KorAP: Find »[drukola/base=abducție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...12 >

277 matches

Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360

în afara masei, brațul flectat la 90°. ω KT este plasat în lateral, P pe cot, CP sub axilă. Acțiunea: abducția brațului, concomitent cu presiunea axilară pentru ridicarea umărului. Fig. IX.4 Adducția omoplatului υ Pacientul: în decubit dorsal, brațul în abducție la 90°, palma brațului afectat pe torace. ω KT este plasat în lateral, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: apropierea brațului de torace, concomitent cu apăsarea pe umăr de sus în jos și alunecarea palmei pe piept. Fig. IX

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
este plasat în lateral, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: apropierea brațului de torace, concomitent cu apăsarea pe umăr de sus în jos și alunecarea palmei pe piept. Fig. IX.5 a, b υ Pacientul: așezat, brațul afectat în abducție, flectat din cot. ω KT se află în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: adducția brațului cu dirijarea antebrațului spre regiunea lombară. Fig. IX.6 a, b υ Pacientul: în decubit ventral, cu brațul în abducție, cotul extins

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
afectat în abducție, flectat din cot. ω KT se află în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: adducția brațului cu dirijarea antebrațului spre regiunea lombară. Fig. IX.6 a, b υ Pacientul: în decubit ventral, cu brațul în abducție, cotul extins. ω KT este plasat în lateral, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: adducția brațului și atingerea fesei opuse cu degetele. Fig. IX.7 a, b Mobilizările pasive ale articulației scapulo-humerale Considerată cea mai mobilă enartroză a corpului

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
brațul în toate direcțiile, pornind de la poziția anatomică (poziția zero); - mișcarea se consideră liberă, până în momentul în care solicitarea determină deplasarea unghiului său inferior. Mobilizările pasive ale articulației scapulo-humerale se execută în planuri diferite, astfel: • în plan frontal se execută abducția și adducția; • în plan sagital se execută flexia și extensia; • în plan transversal - rotația internă și externă, precum și răsucirile. Abducția υ Pacientul: așezat pe un taburet, brațele pe lângă corp. ω KT este plasat în spate, P pe cot, CP pe

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
deplasarea unghiului său inferior. Mobilizările pasive ale articulației scapulo-humerale se execută în planuri diferite, astfel: • în plan frontal se execută abducția și adducția; • în plan sagital se execută flexia și extensia; • în plan transversal - rotația internă și externă, precum și răsucirile. Abducția υ Pacientul: așezat pe un taburet, brațele pe lângă corp. ω KT este plasat în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: abducția brațului. Fig. IX.8 a, b υ Pacientul: în decubit lateral, genunchii în flexie, brațul afectat în

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
în plan sagital se execută flexia și extensia; • în plan transversal - rotația internă și externă, precum și răsucirile. Abducția υ Pacientul: așezat pe un taburet, brațele pe lângă corp. ω KT este plasat în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: abducția brațului. Fig. IX.8 a, b υ Pacientul: în decubit lateral, genunchii în flexie, brațul afectat în flexie 90° pe torace. ω KT este plasat în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: abducția și rotația externă a brațului

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
cot, CP pe umăr. Acțiunea: abducția brațului. Fig. IX.8 a, b υ Pacientul: în decubit lateral, genunchii în flexie, brațul afectat în flexie 90° pe torace. ω KT este plasat în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: abducția și rotația externă a brațului prin ridicarea antebrațului de pe torace la 90°. Fig. IX.9 a, b Adducția υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul afectat în abducție 90°, palma pe suprafața mesei. ω KT este în lateral, P pe

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
KT este plasat în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: abducția și rotația externă a brațului prin ridicarea antebrațului de pe torace la 90°. Fig. IX.9 a, b Adducția υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul afectat în abducție 90°, palma pe suprafața mesei. ω KT este în lateral, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: apropierea brațului de corp prin alunecarea pe suprafața mesei; KT împinge pe cot și menține umărul în poziția inițială. Fig. IX.10 a

