263 matches
-
când vorbește în fața unei asistențe, musafirul are fața aprinsă și pete roșii pe gâtul cu piele albă, subțire, de domnișoară. I s-a adresat stăpânului casei pe tonul său obișnuit - exagerat de politicos -, aplecându-și deferent umerii și ținându-și ațintită asupra lui o privire inocent-albastră, întrebătoare. Iar profesorul Mironescu n-a avut nevoie să își ridice ochii de pe extrasul lui, ca să i-o știe ; cunoaște afecțiunea respectuoasă a tânărului, îi cunoaște și nesiguranța. Este convins că nu frumoșii ochi ai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
autoritar, totuși puțin deplasat. Un bărbat destul de voinic și foarte serios. Mi-am pironit privirea în pământ și i-am zis: - Caut un vapor pe care să urc clandestin. Nu a răspuns nici măcar cu un semn. Stătea drept, cu privirea ațintită asupra mea, cu un oarecare aer de mânie, fără nicio expresie. Am privit din nou în jur. Totul părea pustiu. Niciun semn. Cuvintele parcă nu mai aveau rost. M-am ridicat grăbit parcă, i-am mulțumit pentru compania plăcută și
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
În junglă-i conducător, Este rege-al tuturor. Are colții ascuțiți, Ochii reci și ațintiți, Iar celor ce uită de lege Le-amintește că e rege Și-i judecă-nțelept Pedepsindu-i cum e drept. Asta face el mereu, Să-l ghicim, nu este greu!
Leul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83638_a_84963]
-
păzitor al femeii ăleia. Îți vine să crezi? Eu. Cuvintele par greoaie și străine în gura lui, un blestem mai grav decât biletul greșit înțeles. Ce ar trebui eu să fac cu chestia asta? Weber rămâne nemișcat, împietrit de ochii ațintiți asupra lui. Asta e și întrebarea lui. Ea va fi alături de el, imposibil de lepădat, oriunde s-ar duce. Accidentalul devenit permanent. Nimeni nu poate face nimic pentru nimeni, doar să țină minte: ne naștem în fiecare secundă. Mark se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Împărăteasa Isherului. CAPITOLUL VIII CAYLE, care până atunci stătuse jos, se ridică, deodată, în picioare. Făcuse o mișcare automată, motivată de conștiința faptului că era doar un intrus acolo. Se afla la jumătatea drumului spre ușă când simți privirea femeii ațintită asupra lui. - Domnule colonel, mormăi el, vă mulțumesc pentru onoarea... Glasul său suna dezgustător chiar și pentru propriile-i urechi. Se întrerupse, rușinat. Îl inundă un val de nesiguranță, nevenindu-i să creadă că așa ceva i se întâmplase tocmai lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
ȚI-AR FI TRECUT SĂ RĂMÎI LA DEJUNUL ACELA PRIMEJDIOS DE LA PALAT. CADRON SE OPRI ȘI HEDROCK ÎL AȘTEPTĂ SĂ TERMINE. SECUNDELE TRECEAU ȘI DEODATĂ ÎL SURPRINSE VEDEREA ZECILOR DE OAMENI CARE ȘEDEAU APLECAȚI ÎNAINTE, ÎNCORDAȚI LA MAXIMUM, CU OCHII AȚINTIȚI ASUPRA LUI. ÎI AȘTEPTAU REACȚIA. DECI TOTUL SE SFÎRȘISE. ACEASTA ERA ACUZAȚIA. APOI, O CLIPĂ, SE SIMȚI MÎNTUIT. PĂI, DAR ERA RIDICOL! VISUL CEDA ÎNSĂ ÎN FAȚA REALITĂȚII PREZENȚEI CELOR TREIZECI DE CONSILIERI. N-AR FI FOST EI ACOLO, ÎMBRĂCAȚI ÎN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
duse teatral la buze. Sssst. —Ce? Ce-i asta? întrebă Ahmed și genunchii începură să-i tremure. Vino cu noi doar, spuse bărbatul înalt. Era ceva ciudat în accentul lui. —Acum! Și pentru prima oară, Ahmed văzu arma ridicată și ațintită asupra lui. Capitolul 8 Consulatul Statelor Unite, Ierusalim. Marți, 2.14 p.m. —Informațiile pe care le deținem arată că trupul perforat de gloanțe a fost abandonat de doi oameni cu cagule în piața mare a Ramallahului, pe la 10.45, ora locală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să văd dacă o pot salva. Ridică pistolul astfel încât să fie îndreptat spre fața ei. — Am venit aici să-i spun ceva mamei tale. Despre tatăl tău. Ușa de la intrare era deschisă. Și apoi am găsit-o, acolo. Pistolul rămase ațintit asupra ei. Bărbatul care îl ținea părea, în mod ciudat, că nu se potrivește cu arma, chiar dacă o mânuia cu îndemânare. Era cu siguranță croit pentru așa ceva: era înalt și putea să observe că mușchii brațelor îi erau puternici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
