3,981 matches
-
singură, zilele și nopțile sunt lungi când ești singur și cu un păhărel mai uiți de griji, de bătrânețe, de boli... Aveam în livadă mulți pruni și în fiecare an îmi pregăteam, pentru lungile luni de iarnă, o budană cu țuică fiartă de două ori, din care mai trăgeam câte o dușcă când aveam poftă și aveam cam des. Când mă apucau ispitele, meșterisem eu ceva: un capac în podea, sub geam, și deasupra pusei o masă. Acolo îmi plăcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
post: - Găluște cu crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă. Ca băuturi, se consumau: țuică de prune, țuică de sfeclă (samahoancă) și vinul natural. Acest ospăț de la cumătrie reprezintă ritual post-ceremonial prin care integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă și un sprijin material (bani
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă. Ca băuturi, se consumau: țuică de prune, țuică de sfeclă (samahoancă) și vinul natural. Acest ospăț de la cumătrie reprezintă ritual post-ceremonial prin care integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă și un sprijin material (bani și cadouri oferite
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cristian Teodorescu Cînd a auzit că intră rușii în țară, Fănică a lăsat totul deoparte și s-a dus să cumpere vin și țuică, înainte să crească prețurile. Nu mai stătea la petreceri și lua vinul pe loc, fără să mai facă turneul degustărilor, ca înainte. Prietenul lui, Pisdosu, a lăsat prețul la jumătate, numai să-i ia Fănică tot vinul din cramă, ca să
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
ca să nu i-l bea rușii gratis. Cîrciumarul s-a făcut că uită cum îl jupuise Pisdosu de bani. A încărcat două vagoane cu butoaie de vin, deși nu știa unde avea să pună tot vinul ăsta. Cu butoiașele de țuică s-a descurcat mai ușor. Le-a adus în patru căruțe mari, ardelenești, acoperite cu prelate pe care scria VAR NESTINS. Virginia îi pregătise pe copii de întoarcerea la Brașov. Îî trimisese la Constanța cu Ionică să le cumpere haine
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
sugă de față cu chelnerii și cu bucătăresele, sfîrcurile îi umezeau rochia atît de rău, că trebuia să îmbrace alta, înainte de a se duce înapoi la cîrciumă. Fănică se întorsese în oraș în fruntea convoiului de căruțe. Descărcase butoiașele de țuică la el acasă. Vagoanele cu vin încă nu ajunseseră în Medgidia. Cîrciumarul, cu gîndul la paguba lui, se scapă de față cu omul Siguranței și zice că sub Antonescu nu s-ar fi întîmplat așa ceva. Verzui-gălbior la față, turnător cînd
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
nu eu mi-am ales o asemenea meserie / sînt victima parcelor // orătăniile dorm de mult / amintirea se spulberă și apa îngheață // în soba mea țărănească focul e-o limbă de aur / ce șuieră fraze de basm / Paulina se piaptănă bem țuică fiartă și discutăm / despre structuralism și despre viitoarea mea crescătorie de melci / liniștea se face subtilă e-o vreme de scris capodopere / dar mie îmi vine să casc și treptat treptat/ adorm visînd cum o sanie mă duce / spre poarta
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
iar din celelalte surate ale mele va face compot, gem și chiar va pune feliuțe la uscat pentru zilele grele de iarnă. Ba noi suntem mai importante! Compotul nostru e aromat, sucul gălbui umple gura de miresmele livezii, iar din țuica făcută bunicul ia câte o picătură pentru că este foarte tare. Nu vă mai certați degeaba, strigară la ele într-un glas mărul și părul. Fructele, fie consumate în stare proaspătă, fie conservate, aduc vitaminele necesare atât copiilor, cât și adulților
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
în zona Popa Nan. l Pierdut în luna februarie motan gri vărgat, lîngă Operetă. Era amintire. l Pierdut 6 august cățelușă mică, maro deschis, păr scurt, zona Cățelu. l Găsit cîine vînătoare. Cedez stăpînului. l Uitat canistră autostradă Pitești-București. Recompensă țuică Vîlcea. l Căutăm femeie pentru fochist, curățenie, bloc ultracentral. l Oferim pensiune unui pensionar. l Pui caniche, talie mică, aparat mărit. l Cățel rasă mică, 3 luni, vizibil duminica, str. Simetriei 50. l Cumpăr monument funerar și rulotă camping. l
