, cu cel puțin 50 de ani! Dacă tot își asiguraseră țoale calde pentru iarnă, rușii s-au gândit să facă ceva și pentru caii lor așa că, după ce se cumpărase o cantitate de ovăz, românii au fost obligați să le cumpere acestora și paie în valoare de 2.000 de lei. Odată cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
numit președintele Comisiei Române pentru Aplicarea Armistițiului, primise toate asigurările din partea celor de mai sus că „eroii” din armata roșie sovietică nu vor pleca dintr-o unitatea de cazare (rechiziționată sau nu) cu tot cu cearceafuri, perne, fețe și dosuri de pernă, țoalele de pe jos sau de pe pereți, hârtia de ziar de la closetul din fundul curții, sau varul dat cu bidineaua doar cu două zile în urmă, etc.: „Cererile unităților militare ale Armatei Roșii având ca obiect lucruri de pat (subl.ns.), pot
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bolnăvicioasă. Și trebuie să ne asumăm asta. Pentru că cine s-o facă, domnule Vasile ? Cine să ros- tească despre viziunile corecte ? Vânzătorul de la colț, pe care-l poți prosti cu o sacoșă de bunuri ? Muierea simandicoasă și aranjată cu ultimele țoale din afișe, care e îngrijorată mai mult de calitatea blănii din care-i e făcut cojocul ? Sau de numărul de mărgele și strălucirea lor ? De aceea vă spun, pentru un model ca dumneavoastră, indiferența aceasta ele- gantă, într-adevăr, și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
se mai duce la firmă. Magazia e încuiată, domnul Dumitru e mort, așa că Mănel pleacă direct în Centru, la cerșit. Cu palton, pălărie și cravată, sperie lumea. Nimeni nu-i dă un ban. „La muncă“, îi spun unii. „Vinde-ți țoalele“, îi spun alții. Cu mintea lui mică și răvășită de evenimente, Mănel înțelege că în costum o să moară de foame. În plus, trebuie să se scarpine tot timpul. Un tarabagiu îl întreabă: „Bă, nu-ți vinzi costumul ăla, că te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
capul ridicat și cu gura larg deschisă pentru a-mi intra picăturile de ploaie în gură. În toată existența mea m-am simțit legat de pământ și am cinstit pe agricultorii harnici. Am cules spice în urma secerătorilor; băteam fasolea pe țoale mari, întinse la pământ apoi culegeam cu mare atenție toate boabele împrăștiate. Acum, când văd cum pământul este batjocorit, pământul bun pe care îl avem, mă doare inima. Nu pot să înțeleg cum conducătorii țării sunt atât de nepricepuți și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
capul ridicat și cu gura larg deschisă pentru a-mi intra picăturile de ploaie în gură. În toată existența mea m-am simțit legat de pământ și am cinstit pe agricultorii harnici. Am cules spice în urma secerătorilor; băteam fasolea pe țoale mari, întinse la pământ apoi culegeam cu mare atenție toate boabele împrăștiate. Acum, când văd cum pământul este batjocorit, pământul bun pe care îl avem, mă doare inima. Nu pot să înțeleg cum conducătorii țării sunt atât de nepricepuți și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
acea putoare de usturoi pe care ai moștenit-o de la strămoși” <endnote id="(cf. 214, p. 344)"/>. Sau iată ce scria În 1999 vicepreședintele Partidului România Mare, Ilie Neacșu : „Mirosul specific de usturoi alterat nu-i dispare [evreului] nici de pe țoale, nici de pe corp, chit că s-ar folosi toți detergenții din lume” (România Mare, nr. 443, 8 ianuarie 1999 ; <endnote id="cf. 608, p. 129"/>). De exact același tip de bășcălie cazonă se folosește politi cianul austriac de extremă dreapta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
te-ai rătăcit. Ne luasem adio și de la geantă, sfinte Dumnezeule, unde naiba s-o fi dus?— și p-ormă te-am văzut cu ăla... Ce vroia boschetaru’ ăla de la tine? Îl găsiseși de client să-i vinzi geanta cu țoale? — Ba să-l fut În gură, că tocmai asta voia: cică să-mi sugă pula cu cin’zeci de lei. Ca să vezi ce idiot. I-am spus că fără trei sute nici să nu se gândească, că io sufăr cu capu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]