294 matches
-
molibdenic conform tabelului, apoi se aduc baloanele la semn cu apă distilată. Probele se colorimetrează după 30 de minute la 650 nm față de o probă martor preparată din reactivi fără soluția care conține fosfat. Se construiește curba etalon având în abscisă concentrația în γ P/ml iar în ordonată, valorile corespunzătoare ale extincțiilor. Se folosesc cuve de 1 cm, iar conținutul în fosfor se exprimă în funcție de proba de analizat: mgP/100 g produs, ppm P, mg P2O5/1000 ml etc. Nr.
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
cu C. Se calculează pentru fiecare soluție în parte diferența C C, care reprezintă cantitatea în g/l de acid acetic adsorbit. Se calculează cantitatea de acid adsorbit de 1 g cărbune, cu relația: Se trasează un grafic așezând pe abscisă concentrațiile în acid acetic iar pe ordonată valorile coeficientului de adsorbție a. Pentru o bună reprezentare grafică a variației coeficientului de adsorbție cu concentrația normală a acidului acetic, se recomandă trasarea punctelor și a curbei pe hârtie milimetrică. Separarea clorofilelor
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
epuizare a coloanei pentru valorile xD, xF, xW impuse și cifra optimă de reflux: Pentru xF = 16%, xD = 80% și xW = 2%, numărul de talere teoretice este 12. Între curba de echilibru și dreptele de operare se duc paralele la abscisă și la ordonată începând de la vîrful coloanei (x = xD) pînă se obține valoarea xW. Numărul de talere teoretice este egal cu numărul de intersecții de pe curba de echilibru. Metodele simplificate de determinare a numărului de talere teoretice nu introduc erori
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
subiectul este deficitar energetic acesta câștigă, cu atât mai mult, energie din exterior. Evident, efectul meditației este cu atât mai puternic cu cât poziția inițială a subiectului este mai departe de neutru. Interesantă este poziția intersecției dreptei de regresie cu abscisa, adică efectul nul al procedurii, acela care separă regula câștigului energetic de către un subiect aflat în deficit energetic de cea a pierderii energetice de către subiectul excedentar. Acest punct nu se află, cum ar fi firesc, la crHc = 1, ci la
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
2,9 și pe coloana 0,03 (cea care indică sutimile numărului 2,93), găsim numărul 4984, care înseamnă, redus la unitate, 0,4984 șireprezintă jumătate din nivelul de probabilități căutat de noi. (Este aria determinată de curba normală, axa absciselor și două verticale duse, una, în punctul mediu și cealaltă, la 2,93 abateri standard de medie; deci un interval de această lungime în jurul mediei va determina o arie dublă.) Înmulțind cu 2, obținem: P = 0,9968, ceea ce ne spune
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Estimated Statistic Of Rhythm)media ajustată a ritmului bathifazapunctul cel mai coborât al ritmului amplitudinea 50 % din variația totală a ritmului (variația totală pe linia ordonatei acrofaza + bathifaza) perioada intervalul de timp dintre două picuri (creste) ale ritmului (pe linia abscisei). Societatea Internațională de Cronobiologie a caracterizat ritmurile biologice după perioadele oscilațiilor (τ) identificând următoarele tipuri de bioritmuri: ultradian (UD) τ < 20 ore circadian (CD) 20 ore ≤ τ ≤ 28 ore dian (D) 23,8 ore ≤ τ ≤ 24,2 ore infradian (ID
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
reprezentative pentru determinarea situațiilor caracteristice de folosire a apelor - constituie nu model de principiu care se va adapta în funcție de condițiile concrete ale bazinului. Completarea graficelor din cardul anexei se va face în strictă corelare cu anexă nr. 1 h). Sub abscisa fiecărui grafic se va înscrie, codificat, faza de satisfacere (N-situația normală, AT - atenție/avertizare, R - restricții). Periodicitatea completării; săptămânal, în situația normală și de atenție și respectiv zilnic, în situații de restricții, corelat cu tabelul anexă nr. 1 h
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118347_a_119676]
-