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
răsturnată pe unde./ Mi-s mîinile-afumate și freamătă ușor, / Și-o gravă bucurie mă pătrunde" (Adolescent). La fel o chermeză rustică ce, în ciuda localizării sale ardelenești, nu e decît o pastișă după Labiș: "Căciulile se-neacă smintite, în tavane, / Ardeleneasca țuică întunecă mărgele./ Femeile bronzate pe țîțe, frate Ioane, / Te trag de după masă și să fii om de ele.// Și chefu-n toată legea se-ncinge dimineața, / E țuica-n zori mai cutră și mai tare. / Eu am trăit această prea încîlcită
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
e decît o pastișă după Labiș: "Căciulile se-neacă smintite, în tavane, / Ardeleneasca țuică întunecă mărgele./ Femeile bronzate pe țîțe, frate Ioane, / Te trag de după masă și să fii om de ele.// Și chefu-n toată legea se-ncinge dimineața, / E țuica-n zori mai cutră și mai tare. / Eu am trăit această prea încîlcită viață / Și-am împlîntat adesea cuțitu-ntre pahare" (Beau lapte). Intrarea în poezie apare echivalată cu o intrare în viață a celui ce declară semeț că se simte
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
neconceput - se curățau butoaiele pentru murarea verzelor - ați gustat moarea de curechi? - se spălau damigenele pentru murături, se aranjau lăzile cu pământ pentru morcovi, sacii pentru cartofi și ceapă. O încăpere anume găzduia rafturile cu sticle de vin, butelcile cu țuică. Pe mașinile de gătit - cu lemne, cele mai multe - se preparau dulcețurile, șerbeturile, marmeladele, magiunurile, pasta de gutui, o activitate care agita până la epuizare partea femeiească a casei. Gospodine de prima mână produceau conserve la domiciliu, umpleau borcane cu zacuscă, tocau mânătărci
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
și bănoasă carieră elvețiană, căutând o veche iubire - Valeria - și o la fel de veche pasiune devorantă - legendele. Ca adolescent, înregistra pe casete sute de întâmplări de necrezut istorisite de ciobani bătrâni sau de bețivi șarmanți pe care îi momea adeseori cu țuică. Devenit matur și irosit în industria semipublicitară negocierilor pentru uși dotate cu detectoare de tot felul, decide să-și lămurească trecutul tulbure: o despărțire neanunțată (neprovocată de fapt) și un ritual de arhivar al smintelilor bătrânești. Trece prin chinurile cozilor
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
las ție ceva: ce a mai rămas din bibliotecă și librăria Excelsior. }ine-te de Elena și n-ai să flămânzești niciodată. }ine-te de Roșcata și n-ai să te plictisești niciodată. Ca să mă întorc la întrebarea ta: depinde de câtă țuică bei dacă te izbești cu ochii închiși de un copac sau dacă te revolți orbește. Dacă beția e moderată, atunci intri într-un copac. Dacă e mare, te revolți orbește. Între una și alta rămâne întotdeauna mult loc pentru frumusețe
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
ele, si spectatorii dracilor se-ntorc atunci de ai putea sa juri/ că n-au văzut inimi în viața lor... Și-așteaptă veacuri bune/ Să-și aplece îngerul aripa perforata,/ și printre pene păduchi să se-aștearnă?/ Drăcii chiuie și-maprt țuică abia distilata,/ de mâna-ntâi,/ din cele mai grele păcate... // împart tuturor/ cu insistență sporită,/ bilete la concetrul de joi,/ care se ține La Cazane,/ un local de-al lor.// Acolo să vezi/ senzații tari, frate,/ fierberi la 180 de
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
audă ce se mai mișcă prin oraș. Maiorul mînca seara doar o felie de pîine picurată cu ulei de măsline, dar bea două, trei pahare de coniac Martel și la plecare o cupă de șampanie. Judecătorul îi ținea piept cu țuici urmate de șprițuri, după ce mînca un cașcaval la capac și o tuslama regală. Apoi maiorul se suia într-o birjă, iar judecătorul își ambala îndelung motorul înainte de a porni încet spre casă. Buick-ul judecătorului dădea tîrcoale din prima zi în
Buick de holtei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7723_a_9048]
-
recenziile...și un colț de pîine voi găsi, pînă la urmă, la o cantină socială... Povestindu-i asta unui prieten din BÎrlad, ăla s-a Înduioșat și mi-a dat o rață, ca să am ce mînca, și un litru de țuică, să beau În timp ce citesc bildungsromane...Of! Cineva-mi spunea, acum peste trei decenii: „O să vezi tu, cînd o să ai 50 de ani!”. Îi am de mult, dar nu văd...ce trebuia să văd! Victor Hugo, speculativul, descoperea că-n Christos
