3,386 matches
-
nu mai fie scindată, în care dreptul la diferență să fie recunoscut ca inalienabil, tot așa ca dreptul la îndreptarea rosturilor umane. Nu de utopie au nevoie națiunile subjugate astăzi de o ideologie constrângătoare, ci de acea luciditate eliberatoare, de abandonarea miturilor «ingineriei sociale», pentru care milioane de oameni au plătit cu râuri de sânge și infinită sudoare:” «Pe cei care nu acceptăm să fim domesticiți, ne expulzează», mărturisea cândva Alexandr Zinoviev [...] Tocmai în acest procedeu, al demitizării marxismului prin practicarea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
1939. [...] De fapt, arbitrajul de la Viena a fost un dictat impus României de către Germania și Italia, în favoarea Ungariei. [...] În total, România a pierdut în vara anului 1940 aproximativ 100.000 km2 cu o populație de 6.800.000 de locuitori. Abandonarea fără luptă a teritoriului național a fost considerată o soluție total dezonorantă pentru clasa politică, și în special pentru monarhie. În aceste împrejurări, Carol al II-lea a fost silit să renunțe la tron”; La 4 septembrie 1940, Ion Antonescu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
politizată. Așteptăm prea mult de la politicieni. Nu e normal ca un om de afaceri să depindă în asemenea grad de politic. Asta stimulează clientelismul și mentalitățile balcanice, corupția și lipsa de morală.” Stelian Tănase 4. Avem încă multe de făcut (Abandonarea circului politic din România. Împiedicarea globalizării economice și politice) Rămasă la porțile Orientului dar tânjind cu ardoare încă spre Vest, România își caută un drum al ei sperând că va găsi puterea și resursele de a se alătura națiunilor occidentale
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în nici un fel. Jura că data viitoare nu o va mai lăsa pe mama să ia însoțitori, vor ieși pe poartă mândre nevoie mare și nu se vor uita măcar o dată înapoi. Să simtă și ceilalți copii amarul, durerea, suferința abandonării. Promisiuni deșarte ce-și dădeau duhul a doua zi când, firea deschisă, dependența de oameni, dragostea de viață împlinită doar în prezența celorlalți, o făceau să le caute în continuare tovărășia. Natură inspirată, de altfel, deoarece, la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ședeau aliniate cotor lângă cotor. Alte teancuri zăceau la îndemână, la o aruncătură de braț, pe scaun, pe covor, pe măsuța de la telefon. Toate acele texte ce-o împresurau din toate părțile produceau "dezordinea creatoare" ce se alcătuise spontan, prin abandonări succesive de zi cu zi ale unor texte în favoarea altora, o dezordine ce nu fusese căutată anume și totuși conștientizată, acceptată. La soții Alexe asculta, contrariată, comentariile lor, rămase aceleași, cu privire la înfățișarea ei, micile lor elogii "ești o japiță drăgălașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
tiranie maternă. Aproape o invidie pentru ciudata și profunda ei patimă. Să fii mamă, mamă și în acest simplu cuvânt să încapă o lume, să ai disponibilități sufletești, să îngrijești ființa născută cu migală și calm, constant, fără excese sau abandonări trecătoare, să o vezi crescând milimetru cu milimetru și procesul să nu te descumpănească, s-o poți oricând diseca celulă cu celulă, piesă cu piesă și apoi s-o poți reface la loc, să trăiești fără nici o șovăială, din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
moș Chiorpec ciubotarul, căruia i s-a adresat cu injurii de tipul: ,, chiorpecul dracului!”; degradarea bunurilor publice și profanarea celor sfinte, prin uciderea nevinovatelor muște între copertele ceaslovului bisericesc; tulburare de posesie, prin dărâmarea casei Irinucăi și omorârea unei capre; abandonarea locului de muncă, prin fugă la scăldat, precum și alte fapte reprobabile: smântânitul oalelor, luarea în derâdere a fețelor bisericești etc. Are cuvântul acuzarea! Avocatul acuzării: Domnule Președinte, onorată instanță! Avem în față un caza de o deosebită gravitate socială: acest
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
M.A.E., D. Aninoiu a desfășurat o vastă activitate diplomatică, servind cu demnitate și dăruire interesele României așa cum au făcut-o atâția colegi traversând vremuri tulburi și conjuncturi dificile pentru diplomația română, multe dintre acestea fiind efecte nefaste ale abandonării României de către marile puteri occidentale în zona de influență sovietică. A vizitat, cu diverse misiuni, peste 30 de țări din Europa, America Latină, Asia și Africa. A condus delegații ale României la negocierea unor documente bilaterale și multilaterale, a participat la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și va Începe vraja multimilenară. Fata mai privi o dată În jur și mulțumită de rezultat Îl fixă și-l Învălui pe Va Întro privire care exprima foarte clar ceva pe care mai târziu băiatul va afla că se numește dăruire, abandonare și dorință. Apoi, cu teamă și foarte