367 matches
-
a țopăi pe pământ. Am alunecat de la abiotic la biotic În cadrul unei omonimii? Îmi repar greșeala, fugind la cârciumă, sperând că și cârciumarul a luat aminte, dar cu convingerea că va curge multă vodcă până atunci... Parcă era vorba de țoi. „Sâmbătă cu prieteni“, 24 mai 2003, ora 17,47 81. Aparențe O nenorocire nu vine niciodată singură. Nimic mai adevărat, mai ales că și Natura ne oferă exemple. Precum, spre nenorocirea copacului, cariul numit tipograf tocmai pentru că galeriile lui au
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o aprecia și o
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a Întocmit formele de pensionare, Îmi spunea că În actul de naștere părintele lui Bucuța e trecut ca având profesia de „servitor“. Dar pe maică sa o aveam aproape În fie care du minică la noi la masă, cu un țoi de țuică și un pahar de vin bun dinainte, lucruri de care ducea lipsă din pricina blestematei de abstinențe a feciorului și nurorii sale, cu care locuia. Era o foarte plăcută, bravă și gureșă arde leancă de-a noastră, cu bun-simț
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rămâneai, neștiind ce să alegi, ca găina morarului din fabulă, după cum puteți judeca și dumneavoastră citindu-le aci și potrivindu-le fiecare la timpul ei și după gustul dumneavoastră, dar neapărat după o sardea de Lissa, câteva măsline și un țoi, cu bruma pe el, de țuică de la gheață, ca să-ți uiți de toate neamurile, nu altceva: ciorba de perișoare sau cu o căpățână de crap, sau cu somn și cu zeamă de varză acră; potrocul de curcan, de gâscă sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
remarcabil critic de poezie) pe coperta a IV-a a volumului? Nu-ți poți reprima zâmbetul: După acquis-ul/ comunitar,/ mai pot, io, rachiul/ imunitar/ (ăl de ne apără,/ domne, de SARS,/ pentru că scapără/ ca un vinars;/ clar ca Zaraza,-n/ țoiul zoios,/ prin care raza/ trece voios;/ aprig de aprig/ ca la Câlnău)/ să mi-l mai fabric, -/ nu-n tescălău,/ dar (că-i mai aspru/ și fără zaț)/ din spirt albastru,/ din găinaț,/ sau din pufoaică/ de tractorist, -/ că te
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
Laurențiu Ulici De cîte ori mergeam la Sighet, de la Borșa, în sus, aerul trecea printr-o pîlnie cu miros de prune, nările noastre însetate rămîneau mereu în urmă, pe dealuri ca niște armăsari pe spinările iepelor, ochii se pironeau în țoiuri de sticlă și pînă nu-și trăgeau pleoapele peste lacrimile femeilor adunate acolo nu adormeau, așa cum vedeam prin bodegi capete de cosași osteniți adunate în poalele nevestelor guralive, izvoare coborîte printre pietre în heleșteele de la marginea drumului - liniștea se cuibărea
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
ce bine ar fi să avem tot timpul în jurul nostru zece femei cu zece pahare în mîini, spune Muri al cărui somn îi lipește gura de buza paharului, iar ochii îi cad în gol într-un cer mic ca un țoi din care nu poți sări în lume vesel, așa cum i-ar fi plăcut trupului să iasă de sub cearceafuri ca ochiul divin de sub vălurile cerului - la întoarcere de la Sighet totul se copie, aceleași dealuri tihnite, aceiași munți, aceleași nări ca niște
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
rom?i spre antisemitism. "Resentimentul ?potriva evreilor a ajuns ?tr-un asemenea punct, ?c? a trebuit s?se ?chid?universit?ile, ceea ce constituie o m?ur?crud? la care a fost nevoie s? se recurg? ?treaga situaie e dezagreabil?pentru noi țoi." ?tr-un alt context ?rudit, Regina ine s?declare i s?accentueze: "Detest persecuia ? orice form?i doresc că s?nu existe persecuii sau ur?de râs? M??tristeaz?acest lucru." C?d i c?d, că i ? volumele precedente, autoarea
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
tragediei familiei imperiale din Rusia. (Era verioar?cu }arul Nicolae al II-lea, cel executat cu ?treaga familie de bolevici). Atrocit?ile pe care le evoc?sunt indescriptibile: "...aruncai ? puul unei mine i apoi, pentru c?nu erau mori cu țoii s-a aruncat asupra lor cu grenade de m??. Condamnaii, desigur, ...f??d parte din anturajul arului, erau at? de exaltai din punct de vedere religios, "?c? probabil au murit că martirii din vechime, ?tr-un fel de extaz al sacrificiului
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
