315 matches
-
-și reia liniștiți masa, ușa de la intrare se deschide brusc, smulsă cu putere, iar larma sălii de restaurant este acoperită de mugetul viscolului pătruns înăuntru. Toți întorc privirea într-acolo. În ușă stă un bărbat în costum de schior, cu țurțuri pe fularul de la gură, cu un rucsac mare în spate și cu schiurile și bețele de aluminiu sub braț. Face un pas, lasă schiurile și bețele lîngă perete, închide ușa, trage nervos ochelarii în jos, pe gît, și-și rotește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lemne, dar cînd ajunge în ușă, rămîne așa, privind afară, indiferent la protestele cîtorva că intră frigul. Se dă la o parte, făcîndu-și cruce: Doamne, omule, nu ești întreg!... Mircea Emil, vînăt de frig, cu pălăriuța înfiptă adînc, plin de țurțuri la gulerul hainei strîns la gură, cu zăpadă pe pantaloni, intră cu pași mărunți, ajunge în mijlocul sălii, și-și lasă sacul de pe umăr: Am venit! zice el victorios, cu glasul tremurat de frig. V-am zis doar c-o să cinăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cap amețitoare când becurile stau în priză prea mult timp. Bradul e tot o magie și o scânteie, plin cu globurile noastre roșii și aurii și fâșiile alea argintii de plastic încărcate de electricitate statică pe care oamenii le numesc țurțuri. În vârful bradului e-același îngeraș jigărit cu față de păpușă de gumă. Polița șemineului e acoperită cu același păr de înger din fibră de sticlă care-ți intră în piele și-ți dă o mâncărime cruntă dacă-l atingi. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
dar nu-ți ajungea, În orice caz, nu e petec de asfalt sau iarbă, pe dealuri sau În spate la hipodrom ori pe aleile de la castel, pe care piciorul tău să nu-l fi călcat. Iarna te Întorceai cu mucii țurțure, după lungi partide de patinaj pe lac, Îți uscai pantalonii pe soba enormă pe care flacăra scremută a economiei socialiste În versiunea ceaușistă nu reușea să o Încingă decît spre după-amiază, În timp ce taică- tău turna În tine ceai de tei
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
că acest lucru ar putea afecta relația lui Ruby cu Stella. Și-apoi, Ruby n-ar mai fi avut de ales și ar fi trebuit s-o concedieze. Așa că, zâmbind plină de amabilitate și mormâind În barbă cum că era „țurțurele“ la telefon, Îi pasa receptorul lui Ruby. Și se ducea tiptil să aranjeze hainele pe rafturi. —Ete, na! zise Ruby ca răspuns la propunerea lui Chanel de a-și injecta colagen În punctul G. Doar nu ți-ai face injecții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
se făcuse smocuri Încleiate și Împuțite. Din bot i se prelingeau bale tulburi care se Încurcau și atârnau În barba ciufulită. Coada, groasă la rădăcină precum cea de bou, se târâia prin țărână În urma carului. Pămătuful din vârful ei făcuse țurțuri de nămol uscat și scotea clinchete de cădelniță la fiecare hop. Coada lăsa În pulbere o dâră tremurată pe care oamenii o priveau cu teamă și cu scârbă. Pe obraji sângele li se Închegase, se scorojise și se făcuse stacojiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de fapt un atentat la aura simbolică a obiectului, o fixare a lui Într-o structură care-i anulează libertatea aluzivă. În poemul care urmează lucrurile și ființele care sînt evocate sînt lăsate cît mai libere, În nuditatea lor naturată: țurțuri, un bătrîn, un gest, un ceas ruginit. Dar și cu potențialul aluziv cît mai amplu. Țurțuri picurând - bătrânul strânge-n palmă un ceas ruginit Vedem mai Întîi țurțurii picurînd și mîna oarecum crispată a bătrînului. Apoi, simțim prospețimea perpetuă a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care-i anulează libertatea aluzivă. În poemul care urmează lucrurile și ființele care sînt evocate sînt lăsate cît mai libere, În nuditatea lor naturată: țurțuri, un bătrîn, un gest, un ceas ruginit. Dar și cu potențialul aluziv cît mai amplu. Țurțuri picurând - bătrânul strânge-n palmă un ceas ruginit Vedem mai Întîi țurțurii picurînd și mîna oarecum crispată a bătrînului. Apoi, simțim prospețimea perpetuă a timpului În picurii aritmici care vestesc schimbări, În țurțurii care se topesc detașat și nu ruginesc
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