repede, Marinița și-a dezvelit locul Încălzit de razele din ochii lui Va, a constatat efectul de meteorit arzând care se Îndrepta către subconștientul băiatului și făcu un semn care În traducere liberă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a se disipa în stările altora, durerea este disponibilitatea; trupul primește cât poate duce; ce trece peste semnul umerilor moarte se cheamă. Durerea face parte din fiecare. O dispoziție naturală este durerea, menire de a fi printre alte dureri, o abandonare plăcută peste cărbuni aprinși, un zbor orizontal către săgeata arcașului, sărut pe tăișul cuțitului, durerea. Dacă totul este atât de simplu, de ce omul încearcă să-și definească amarul în raport cu cineva, în raport cu sfinții, cu eroii, cu personajele fantastice, dar nu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
hoț, scandalagiu, bătăuș, leneș, bețiv și român. Mai mult, între cei trei Deleni s-au iscat și ceva neînțelegeri. Soția, Felicia, profesoară de biologie, și fiica, Ana Maria, studentă la Litere în Suceava, își manifestau tot mai vizibil nemulțumirea pentru abandonarea îndeletnicirilor de-acasă în schimbul unor promisiuni ce s-au dovedit a fi aproximative. În sinea lui, nici Pedro, și el profesor la Vorona, nu era tocmai mulțumit de situația, mult diferită de cea prevăzută în contracte, în care au eșuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ceva mai puțin îngrijorat. Pare. Of, Doamne, ce mult aș da să nu știu că Iuda este trădătorul! Dar vreau să fiu așezată acolo, ca și cum n-aș ști, pentru a încerca să aflu câte ceva din tenebroasele mecanisme ale trădării, ale abandonării celor dragi. Aș vrea să stau la nesfârșit chircită acolo, cu speranța că nimeni nu-și poate trăda un prieten drag pentru treizeci de arginți nenorociți. Ce mult mi-aș dori să descopăr că Iuda a trădat dacă a trădat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
scapi? Dincolo de toate astea, se pune problema conservării: toți accedem din instinct către nemurire, pe care o căutăm cu disperare. În India, spre exemplu, integrarea în absolut se face bineînțeles prin descoperirea sinelui adevărat, renunțarea la individualism, un fel de abandonare a fricii pentru a fi în siguranță, totul sub nobila și relaxanta idee că toți suntem același lucru (atunci, de ce frică?! ). Pericolul pentru un om nenăscut hindus ar fi ca , prin meditație, în loc să descopere intuitiv legăturile între elemente, astfel renunțarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Vulturilor. Nu după mult timp, tânărul de douăzeci și cinci de ani cunoaște experiența deplină a iluminării (satori), asistând la un incident între Nyojo și un călugăr care adormise în timpul exercițiului de contemplație. Nyojo l-a apostrofat cu următoarele cuvinte: "Zazen înseamnă abandonarea trupului și a minții. De ce dormi?". Aceste silabe au îndepărtat orice îndoieli din mintea lui Dogen, care a realizat astfel adevărul Căii. Întors ulterior în Japonia, cel care a dobândit iluminarea în Țara din Mijloc, cum este numită China într-
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
să avem dubii cu privire la această religie? Creștinismul nu a pierdut din credibilitate, nu doar din perspectiva țărilor europene, ci și la nivel mondial? Nu este mai curând parte a problemei decât soluție? Astăzi, mai mult ca oricând, există tendințe de abandonare a creștinismului, datorate influenței religiilor Extremului Orient, al mișcărilor esoterice sau a altor religii în cadrul unei societăți a pragmatismului a divertismentului, dar și a indiferenței față de religie. "Fit for fun" este sloganul actual, "fit for faith" (a fi pregătit pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
același timp moartea morții: "Dumnezeu este mort acesta este gîndul cel mai îngrozitor, că tot ce e veșnic, tot ce e adevăr nu este, e însăși negația în Dumnezeu; de aceasta sunt legate durerea supremă, sentimentul lipsei totale de scăpare, abandonarea a tot ce e superior. Procesul nu se oprește însă aici, ci se produce acum convertirea; anume, Dumnezeu se păstrează pe sine în acest proces, iar acesta este numai moartea morții. Dumnezeu reînvie la viață: prin urmare, procesul se convertește
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care suferă și moare: omul suferind din Nazaret. A fi acuzat, biciuit, batjocorit și lunga sa agonie pe cruce cum mi-a explicat odată o evreică americancă au anticipat tripla experiență teribilă a Holocaustului, mai exact acea experiență totală de abandonare totală, de a fi jefuiți de propria demnitate umană, de a putea fi abandonați chiar și de către Dumnezeu. Primii creștini au făcut totul posibil pentru a interpreta moartea rușinoasă a lui Isus ca pe o moarte salvifică. Au folosit categorii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
