273 matches
-
Tu nu ești meschin și nici mediocru ești sublim! Îți lipsește prăjina slujind ca lance și lighenașul bărbierului drept coif. Iar pe mine m-ai chemat aici nu pe post de Dulcinee, ci în calitate de Sancho. Tamara se oprește, menținîndu-și privirea ațintită asupra lui Mihai, care se uită la ea cu stupefacție. Fălcile lui încleștate și felul în care-și încordează mușchii obrazului trădează eforturile pe care le face ca să se abțină. Tonul domol al femeii l-a lovit mai cu putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
născut în fantazia poetului sau a cititorului. După toate relațiunile, tot așa se bazează esențialminte și aparițiunea lui Eckhof, care-a făcut epocă mai mult pe aceea că a lucrat contra patosului sec a vechei școale franceze prin producțiunea sa ațintită totdeuna la o naturalitate nobilă. Precum a adus Lessing ca poet și cu deosebire ca critic căderea dramei franceze și a acestei direcțiuni (Richtting) întregi, tot astfel a întemeiat Eckhof ca actor ruptura cu modul de (reprezentațiune) joc bazat pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Tyrone Jones - piele Închisă la culoare, flască și ciupită de vărsat. Bocea cu mîinile prinse În cătușe, țintuit de podea. Cineva fluieră pe hol. Dudley Smith luă cuvîntul la un microfon, cu mișcări lente din buze. Ed stătea cu privirea ațintită asupra lui Jones. Puștiul se răsuci, oftă din rărunchi și se ghemui, ca Într-un film pe care-l văzuse la Academie, cu un scaun electric defect, pe care condamnatul s-a zgîlțîit de peste zece ori pînă să se prăjească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Citindu-i scrisorile, am aflat că Sorin trăia, ca să zic așa, doar de ochii lumii într-o cămăruță inaparentă și că atunci când zgomotele zilei amuțeau, când ceilalți, care nu aveau nimic de ascuns, mergeau la culcare, băiatul acesta cu privirea ațintită niciunde, cu mersul obosit și cu umerii puțin curbați, își punea hainele de gală, apăsa pe butonul secret și, lăsând în urmă deghizajul inaparenței, intra cu pas semeț în palatul lui, în peștera lui cu comori. Toată ființa lui fusese
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dar ceva se schimbase. Nu cu multă vreme în urmă era plină de entuziasm și optimism. Ce era diferit, ce se întâmplase? 14tc "14" —Diet Lilt sau Purdeys? medită Ashling. Nu știu. Păi, hotărăște-te, o grăbi Trix, cu pixul ațintit asupra carnețelului său cu spirală. Se închide la magazin dacă nu te grăbești. Deși echipa de la Colleen lucra în această formulă de mai puțin de două săptămâni, aveau deja o rutină. Se mergea la magazin de două ori pe zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
tot nu discuta cu Jack Devine. Se aplecă asupra înghețatei cu poftă, plimbându-și limba pe deasupra. Dintr-odată, s-a simțit privită cu subînțeles și studiată de Jack Devine, care părea amuzat. A simțit furnicături pe ceafă. Cu ochii încă ațintiți asupra lui, a mușcat vârful cu sălbăticie. Jack clipi și ea râse, aruncându-i o privire șireată care parcă spunea „așa-îți-trebuie“. — Plec acum, spuse ea. — Nu mă poți lăsa aici, se plânse el. Cu cine o să vorbesc? — Ei bine, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
la burtă. Fusta e ridicată și picioarele desfăcute! Țipă scurt, înfricoșată. Nu! Asta nu! — A lovit-o fulgerul, își dă cu părerea o vestală. Toate sunt pierite de spaimă. Occia se ridică cu greutate. Ră mâne dreaptă, cu ochii goi ațintiți înainte. Se miră ea însăși că mai are putere să vorbească. Da, rostește slab. A lovit-o fulgerul. Dar, dinăuntrul ei, un țipăt deznădăjduit se înalță: — A fost violată! CAPITOLUL V Vipsania se oprește lângă fântână și-și îngăduie o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că sunt prietenii lui Adelino Canepa, sau cel puțin, Adelino Canepa zicea că e prieten cu ei, aveau ei oare să-i facă vreun rău unchiului? Îi făcură. Am fost informați că pe la unsprezece o patrulă de partizani cu pistoalele-mitralieră ațintite intraseră În biroul de impozite și-l arestaseră pe unchiul, ducându-l spre o destinație necunoscută. Mătușa Caterina se lungi pe pat, Începu să dea afară o spumă alburie pe gură și declară că unchiul Carlo o să fie ucis. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