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
și ficțiune? Ultima trebuie să aibe o logică (am cules-o dintr-un film). Directorul festivalului de la Sibiu, cunoscutul Constantin Chiriac, Îmi povestește, seara, la o masă, că soția lui pleacă anual În VÎlcea, unde au o livadă, să facă...țuica festivalului! Nu multă, cam la 500 de litri... Licoarea asta Înfrățește participanții (nu mulți, cam la 800), care...beau pe aceeași limbă... Montez o piesă la un teatru aproape de București. Cum nu am pe nimeni În oraș și cum condițiile
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
fereastra ovală a locomotivei, privind cu nesaț de-a lungul liniilor ferate, peste pajiști și ogoare, mereu cu gândul acasă la boțul lui de aur și la Maria. Din casa lor nu lipseau alimentele de bază și un păhăruț de țuică sau de vin cu care Costache se împărtășea în zilele când nu lucra, dar niciodată nu depășea măsura. Era un cămin în care trona liniștea luminată de mărinimoasa stea a bunelor speranțe. Ieșirea la pensie a însemnat pentru el însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
tot sufletul să fie totul perfect. Dar nu-i nimic, În cel mult zece - douăzeci de minute totul va fi gata. Veniți să vă Îmbrățișez, dragii mei dragi! Abia aștept să așezăm bucatele pe masă, să ciocnim un păhărel de “țuică de prună” și, nu În ultimul rând, o “Grasă de Cotnari”, care este și “bătrână” pe deasupra. Dar să mergem În sala de mese. Maria se va ocupa de acum Încolo de așezarea și servirea celor pregătite. Maria, o femeie În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
10 ani) când aveau În jur de 65 de ani). Să revenim la situația prezentă. La Întoarcerea din sat ( unde lucra până după ora 16.00) , făcea un popas la cârciumă și mai consuma două -trei sute de grame de țuică. Se clătina din toate Încheieturile până acasă, dar avea grijă să cumpere și o pâine pentru câini. Se așeza pe prispă, Îi mângâia pe fiecare În parte, le rupea câte o bucată de pâine și Începea să le povestească tot
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
vreo două luni, alb, cu două pete negre În frunte. Se chinuia să-și așeze baticul peste părul Încâlcit și alb de ziceai că-i o cânepă nescărmănată. După ziua În care a muncit prin sat și a băut destulă țuică, a venit vremea să se odihnească și să-și revină din mahmureală. Ce faci, cumnată?? Te simți bine? Întreabă tanti Antoneta, oprindu-se În fața ei și analizând-o cu atenție. Mă simt bine, fa, Antoneto! Iaca am băut un șpriț
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
decât: ouă fierte, brânză, ceapă, borș cu cartofi sau cu fasole, mămăligă și, destul de rar, o bucată de păine și desigur, o damigeană cu apă. Cei care aveau În echipă și bărbați mai strecurau câte o sticlă de jumătate, cu țuică sau vin. Sapele erau bine ascuție și Împănate, să nu iasă din coadă. Nu puteau pleca de acasă fără pilă, ciocan și bucăți de lemn, să fie acolo În caz de nevoie. Ei! Aproape o binecuvântare viața la țară, dar
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
lucrarea de diplomă, să facă un duș, să pună ceva pe ea și la ora opt să fie la Universitate. "Aș vrea să încep examenele cu lucrarea dumitale", îi spusese conducătorul științific. Autobuzul e plin de bărbați ce duhnesc a țuică și a usturoi, toți îi suflă în gură, e mai mică cu un cap decât cei din autobuz, vrea să se strecoare în spate, dar nu e chip să răzbată printre trupurile mătăhăloase, parcă înadins se îngrămădesc printre scaune, unii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
respectă. Puse într-o latură a mesei o sticlă fără etichetă, cu o licoare alb-gălbuie, socotind-o, cum mărturisi el mai târziu, cenușăreasa băuturilor sale tari... - Da’ sticla aceea care nu prea are față comercială ce tot o dosești? - E țuică, țuică de-a noastră, de la primarul din Vutcani, dar dacă vrei... - Hai să lăsăm deoparte toate importurile și să gustăm câteva pahare din rodul autohton! Să știi un lucru, e mult mai sănătoasă țuica noastră bătrânească. Are o dulceață împrumutată
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]