faptul că avea să-l protejeze! Toate semnele indicau spitalul Caritas. — O, Fortuna, ticăloasă nenorocită ce ești! Începu să se învârtească, legănându-se ca o rață, prin mica lor casă. Zdrahonii cu brațe tari folosiți de spital își aveau privirea ațintită asupra lui. Ignatius Reilly, porumbelul de lut. Dar era posibil ca mama lui să se fi dus totuși la una dintre bacanalele ei de popice. Pe de altă parte, era la fel de posibil ca o camionetă cu zăbrele să gonească chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de computere în valoare de două miliarde de dolari, să fie gata acum! Cum pot fi hrănite două miliarde de oameni? Rapid. Fiți pregătiți pentru schimbarea la o scară care redefinește totul. În vizită în China Am stat cu privirea ațintită și am prognozat în ceea ce privește evoluția Chinei timp de mai mulți ani, asigurând previziuni și analize clienților mei din Fortune 1000, referitoare la stadiul ascensiunii Chinei ca și forță competitivă și în egală măsură ca o nouă piață fascinantă. Deși mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
câte a avut de pătimit și câte lacrimi a vărsat de-a lungul anilor? Lacrimi vărsate de la bun început, de când a simțit pentru prima oară privirea unui străin posedând-o. Dintotdeauna i-a fost mai greu să le suporte ochii ațintiți asupra ei decât mâinile. și lacrimi vărsate la sfârșit, când se simțea stoarsă până la os și când se vedea în oglindă drept o arătare zbârcită de vârstă cu o figură absurd de grasă și de urâtă. Da, lacrimi și iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
mea. ă și Boria? ă Administratorul meu. ă Nimic mai mult? ă Ce insinuați? ă Că se certau din cauza dumitale. ă Vă înșelați. Răspunsul său era mai calm decât se așteptase. Porfiri Petrovici se înclină însă își menținu privirea sfredelitoare ațintită aspupra ei. ă Stepan Sergheievici... începu Anna Alexandrovna însă își pierdu sufletul, iar vocea îi cedă. ă Locul unde au fost găsite cadavrele lor, în Parcul Petroviski... Anna Alexandrova scutură din cap, cu buzele strânse, interzicând. Porfiri continuă. ă Ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
abia o auzi. La revedere! Gaston îi luă mâna pentru a doua oară și i-o strânse călduros. — La revedere, Tomoe-san. Te iubesc cu adevărat. A luat-o prin mulțimea care se îndrepta spre peron. Tomoe a rămas cu privirile ațintite, incapabilă să-și mai ia ochii de la silueta care se îndepărta. Costumul îi era prea mic, mergea caraghios și se ciocnea de japonezii care-și cărau valizele. „Nu ești în stare să apreciezi un om adevărat...“ Iar i-au răsunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
puțin remunerat decât contractul cu care fusese angajată această femeie. Îi părea rău pentru ea, dar ce putea să facă? Asta era piața muncii. Trecu pe lângă operatoare - Împietrită În fotoliul pentru oaspeți, cu spatele drept, cu picioarele Încrucișate, cu privirea ațintită asupra lui, ca În așteptarea unei minuni - și se Îndreptă spre ușă. O deschise, căci femeia aceea chiar trebuia să iasă - de fapt, nici n-ar fi trebuit să-i permită să intre. Regula numărul cinci din manualul dirigintelui Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dumneata... Îl cercetă cu privirea. - Parcă ai fi văzut o fantomă. - N-ai plecat la Plymouth? reluă el sec, desprinzînd cu o strîmbătură perfuzia. - Văd că ți-ai recuperat toate facultățile de deducție, comandante. Privirile li se Încrucișară și rămaseră ațintite una În alta, la fel de orgolioși și unul, și celălalt, plini de acea ironie de care știau să se folosească spre a-și masca emoțiile pe care refuzau să le admită. - Ce s-a petrecut pe faleză, Lucas? - Mergeam prea aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spate a capului, or, pînă atunci, nimeni nu pătrunsese În sit. Prima mișcare a lui Fersen fusese să se se năpustească spre camerele de Înregistrare: acestea erau intacte. În sfîrșit, aveau să afle cum picura sînge din menhiri. Cu privirea ațintită asupra celor două ecrane, Lucas și Marie erau captivați de Înregistrările pe care le derulau rapid. Imaginile luate de prima cameră arătau un plan amplu al sitului, unde se vedeau foarte deslușit siluetele celor doi jandarmi de pază. Cealaltă avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