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: apropierea brațului de corp prin alunecarea pe suprafața mesei; KT împinge pe cot și menține umărul în poziția inițială. Fig. IX.10 a, b υ Pacientul: în decubit ventral pe masă, brațul în abducție 90°. ω KT este în lateral, P pe cot, CP proximală a brațului. Acțiunea: adducția brațului și atingerea fesei opuse cu mâna pacientului. Fig. IX.11 a, b Flexia (proiecția înainte sau anteducția) υ Pacientul: în decubit dorsal, antebrațul la

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
așezat pe taburet, brațul afectat liber. ω KT este în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: retroducția brațului concomitent cu proiecția înainte a umărului. Fig. IX.15 a, b Rotația internă υ Pacientul: în decubit dorsal, brațul în abducție 90°, cotul flectat. ω KT se află în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe umăr. Acțiunea: coborârea antebrațului sub planul mesei. Fig. IX.16 a Fig. IX.16 b υ Pacientul: în decubit ventral, cu antebrațul în afara

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
sprijin pe coapsă. ω KT este plasat în spate, P pe treimea proximală a antebrațului, CP sub axilă. Acțiunea: deplasarea antebrațului flectat spre înapoi, cu ușoare tensiuni finale. Fig. IX.18 a, b υ Pacientul: în decubit dorsal, brațul în abducție 90°, cotul în flexie la 90°. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP cu degetele 2-5 sub axilă, policele pe umăr. Acțiunea: ridicarea antebrațului de pe planul mesei și deplasarea spre cap a mâinii pacientului. Fig

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
muscular crescut, iar KT va putea obține un control asupra momentului când pacientul va fi în măsură să preia contracția voluntară asupra segmentului afectat. Redobândirea masei și forței musculare la nivelul articulației scapulo-humerale se realizează prin următoarele grupe de mișcări: Abducția este mișcarea susținută de mușchii deltoid, ca principal abductor, la care mai participă supraspinosul, care contribuie la abducție până la orizontală. Se poate efectua și peste această limită, dar numai după rotația externă a brațului cu mâna în supinație. υ Pacientul

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
preia contracția voluntară asupra segmentului afectat. Redobândirea masei și forței musculare la nivelul articulației scapulo-humerale se realizează prin următoarele grupe de mișcări: Abducția este mișcarea susținută de mușchii deltoid, ca principal abductor, la care mai participă supraspinosul, care contribuie la abducție până la orizontală. Se poate efectua și peste această limită, dar numai după rotația externă a brațului cu mâna în supinație. υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul afectat pe lângă corp. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
și peste această limită, dar numai după rotația externă a brațului cu mâna în supinație. υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul afectat pe lângă corp. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a brațului, CP pe umăr. Acțiunea: abducția brațului. Fig. IX.21 a, b Φ INDICAȚII METODICE: Se solicită pacientului să-și orienteze atenția asupra acțiunii kinetoterapeutului. Se urmărește ca în timpul deplasării pasive a segmentului pacientul să încerce o contracție (atât cât este posibil) a grupelor de mușchi

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
a, b Adducția se realizează prin apropierea brațului de corp, la care participă marele pectoral, marele rotund, marele dorsal, prin porțiunea lungă a tricepsului, coraco-brahialul și porțiunea scurtă a bicepsului. υ Pacientul: în decubit dorsal, la marginea mesei, brațul în abducție, întins. ω KT este plasat lateral, P pe fața palmară a mâinii, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia cotului, aducerea brațului lângă corp. Fig. IX.23 a, b Fig. IX.23 c υ Pacientul: așezat pe taburet, brațul

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
KT este plasat lateral, P pe fața palmară a mâinii, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia cotului, aducerea brațului lângă corp. Fig. IX.23 a, b Fig. IX.23 c υ Pacientul: așezat pe taburet, brațul întins în abducție și retroducție. ω KT este plasat în spate, P pe articulația pumnului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia cotului, asociată cu apropierea brațului de corp. Fig. IX.24 a Fig. IX.24 b, c Anteducția sau antepulsia este