are vizitatori, doar Noga îi mai aruncă o privire când se întoarce după-amiaza de la școală, flămândă și îngrijorată, o privire mută, de parcă ar vrea să se asigure că încă mai e acolo, culcat pe spate, cu ochii deschiși, cu privirea ațintită înainte. Trupul său lung se micșorase, umerii i se adunaseră, părea că se apropie cu fiecare zi ce trece de dimensiunile copilăriei, iar când trec pe lângă el dimineața, înfășurată în prosop, să îmi iau haine din dulap, mă simt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
punea problema timpului. — Sau poate că trebuiau Înmînate cu sigiliul personal, ceea ce nu se putea rezolva la telefon... sau chiar și semnate. Mare șmecher, tînărul ăsta! Întorcîndu-mă cu 90°, l-am privit drept În față, dar el Își ținea privirea ațintită Înainte. Rămăsese În aceeași poziție, nemișcat. Doar canapeaua scîrțîi sub el. — Da, s-ar putea să ai dreptate și, dacă-i așa, Încearcă să schițezi pe o hîrtie locul Întîlnirii din dimineața aceea, că tot vorbim despre el. Vreau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
spuneau și susțineau ei, dar o întâmplare care, foarte repede, a născut alte întâmplări potrivite cu gradul de înțelegere și de interpretare a fiecărui om din mulțime... Masca de oxigen acoperea în parte chipul băiatului, dar privirea medicului era permanent ațintită asupra lui. Doar când un asistent a citit cu voce tare valorile tensiunii a tresărit și s-a uitat contrariat la aparat. Nu-i venea să creadă. A meditat foarte puțin și, ceva mai liniștit, a apreciat cu voce joasă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
iarăși o parte a Europei și să se știe, în același timp, la adăpost de amenințările Chinei și ale Islamului; India și Pakistanul vor căuta să se elimine reciproc dintre țările limitrofe; China și Rusia vor fi mereu cu ochii ațintiți asupra acelorași regiuni frontaliere. Japonia, Statele Unite și China vor rivaliza pentru dominația asupra estului Asiei. Se vor încheia alianțe militare ce vor asocia deseori parteneri nesiguri: Iranul va coopera cu China și Rusia; China cu Pakistanul; Rusia cu Uniunea Europeană; Pakistanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
până la piept cai, mestecând leneș verdeața care plutea în mănunchiuri pe luciu. Pe urmă, după bălțile acestea scăzute, se deschideau deodată marile lunci de sălcii bătrâne, incluzând ochiuri largi și adânci de apă. Mergeam cu pușca în mână, cu ochii ațintiți asupra acestor păduri umede, pline de întuneric și sălbătăciuni, cu urechea ațintită la zgomotele undelor, la freamătul sălciilor. Vedeam zboruri grăbite de rațe, vedeam stârci fâlfâind greoi peste pămătufurile trestiilor, auzeam țipetele găinușilor și ale lișiților, dar eram prea departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
e destul! De-acum mergem... Scapătă soarele... Pornirăm spre Iezer, pe când din urmă ne petrecea din ochi Sandu, cu mânile în șolduri, cu zâmbetul pe buze. Tot drumul, până la baltă, Marin nu zise nimic. Pâcâia din pipă, cu ochii rotunzi ațintiți înainte, slobozind vălurele albăstrii de fum, care se înălțau până la pălăria lui înverzită de ploi și de vreme și se topeau într-o clipă în aerul luminos. Mergea domol; cizmele mari, cu carâmbii până la genunchi, sunau greu pe pământul tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Pe urmă, tinereța noastră nu putu răbda diminețile când gazornița trebuia să rămână stânsă. Într-o coșcovă, subt o înfundătură de mal, între ierburi crescute pe pământul grămădit în țesătura de papură și trestii, venea Chiva tremurând, cu ochii mari ațintiți, cu urechea atentă la cel mai ușor zgomot al împrejurimilor. Tremura, gemea încet când o cuprindeam în brațe și se lipea strâns de mine. Totuși de multe ori obrazul îi era alb ca varul și înfiorat de răceală. O întrebam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
prietin vechi. Vânătorul nu lipsea niciodată; se mai dezghețase față de mine; până la baltă și până în luncile de sălcii, îmi spunea câte ceva și mă întreba ce se petrece prin lumea asta mare. Apoi, cum dădeam în locul pândei, tăceam amândoi, cu ochii ațintiți, cu urechile atente la cele mai ușoare zgomote, cu degetele pe trăgaci. Acuma începeam să uit că el e tatăl Chivei. Alături nu-i văzusem niciodată, nici n-auzisem glasurile lor amestecându-se. Dar iată că într-o zi, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