De cele mai multe ori Însă, cînd poemul este foarte bun, cele două stări se Împletesc Într-un proces de visare, de reverie, care topește totul Într-o stare de preaplin sufletesc, de revelație existențială, de elevare spirituală. Iată un asemenea poem : Țurțuri picurând - bătrânul strânge-n palmă un ceas ruginit Eduard Țară Procedînd didactic, tema poemului este meditația asupra timpului. Sigur, nu Într-un mod discursiv, sentențios și enunțiativ. Ci primind provocarea celor două imagini la care ne trimit puținele cuvinte ale
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nepotul meu Siegfried ne duceam cu sora sau cumnatul la săniuș, ulterior când am mai crescut, mergeam singuri și în fiecare an tot mai departe de casă iar când reveneam acasă eram uzi la picioare, cu ghetele înghețate și cu țurțuri de gheață la pantaloni, de la genunchi în jos. Aventurile de iarnă s-au întețit când la un crăciun am primit fiecare, adică eu și Siegfried câte o pereche de schiuri. Atunci am devenit teribiliști. Asta a fost la crăciunul din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
dinte, ba chiar ne rupeam câte un picior. Dar niciodată nu a fost vreo plângere pentru aceste accidente. Nu era nimeni vinovat. Doar noi înșine. Mâncam tot felul de bazaconii: un colț de pâine, un biscuit, o ciocolată, ba chiar țurțuri de gheață. Beam Cico sau tot felul de băuturi pline de zahăr și carbohidrați. Dar nu aveam niciodată probleme cu greutatea pentru că ne petreceam toată ziua afară jucându-ne și alergând. Ne strângeam câte 4-5, ne cumpăram împreună o sticlă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pe care îl strecoară cu multă grijă întro pungă de plastic. Îmi amintesc de peștișorul de aur care face minuni. Peștișorul argintiu ce ar putea să facă? Îmi imaginez râul înghețat, lucios cu reflexe alb cenușii. Sălciile de pe mal au țurțuri. Cineva trece pe lângă mine și se miră, disimulat, că nu am altceva mai bun de făcut decât să stau în frig cu brațele sprijinite de balustradă și să privesc pe râu în jos. Întinderea de gheață mă face să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
roșu” a fost folosită În textele cu caracter socio-politic. În 1905, de pildă, În jurnalul său de călătorie prin Basarabia, N. Iorga a descris adesea anume acest tip de evrei : „roșcați, cu pistruie”, „cu barba roșie, Încâlcită și mântuită’n țurțuri”, barbari „care par că vin de-a dreptul din Asia Înfocată” <endnote id="(429, pp. 7 și 93)"/>. Tot „roșcați și pistruiați” Îi vedea Henri Stahl la Începutul secolului XX pe evreii comercianți care ar fi „asediat” cartierul bucureștean Dudești-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jos, zici de trei ori: „Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care se ocupă cu studiul complex al peșterilor; în România, bazele biospeologiei (studiul vieții din peșteri) au fost puse de Emil Racoviță. SPOR NATURAL diferența dintre natalitate și mortalitate; arată creșterea sau scăderea numerică a populației. STALACTITE forme de tipul țurțurilor lipite de tavanul peșterilor; iau naștere prin depunerea carbonatului de calciu din apa saturată ce ajunge pe tavan și cade în picături pe podea; cea mai mare stalactită din lume se află în peștera Cueva de Nerja din sudul Spaniei
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur. Pentru majoritatea substantivelor, în DOOM2 se consemnează o formă unică, nevariantă, excepție făcând substantivele bulgăr/bulgăre, pieptăn/pieptene. 9 În DOOM2 biscuit e înregistrat sub această unică formă, dar, în uz, apare frecvent și biscuite (vezi motorul de căutare
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
ar fi arătat copiii, tinerii, adulții, bătrânii, dacă s-ar fi schimbat așa cum se schimbă natura sub influența anotimpurilor... Copiii cu bobocei de flori în loc de sprâncene, tineri acoperiți de frunze și radiind de soare, adulți în culorile toamnei, bătrânei cu țurțuri în barbă sau în vârfurile degetelor, etc. Armonia din natură a vorbit întotdeauna despre creatorul ei. Acest lucru nu avea cum să treacă neobservat de ochii vigilenți ai geniilor artistice. De aceea pe lângă om cel mai des întâlnit subiect în
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Marcuta Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2368]
-