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
pe articulația pumnului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: extensia antebrațului cu retroducția brațului. Fig. IX.28 a, b Rotația internă este realizată de mușchii micul pectoral, marele dorsal și marele rotund. υ Pacientul: în decubit dorsal, brațul în abducție cu antebrațul flectat la 90°, cotul în afara mesei. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: apropierea antebrațului de planul mesei. Fig. IX.29 a, b Rotația externă este realizată

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: apropierea antebrațului de planul mesei. Fig. IX.29 a, b Rotația externă este realizată de mușchii subspinos și micul rotund. υ Pacientul: în decubit dorsal, brațul în abducție, antebrațul flectat la 90° și cotul în afara mesei. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: apropierea antebrațului de planul mesei spre cap. Fig. IX.30 a, b Rotația internă

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: apropierea antebrațului de planul mesei spre cap. Fig. IX.30 a, b Rotația internă, ca și cea externă, are cea mai mare amplitudine dacă brațul este în abducție la orizontală. Articulația cotului Mișcările în articulația cotului sunt limitate numai la flexie și extensie. Mișcarea de flexie constă în apropierea antebrațului de braț, în timp ce extensia este îndepărtarea antebrațului de braț. Mișcarea de flexie este realizată de mușchii brahial anterior

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
31 a, b Φ INDICAȚII METODICE: flexia se execută lent și se solicită pacientului să urmărească mișcarea și să încerce să o dirijeze mental, să redea senzațiile pe care le are în timpul mobilizării. υ Pacientul: în decubit dorsal, brațul în abducție, antebrațul întins în pronație. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului pe braț. Fig. IX.32 a, b Extensia υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul în

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
antebrațul întins în pronație. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului pe braț. Fig. IX.32 a, b Extensia υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul în abducție, antebrațul în flexie și palma în supinație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: extensia antebrațului. Fig. IX.33 a, b Φ INDICAȚII METODICE: se execută mobilizarea antebrațului prin

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
prin întindere, concomitent cu fixarea brațului pe suprafața mesei; în finalul extensiei realizate se execută 2-3 tensiuni; același exercițiu se poate executa și din poziție de decubit ventral, cu palma în pronație. υ Pacientul: în așezat, cu brațul afectat în abducție pe masă, antebrațul în flexie, cotul sprijinit pe un săculeț cu nisip, palma în pronație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea proximală a brațului. Acțiunea: extensia antebrațului concomitent cu mișcarea de supinație

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
palma în pronație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea proximală a brațului. Acțiunea: extensia antebrațului concomitent cu mișcarea de supinație. Fig. IX.34 a, b Pronosupinația υ Pacientul: în așezat, brațul în abducție, cu cotul sprijinit pe un săculeț cu nisip, antebrațul întins, palma în pronație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului în supinație, urmată de extensia antebrațului în

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului în supinație, urmată de extensia antebrațului în pronație. Fig. IX.35 a Fig. IX.35 b, c Mobilizarea izokinetică υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul în abducție, antebrațul întins și palma în supinație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: KT inițiază mișcarea până în punctul la care pacientul poate prelua și conduce singur mișcarea de flexie

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
pumnului sunt sinergici cu extensorii degetelor (Leroy et al., 2003). La nivelul pumnului, mișcările pot fi de flexie-extensie, abducție-adducție (înclinare radială și cubitală) și circumducție. La nivelul mâinii, mișcările pot fi de flexie și extensie a fiecărei falange, precum și de abducție și adducție a degetelor 2-5. Policele are cea mai mare libertate de mișcare. Pumnul Mobilizarea pasivă a pumnului υ Pacientul: în decubit dorsal, cotul flectat la 90°. ω KT este plasat lateral, P pe mână, policele în regiunea palmară mijlocie

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]