rece mă înfășură, ca un șarpe ce mi se încolăcește în jurul trupului. Mi-i gâtul uscat, limba grea. Nu pot rosti nici un cuvânt. Și înțeleg, înțeleg ce se va petrece! Îmi închipui și ce s-a petrecut. Parcă prin urechea ațintită vine, cu adierea vântului șoptitor prin trestii, un glas pierdut, cine știe de unde, de la o ființă care se stinge în mlaștini, departe, sau care poate s-a și stâns. „Niculiță! Niculiță!“ Tresar. Și într-o clipă, fără să vreau, întrebarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Nici nu m-așteptam... Eu ascultam cânii... Am tras prea repede... m-am grăbit... —A fost fără știre... zise încet Vasile. Da’ nu-i nimica... Trebuie să mâie cânii într-acoace alta... Aici e hățașul lor... Deodată tăcură, cu urechea ațintită. Cânii veneau chefnind. Pădurarul puse iar cornul la gură. —Cum dracu? șopti cu ciudă boierul și-și privi de aproape pușca. Tăcerea se întinsese. Bătaia cânilor un răstimp lung nu se mai auzi. Iar printre tufe dese, prin luminișuri scurte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
înțeles iubirea lui; și Haia asculta cu ochii pe jumătate închiși, strecurând printre gene o lumină de dorinți deșteptate, ori de păreri de rău. Iarăși creștea amurgul, și ele de mult tăceau, așteptând parcă ceva. Fiecare se gândea, cu privirile ațintite. Ovreica se ridică în picioare și ieși încet. Dar nu intră acasă. Începu să se plimbe lin pe ulița îngustă, apoi pe hudița umedă, prin umbra zaplazurilor și a zidurilor. Din când în când trecea pe lângă ea, prin umbră, câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lui plăceri: o beție cu prietinii, un rând de straie nouă... Iar vorbele schimbate îndelung la un colț de portiță, în fundul unei grădini, le rostea tot pentru plăcerile lui visate cu cutremur în ceasurile-i grele și singuratice. Cu gândul ațintit numai asupra vreunei plăceri se strecura întotdeauna repede, cu ochii lui mari și negri lucind prin fundul înserării, spre căsuța joasă, cu flori la fereastră, unde îl aștepta Tudorița lui Rusu. Intra încet, cu zâmbetu-i plin de lumină; nu spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vreme nu mai avea nimic cu fata picherului. Ba, după vorbele Tudoriței, ca și cum i s-ar fi luat o greutate de pe inimă, simți o zvâcnire de sânge care-i bătea la tâmple și o orbea, cum sta încruntată, cu ochii ațintiți, în colțul ei de divan. Simțea un tremur în toată ființa, o dorință întunecată a tuturor simțurilor, simțea în sfârșit cu toată puterea că iubește pe feciorul lui Vartolomei de mult, din sara când a trecut pe lângă el, la colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
parcă nu-l văzuse de mult. —Ai treabă cu Alexa? îl întrebă ea. Da, însă văd că nu-i acasă... Și departe ești cu slujba? urmă ea, zâmbind stăruitor. Nu tocmai departe. În Bâtca Corbului... Ea tăcu. Sub privirea ei ațintită, flăcăul înțelese că femeia îl dorea. Și luminându-i-se și lui privirea, văzu înainte-i o muiere năltuță și mlădioasă, c-o floare galbenă în părul strâns cunună, cu gura ușor deschisă, în care luceau dinții albi și ascuțiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ține în brațul ridicat un băț gata să pedepsească! Aceasta în timp ce mama 母 apare redusă la esența ei de feminitate hrănitoare, portretizată fiind prin doi sâni uriași umflați de lapte, cu sfârcuri proeminente, asupra cărora nu este greu de imaginat ațintită privirea tânjitoare a unui Oedip cu ochi oblici. În plus, un mare număr de kanji se articulează din interiorul acelei naturi instinct (Triebnatur), al cărei motor îl constituie libidoul agresiv, prin care, iată, războinicul (samurai) apare stilizat sub forma unui
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
vin puțin la tine... nu... te simți rău, ai nevoie de ceva... nu... mă suni atunci tu... te caut eu... să nu mai închizi telefonul... îl închid, trebuie să dorm, mă simt mai bine. În ziua aceea aveam privirea lărgită ațintită mai mult pe ureche, ca și cum informațiile le-aș fi căpătat altcum, printr-un nou organ senzitiv ca un fel de gândire situată după ureche, în rotundul gurii deschise, în periferia ochilor. Arăți ciudat azi, să nu mori. Am senzația că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
altă viață, trăită din povestiri până la 5 dimineața, când dădeam aerul rău afară pe fereastră cu brațele, propulsată în veselie de râsul lui, ce bine că râde Pinochio și nu e rece și imobil și căzut în el, cu privirea ațintită și întoarsă, și ce ai, hai să fim prieteni iar... hai să fim prieteni iar... Pinochio râde și face jocuri cu o bucată de brânză și creează unde care se înșurubează în jur cu viața, a fluturi, a curcubee, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]