muzicilor melancolice” - preponderent lirice, meditative, ,,cu alură de staze sonore”<footnote Idem, op. cit. pp. 16-18. footnote>. Intrând în laboratorul de creație, care-i este familiar, Liviu Dănceanu ne propune imaginarea compoziției muzicale ca fiind produsul unui sistem cartezian de coordonate: abscisa trasează, pe orizontală, axa distincției dintre empiric și reflexiv, iar ordonata, pe verticală, pe cea a diferenței dintre intuitiv și rațional. Lor le corespunde un raport dintre conștient și inconștient (primul caz) și dintre voință și putință (al doilea caz
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
să pună degetul pe rană: ,În mintea Ťteologilorť noștri, libertinajul sexual fermentează ca un must tulbure de toamnă. Faptul nu trebuie să ne mire. Erotomania din căminele studențești ale României are astăzi un domeniu matematic marcat cu plus infinit pe abscisă și zero barat pe ordonată" (p. 101). Dincolo de aceste texte cvasi-jurnalistice privind prezentul și viitorul slujitorilor cultului ortodox, cartea lui Mihail Neamțu grupează tematic mai multe eseuri de filozofie și teologie, exerciții de admirație pentru opera și viața unor monahi
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
procedează conform pct. 5.6. Se alcătuiește un grafic în care valorile de pe ordonată arată suprafețele (înălțimile) picurilor de CV corespunzătoare soluțiilor duplicat sau proporția acestor suprafețe (ori înălțimi) cu suprafețele (sau înălțimile) picurilor etalonului intern relevant și valorile de pe abscisa arată concentrațiile de CV în soluțiile duplicat. 5.4. Validarea preparării soluțiilor etalon obținute la pct. 5.1 și 5.2 Se repetă procedura descrisă la pct. 5.1 și 5.2 pentru a se obține o a doua soluție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146493_a_147822]
-
5.4.3 și 5.4.5. Se alcătuiește un grafic în care valorile de pe ordonată arată suprafețele/înălțimile picurilor de CV corespunzătoare soluțiilor duplicat sau proporția acestor suprafețe/înălțimi cu suprafețele/înălțimile picurilor etalonului intern relevant, iar valorile de pe abscisa arată concentrațiile de CV în soluțiile duplicat. 5.2. Validarea preparării soluțiilor etalon obținute la pct. 5.1 5.2.1. Prepararea unei a două soluții etalon de CV (soluție B) Se repetă procedura descrisă la pct. 5.1.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146493_a_147822]
-
și etalonului intern, daca este utilizat. 5.4.4. Se alcătuiește un grafic în care valorile de pe ordonată arată suprafețele/sau înălțimile picurilor de CV sau raportul acestor suprafețe (sau înălțimi) cu suprafețele/înălțimile picurilor etalonului intern și valorile de pe abscisa arată cantitățile de CV adăugate (mg), aferente cantităților de probă de aliment cântărite pentru fiecare eprubeta (kg). Se determina punctele de intersecție cu abscisa graficului. Valoarea astfel obținută reprezintă concentrația de CV în proba de aliment investigat. 5.4.5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146493_a_147822]
-
CV sau raportul acestor suprafețe (sau înălțimi) cu suprafețele/înălțimile picurilor etalonului intern și valorile de pe abscisa arată cantitățile de CV adăugate (mg), aferente cantităților de probă de aliment cântărite pentru fiecare eprubeta (kg). Se determina punctele de intersecție cu abscisa graficului. Valoarea astfel obținută reprezintă concentrația de CV în proba de aliment investigat. 5.4.5. De îndată ce picurile de DMA apar pe cromatograma, se elimină din coloana (4.3) excesul de DMA, utilizându-se o metodă adecvată. 6. Rezultatele CV
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146493_a_147822]
-
respectivă și curba de frecvență a ploii de calcul. Cunoscând durata ploii de calcul, tp, pentru tronsonul care se dimensionează și frecvența „f” (figura 2.10) modul de lucru este următorul:se intră cu valoarea duratei ploii de calcul pe abscisă și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de frecvență „f” (cunoscută). - din acest punct se duce o paralelă la abscisă și se intersectează ordonata (axa verticală). În acest punct se citește pe axă valoarea intensității normate a ploii
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
f” (figura 2.10) modul de lucru este următorul:se intră cu valoarea duratei ploii de calcul pe abscisă și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de frecvență „f” (cunoscută). - din acest punct se duce o paralelă la abscisă și se intersectează ordonata (axa verticală). În acest punct se citește pe axă valoarea intensității normate a ploii de calcul „i”. f = 2/1 f = 1/1 f = 1/2 i pt (min.)pt i (l/s ha) 2.3