case și să privească cum toți copiii au pornit la colindat. Dar iarna poruncește și vântului să nu contenească, să fie aspru și răutăcios. Vântul, aflat în stăpânirea ei, îi face pe plac și în nopțile reci, cu tăcere de țurțuri, numai el îndrăznește să strige, să cheme, să plângă ca să fie auzit. Iarna, vremea este rece, cerul uneori este senin dar alteori este întunecos. Omătul este strălucitor și imaculat. Codrul tace, animalele stau ascunse prin grajduri și așteaptă hrană de la
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
ea să crească Iar eu chiuind de bucurie Repede m-am îmbrăcat Și-am pornit fără oprire Sus pe deal la derdeluș Să mă dau cu sania.” BUCURIILE IERNII Iată a sosit iarna cea geroasă, împodobită cu o coroană de țurțuri de gheață. Ea a colindat toată lumea-n lung și-n lat și a acoperit pământul cu o pătură groasă de zăpadă, ca să nu înghețe firele de iarbă, rădăcinile florilor și ale grânelor. Zăpada are grijă, de sănătate pământului, acoperind și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
că înaintează; în realitate însă, executa mișcări circulare, îndepărtându-se foarte puțin de la drumul arhicunoscut. Răsuflarea caldă a organelor olfactiv și bucal au topit toată zăpada abătută cu dușmănie spre fața mamei. Solidificarea zăpezii topite s-a finalizat într-un țurțure mare cât un morcov, asemănător celor ce se formează la streșinile caselor. Dar mama nu simțea și nici nu avea cum să vadă țurțuroiul ăla caraghios format dintr-o reacție firească prin combinarea respirației calde cu zăpada viscolită. Terenul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
la povestirile lui Voiculescu : « Povestirile lui V. Voiculescu sunt opera unui prozator perfect stăpân pe mijloacele sale și care nu datorează aproape nimic poetului... Povestitorul e un magician al ficțiunii. Asemenea călugărului Evtichie care, concentrându-și voința, topește cu privirea țurțurii de gheață, el concentrează capacitatea de invenție spre a ne iluziona. Actul însuși al povestirii nu este decât o verificare a acestei capacități inexplicabile de a pune stăpânire pe noi, de a ne captiva. În planul artei, autorul se comportă
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
întrebare!, Știu răspunsul! Care era întrebarea?, Ce am vrut să spun?, Ghici cu cine vorbesc? etc.; * jocuri didactice lingvistice subsumate domeniului limbii române: jocuri fonetice/fonologice: Jocul sunetelor, Cuvântul căsuța sunetelor/La ce etaj locuiește sunetul...?, Cum face...?, Jocul silabelor, Țurțuri (sau ciorchini) de silabe/sunete, Ce s-a schimbat? etc.; jocuri lexicale/semantice: Cuvinte alintate, Jocul/lumea piticilor, Lumea uriașilor, Mulțimi de..., Tabloul perechilor, Familia lui..., Dicționarul primăverii/verii/toamnei/iernii, Care este intrusul?, Cum spui altfel?, Cuvinte ascunse etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
de aici, sunt împărțiți între dorința de autenticitate și nevoia de asimilare. Sau se încorporează, și atunci își pierd originalitatea, sau trăiesc numai între ei, și atunci suscită ostilitatea. Un arab creștin prea bine asimilat se poate topi ca un țurțure de gheață în apă, cum a fost nu demult cazul, la noi, cu israelitul asimilat. Copții egipteni iau Biblia în sensul propriu al termenilor, așa cum iau musulmanii Coranul, iar papa lor, Shenuda al III-lea, le interzice enoriașilor săi să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se plecau, pe întuneric, în bătaia vântului care mă biciuia. Drumul nu se mai termina. M-a așezat în fața sobei și mi-a pus mâna pe frunte. Era îngrozitor de rece și aveam impresia că din pricina ei mi s-au făcut țurțuri la cap. Am vrut s-o dau la o parte, dar simțeam că-mi vine rău dacă-mi ridic mâna. — Ai febră mare, zise ea. Unde naiba ai fost și ce-ai făcut atâta vreme? Am vrut să zic ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nour negru și posomorât care a venit ca un balaur asupra noastră și ne-a închis vederile din toate părțile, de mai nu ne puteam distinge între noi. Apoi nourul a trecut lăsând pe mantalele noastre o pătură subțire de țurțuri de gheață; am întrevăzut câteva minute albastrul ceriului și alt nour proaspăt, mai negru, mai posomorât, năvăli asupra noastră sub care iarăși ne făcurăm nevăzuți; apoi un al treilea, un al patrulea și așa necontenit la scurte intervale unul după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]