1997, p. 43). Sunt însă multe situații în care absența sprijinului pentru mamă din partea familiei, a comunității și chiar a societății în ansamblul ei conduce la abandonul copilului. De aceea, măsurile de factură publică vizează diminuarea, eliminarea cazurilor extreme de abandonare a copiilor. Abandonul a cunoscut o cotă ridicată de manifestare atât în ultima perioadă a regimului comunist, cât și în primii ani ai tranziției. Printre cauze, sunt enumerate în primul rând explozia sărăciei, ignorarea mijloacelor de planificare familială, creșterea ponderei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
că amestecul brutal prin măsuri de politici publice în viața privată a oamenilor poate fi extrem de păgubitor pentru societate. Politica explicit pronatalistă supraevalua copiii chiar în detrimentul familiilor lor. În acest sens, Gail Kligman (2000, p. 245) arăta: În anii ’80, abandonarea copiilor era de multe ori o consecință a disperării combinate cu o dependență interiorizată față de stat până și în aspectele elementare ale vieții: statul controla când și câtă căldură, apă și lumină aveau locuințele oamenilor și instituțiile sale. Deși statul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familiile monoparentale cu mai mult de doi copii, cuplurile cu peste trei copii, familiile monoparentale cu un singur copil. Principalele probleme cu care se confruntă aceste familii sunt deci dificultățile economice; mai precis, sărăcia, ceea ce generează în unele situații chiar abandonarea copiilor. Tot din rapoartele Băncii Mondiale se trage concluzia că gospodăriile cu copii, conduse de femei, sunt mai vulnerabile la factorii de risc (inclusiv la sărăcie) decât cele conduse de bărbați. Pe lângă faptul că numărul familiilor monoparentale conduse de femei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cresc și cheltuielile publice. 8) Factori politici și sociali, care pot crea o supraofertă de bunuri și servicii publice, contribuind astfel la creșterea cheltuielilor. D.I.Trotman-Dickenson reține mai mulți factori 26 ce contribuie la creșterea cheltuielilor publice, cum ar fi: abandonarea doctrinei laissez faire; apariția și răspîndirea doctrinei intervenționiste a lui J.M. Keynes; războaiele și crizele sociale; creșterea gamei de activități economice ale Statului; schimbarea mentalității populației; reconstrucția postbelică, ce a implicat planificarea alocarea publică a resurselor și finanțarea publică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
incită producția și ocuparea. Problema e că slaba productivitate a acestor angajați împiedică o remunerare mai bună. Iată de ce, pentru a dezvolta ocuparea, unii preconizează adoptarea modelului anglo-saxon de multiplicare a locurilor de muncă din proximitatea sectorului terțiar, concomitent cu abandonarea, implicită sau explicită, a venitului minim garantat. Logica liberală a pieței muncii integrează deci o nouă formă de solidaritate: împărțirea muncii, ce tinde să înlocuiască forma tradițională de împărțire a veniturilor. Este mai bine, deci, să ne abandonăm pieței? Răspunsul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
specialitate, dar devin destul de iritante și derutante prin abuz și prin confuziile pe care le creează în contexte mai puțin tehnice. În plus, pentru mulți vorbitori nu e vorba de o îmbogățire sau o multiplicare a sensurilor, ci de o abandonare totală a celor vechi, ignorate cu nonșalanță. Adjectivul stilistic, de exemplu, părea foarte bine fixat în accepțiile sale lingvistice și estetice (trăsături stilistice, valori stilistice, analize stilistice etc.), indicând descrierea notelor individualizatoare ale textelor literare sau non-literare, dar și ale
Stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7388_a_8713]
-
totdeauna. Dragostea și conjugalitatea aparțin unor regnuri diferite, între soți și amanați sunt distanțe incomensurabile din punct de vedere psihologic. Anna îl pune în fața unui tablou de gen, un tablou burghez ratificat de contractul marital, un tablou mortificant pentru amanți, abandonarea condiției lor damnate, normalizarea situației însemnând pierderea voluptății și banalizarea pasiunii într-un cadru domestic: un bărbat citind un ziar, o femeie citind o carte în aceeași cameră zi de zi, fără aportul pe care-l aduce o dureroasă culpabilitate
Marți, oamenii sunt sparți, miercuri, oamenii sunt cercuri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7393_a_8718]
-
introducere, comentarii, dosar critic, note și bibliografie de A. Gh. Olteanu, București, Editura Humanitas Educațional, 2000). Întâmplarea despre care va fi vorba se datoreaza nu numai "relaxării" în actul de comunicare, ci, cred, în mare măsură, pe de o parte, abandonării bunului obicei de a colabora până la "bunul de tipar" cu autorul, grabei, pe de altă parte, cu care se pune în lucru și se finalizează o carte, după ce luni și uneori ani ea a tot fost amânată, libertății pe care
Comunicare și corectitudine by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6858_a_8183]