nu, strigă popa, pentru prosperitatea Puieștilor nu cinstim cu Dealul Mare, ci cu �apele" de la Puiești... Vino, mă Matache neică, și desfundă două sticle din apele �din fântâna popei". Matache desfundă cele din urmă sticle și turnă fiecăruia într-un țoi de țuică, de o gustare, ca ceva de preț. Toți strâmbară din nas; unii scuipară și pe jos. - E coclită rău. - Spuneți că pute, nu vă rușinați, se înfoia părintele Grigore, satisfăcut. Las' că banii n-o să pută. Era vorba
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
preț. Toți strâmbară din nas; unii scuipară și pe jos. - E coclită rău. - Spuneți că pute, nu vă rușinați, se înfoia părintele Grigore, satisfăcut. Las' că banii n-o să pută. Era vorba lui; nu ieșea din ea. Dădu dușcă două țoiuri, fără să se strâmbe, ca și cum ar fi băut cine știe ce vin rar. - Și să nu credeți că e puturoasă pentru că e stătută; așa-i de la izvor. Ia fă-te încoace mă Matache neică, și scoate-ne o ciutură din izvorul No
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
neică, și scoate-ne o ciutură din izvorul No. 1 al apelor minerale �Părintele Grigore Ciuntu" - glumi el, întinzându-i cheia... - Poftiți, mă rog, și domniile voastre cu păhărelul la izvorul tămăduirii, să bem chiar de acolo. Chefliii își luară toți țoiurile, mai vrând, mai nevrând, ca să facă plăcere popei, înconjurând fântâna. - Trage, Matache neică, trage, ca să vadă și dumnealor cum ne-a pus Dumnezeu mâna în cap. - Nu știu de ce-i grea ciutura, părinte... - Cum să nu fie, dacă-i plină
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
univers ca-ntr-o singură iurtă toți pantalonii și toate cămășile și toate rochiile sunt pentru noi toți amestecați și străini în propriile identități aruncați în propriile dorințe și-n poftele altora jumătăți uitând jumătăți sferturi jinduind sferturi cinzeaca și țoiul prin sfere boțite întregul detronează întregul și partea nu știe de parte când partea destramă întregul și întregul n-are grijă de parte vidul prin care vrem să ieșim e golul prin care vrem să intrăm ușa lipsește și peretele
Fără să știm by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/2938_a_4263]
-
rostogolesc, Pe fund, prundișuri colorate; Prin tufele de trandafiri, Privighetorile-nfocate Slăvesc frumoasele furate De glasul dulcei lor iubiri. Cinării deși, umbrind cuminte, Cununi de iederă-mpletesc ; Sunt peșteri unde,-n zi fierbinte, Sfioșii cerbi se-adăpostesc, Si viață-n țoi, si strălucire, Si frunzele în freamăt blând, Și mii de ierburi respirând, Și mii de glasuri în vorbire ! Dogoarea dulcilor amiezi, Mireasma nopților senine, De roua și răcoare pline, Cănd stelele sclipind le vezi Că ochii tinerei gruzine !... Dar, vai
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
călătorilor, de Sărbători, sub titlul „Des rimes, en vers et en bleu”, tot felul de poezioare; iată o strofa tradusă din malaeziană: „Și ce n’était pour leș étoiles / La lune monterait-elle ainsi / Et și ce n’était pas pour țoi / Serais-je venus jusqu’ici”; * singurii care mai cânta prin Paris câte un frehel sau vreo canțoneta la acordeon sunt țiganii români; din cauza faptului că au ajuns să-i agaseze pe francezi se dau spanioli și vorbesc numai cu Òla și
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
ibidem). La fel de unanimă e absența atît în lumea văzutelor cît și în cea a nevăzutelor, cu excepția morții "grase", travestite în materie, cu excepția monștrilor cu identitate umană, pregătiți industrial pentru "topitoria" thanatică, mereu activă, cu amuzant blazon sacerdotal: "bîlciul e-n țoi. moartea e grasă, frenetica.../ noi sîntem dreptmergătorii/ erzațul tenebrelor, a Babilonului drojdie" (ibidem). Să fie oare o asemenea nepotolita sete de maculare, de delabrare, de anihilare, un antidot, totuși, al spaimei? Desigur, autoarea se neagă inclusiv sub aspectul seriozității posturii
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
doilea stat românesc relațiile Chisinau-Bucuresti erau mai calde decît acum. Printre basarabenii care au contribuit la textul Declarației de Independență, din cîte știm, au fost academicianul Alexandru Mosanu, scriitorii și ceretatorii Valeriu Matei, Vasile Nedelciuc, juristul Tudor Panțîru și alții, țoi fiind personalități puternice, afirmate în spațial românesc. Din România http://www.timpul.md/ articol/ declaratia-de-independenta-a-r— moldova-fost-scrisa-de-un-roman26557.html a participat Ambasadorul Aurel Preda, în prezent - președintele Asociației Române de Politică Externă -, unul dintre cei care, acum 20 de ani, a contribuit
Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
o dată pe săptămînă se dădea jos din tren la Medgidia, la ore diferite.Nu avea bagaj. Ionică îi pregătea imediat o masă, numai pentru el, cu șampanie Mott la frapieră. Îi aducea mai întîi un mezelic cu măsline și un țoi cu țuică. Urma o ciorbă pe care Portofel și-o mai acrea cu o jumătate de lămîie. Friptura în sînge, pe care Ionică o păzea el însuși și o întorcea pe grătar cu ochii la ceas, era groasă de două
Ceasul de buzunar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8156_a_9481]
-
țări fundamentaliste arabe să ne întreacă în entuziasmul sinucigaș al exultării valorilor sărăciei. Oricâte legi aberante ar trece prin Parlament, românul de rând rămâne impasibil, văzându-și de ceea ce știe el mai bine: puiul de somn în orele de lucru, țoiul de rom, furtișagul mărunt, sudalma sictirită, printre dinți, altoirea nevestei. într-un cuvânt, o populație numai bună de încălecat. Dacă vă imaginați că mulți români fac distincția între bine și rău, întrebați, de pildă, cum văd ei chestiunea dosarelor de
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
aprindea scânteia,/ Iar noi, cu chefu-n toi, cinsteam altarul!// Rufoși eram, dar sumbra noastră boată/ De spirit și de-alcool era bogată!// Să fi văzut cum da gornistul din gură/ Sunând asaltu-n glăji spre băutură!/ / ca-n trâmbiță sunam din țoi s’s-auză/ Cu surle Ierihonului la buză!”// în public, printre tovarășii de condei adică, Tudor George era un causeur neîntrecut: „Ah! ce plăcere a perorației cu voce ridicată are, ce atacuri în versuri și proză răspândește în jur, mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un triplu asasinat aducea tot atâția ani de temniță precum cârtirea, între patru ochi, împotriva regimului sau ascultarea postului de radio Europa Liberă. Dacă nostalgicii noștri, în rânduri lărgite, gândesc că pe atunci țăranii nu se mai omorau la un țoi de țuică, mânuind greble, mahalagiii cu șișul, iar orășenii, în lipsa armelor de foc, cu ce apucau și la nevoie cu mâinile goale, că nu aveau loc violuri și nici chiar încăierări - treaba lor. Este adevărat că în acei ani violența
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
care convenția fabulei devine subțirel paravan. Versurile de la-nceput, din Nu cunosc, de pildă, sînt, ca Viziunea vizuinii, jucate: Nu cunosc un cer sub limbă/ O, deasupra cerul gurii!". La reîntîlnirea lor cu proza, în poezia care încheie ciclul de țoiuri, sînt grave: "Păsările cerului mă tot hrăneau/ Și eu făceam mofturi la firimituri/ De la o vreme nu mai veneau/ Păsările cerului de prin păduri." Lepădarea de piele (în fine, de blană) este, în a doua parte, aproape totală. Vulpea e
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
trecut, jupâne. - Nu-i nimic, mai trece-l o dată ca să nu se uite ! Câteun român își scutura punga pe tejghea. Din ea se rostogoleau gologanii. - Pune-mi și mie niște rachiu. Mai mult nu am. Corect, Lipa îi turna în țoi de câți bani primea. Uitându-se cun ochi, omul cerca din nou : - Mai pune niște apă încai să se umple păhăruțul. - Las’ c-am avut eu grijă... În ușa crâșmei, răsturnat într-o ladă de scânduri pe două roate, sta
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
a întrebat nemulțumit: Toate bune și frumoase, da’ udătura unde-i Costache? Îi pregătită și vine acum - a răspuns crâșmarul de lângă hornoaică, unde își ținea balerca cu rachiu. Până să guste din mâncare, cărăușii s-au trezit cu câte un țoi de rachiu dinainte. Pâcu a privit la Costache întrebător și i-a vorbit cu parapon: Da’ bine, Costache! Eu îs om de un degetar de rachiu? Toți au privit către Pâcu cu zâmbetul pe buze, semn că îl știau poznaș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
în locul lui. Ei, aflați voi că după multă târguială și gâlceavă am reușit să ne hotărâm... După cele câteva cuvinte, Pâcu s-a oprit din vorbire. A privit în jur și, pentru a se reculege, a pus alene mâna pe țoiul cu rachiu și a gustat din el cu religiozitate. Moș Dumitru, pricepând jocul lui Pâcu, a început să vorbească din nou. Cum bine ați auzit, am avut multă gâlceavă cu Pâcu - doar îl știți...Până la urmă, însă, ne-am hotărât
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]