gîtul lui Pierre-Marie. Ochii acestuia se umplură de groază la contactul cu oțelul. Încăperea Începu să se Învîrtă În jurul lui, zidurile porniră să se legene. Dar ceea ce Îl Înspăimîntă cel mai tare fu vidul din privirea de un albastru spălăcit ațintită asupra lui. - Tu ești cel care a ieșit ultimul pe faleză, spuse rece Ryan. Gildas, Yves, Gwen n-au aflat decît mult mai tîrziu că printre naufragiați se afla o femeie. Mi-au spus-o, iar sub hipnoză nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fost primul căruia Îi cedară nervii. - Presupun că te vei mărita cu eroul zilei, zise el accentuînd voit ultimele cuvinte. Coti pe aleea care ducea la castel. Marie Îi aruncă o privire piezișă, dar el Își ținea cu Îndărătnicie ochii ațintiți la drumul din fața lui. Ea dădu din umeri. - M-am angajat s-o fac, răspunse ea, laconic. Lucas Îi salută mașinal pe jandarmii care păzeau intrarea principală și se opri În curtea castelului, nu departe de locul de schimbare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
stătuse Întins prietenul meu, un morman de mâl precum un mormânt de prunc abia născut, În care erau Înfipte trei pietre de prundiș. Peste cele trei pietre era pusă o a patra piatră, plată, ca un acoperiș mărunt, cu vârful ațintit În josul apei care curge. Pe când apa ne ducea la vale, am apucat să-mi spun că acel lucru nu putea să fie făcut decât de mână de om. Am privit atunci la mâinile lui Enkim: erau acoperite de mâl Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
vrea să se termine. E foarte tulburător. Fața ei palidă rămase foarte calmă în timp ce vorbea. Și cum e cu Philip Cantley? am întrebat. Crezi că s-a sinucis? Sau că a omorât-o pe Shirley Lowell? Hazel rămase cu privirea ațintită ferm în ochii mei. Da, cred într-adevăr că a omorât-o pe Shirley, zise ea în mod neașteptat. Sau cel puțin cred că era capabil s-o facă. L-am văzut odată cu Violet; nu se purta bine cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
biserică era foarte cald. În afară de faptul că era o zi de vară călduroasă, se mai adăuga atât căldura de la lumânări cât și sufletele atâtor oameni care îl conduceau pe George pe ultimul drum. Frusina stătea la căpătâiul lui cu privirea ațintită numai la el. La un moment dat observă că pe fruntea lui apăruseră broboane de transpirație în timpul slujbei de binecuvântare și chipul lui surâdea. Li s-au pus și verighetele pe degete. Frusina se gândea că poate mai trăiește, nu
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Îmi alintă pline de Îndrăzneală sexul. Nu sunt sigură dacă ceea ce se Întâmplă e real sau am adormit și am cel mai erotic vis din toată viața mea. Dimineață mă trezesc singură Într-un pat imens, cu privirea unui copil ațintită asupra mea. Cum Îmi Întâlnește ochii, copilul o rupe la fugă. Ca un tovarăș neașteptat și obraznic, mirosul Înțepător de narghilea se insinuează pe sub ușa de la camera mea. De pe culoar răzbat hohote de râs. iar fumează Hind și Nadine. ies
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
îmi alintă pline de îndrăzneală sexul. Nu sunt sigură dacă ceea ce se întâmplă e real sau am adormit și am cel mai erotic vis din toată viața mea. Dimineață mă trezesc singură într-un pat imens, cu privirea unui copil ațintită asupra mea. Cum îmi întâlnește ochii, copilul o rupe la fugă. Ca un tovarăș neașteptat și obraznic, mirosul înțepător de narghilea se insinuează pe sub ușa de la camera mea. De pe culoar răzbat hohote de râs. Iar fumează Hind și Nadine. Ies
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
el, nu era același lucru; el, de fiecare dată, pe sub sprâncene, dincolo de acestea, admira, și se fericea, de tot ce merita a fi admirat și a te ferici, În oricare moment al vieții. Și, Își continuă urcușul, tot cu privirile ațintite profund și sigur În ideile sale, și cu pașii măsurând, parcă, timpul, Într-un ritm numai de el știut și apreciat la adevărata sa valoare. Tot așa, conchise, În cele din urmă, când ajunse În dreptul portiței. Ea Îl chestionă, prelungindu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
spuneau și susțineau ei, dar o întâmplare care, foarte repede, a născut alte întâmplări potrivite cu gradul de înțelegere și de interpretare a fiecărui om din mulțime... Masca de oxigen acoperea în parte chipul băiatului, dar privirea medicului era permanent ațintită asupra lui. Doar când un asistent a citit cu voce tare valorile tensiunii a tresărit și s-a uitat contrariat la aparat. Nu-i venea să creadă. A meditat foarte puțin și, ceva mai liniștit, a apreciat cu voce joasă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]