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
toate tipurile de secțiuni (fig. 2.36). Cunoscând debitul total de calcul „Qtotcalc” și panta colectorului „ic” (prin impunerea acesteia egală cu a terenului, în faza inițialăă se procedează astfel: - se intră cu debitul total de calcul, Qtotcalc, pe axa abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta colectorului, ic, pe ordonată ducând o paralelă la abscisă până se intersectează cu perpendiculara, ridicată anterior; - din acest punct se trasează o linie paralelă cu abscisa
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
terenului, în faza inițialăă se procedează astfel: - se intră cu debitul total de calcul, Qtotcalc, pe axa abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta colectorului, ic, pe ordonată ducând o paralelă la abscisă până se intersectează cu perpendiculara, ridicată anterior; - din acest punct se trasează o linie paralelă cu abscisa (spre dreapta) până se intersectează prima dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu-se astfel diametrul Dn sau B/H a conductei
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta colectorului, ic, pe ordonată ducând o paralelă la abscisă până se intersectează cu perpendiculara, ridicată anterior; - din acest punct se trasează o linie paralelă cu abscisa (spre dreapta) până se intersectează prima dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu-se astfel diametrul Dn sau B/H a conductei (punctul A). 2.4.3. Determinarea debitului la secțiune plină (Qp) și vitezei la secțiune plină (vp
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
și vitezei la secțiune plină (vp) Debitul la secțiune plină (Qp) și viteza la secțiune plină (vp) se determină utilizând aceleași diagrame pentru calculul colectoarelor, procedându-se astfel, conform figurii 2.36:din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă (axa debitelor); - în punctul de intersecție obținut se citește valoarea debitului care reprezintă debitul la secțiunea plină (Qp). Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
sistem unitar, pe timp ploios se utilizează diagramele din figurile 2.80, 2.81. și 2.82. Astfel: - se calculează raportul între debitul total de calcul (Qtotcalcă și debitul la secțiune plină (Qpă; - cu această valoare se intră pe axa absciselor și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
calcul (Qtotcalcă și debitul la secțiune plină (Qpă; - cu această valoare se intră pe axa absciselor și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B;din punctul B se coboară o perpendiculară pe
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B;din punctul B se coboară o perpendiculară pe abscisă obținându-se coeficientul b (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1 există pe figură
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B;din punctul B se coboară o perpendiculară pe abscisă obținându-se coeficientul b (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1 există pe figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile în acest caz se fac introducând pe detaliu raportul 164 Q/Qp, ridicăm o perpendiculară până intersectăm
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile în acest caz se fac introducând pe detaliu raportul 164 Q/Qp, ridicăm o perpendiculară până intersectăm curba debitelor și notăm cu „A” punctul de intersecție, apoi ducem o paralelă la abscisă până intersectăm curba v = f(h) în punctul „B” (figura 2.87). Din punctul „B” coborâm o verticală și citim coeficientul b. Viteza maximă trebuie să fie mai mică decât 3,5 m/s pentru conducte din beton, iar pentru
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
rigole) se va face tabelar. Modul de lucru este următorul: - se consideră panta rigolei (radierul canalului) egală cu panta terenului; - se intră cu panta rigolei, irigolă, pe axa ordonatelor. Se alege tipul de rigolă (H = ...), se duce o paralelă la abscisă, găsindu-se punctul A; - din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă și se citește valoarea debitului rigolei (Qrigolă). Pentru evacuarea apelor meteorice în afara localităților, când relieful permite, se vor proiecta canale (șanțuri) deschise, denumite canale (șanțuri) de gardă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]