694 matches
-
Beauvois (1995) inventariază consecințele pozitive și negative ale coeziunii în planul comportamentului în grup al membrilor: participare activă la activitățile grupului, datorită faptului că indivizii sunt motivați și reflectată în comunicare eficientă în grup, fluctuație voluntară redusă a membrilor și absenteism redus; succesul grupului de lucru Grupurile unite sunt foarte eficiente în realizarea propriilor scopuri, prin calitatea comunicării dintre membri și a implicării lor în sarcină, în condițiile unei conformări active la norme. productivitate Coeziunea puternică se asociază reducerii productivității membrilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
altfel, autorii grilei au adus argumente în favoarea acestui stil și au prezentat date care arată faptul că o conducere centrată pe grup (echipă) înregistrează rezultate pozitive atât în domeniul producției, cât și în cel uman: performanță sporită, rata scăzută a absenteismului și a fluctuației de personal, nivel înalt de motivație și satisfacție a angajaților (Hersey și Blanchard, 1979). Cu toate acestea, numeroase studii subliniază faptul că nu există un stil optim, aplicabil oriunde și oricând, iar unul sau altul din stilurile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
crescut de implicare în muncă Angajament față de organizație Performanță crescută Internalizarea valorilor insatisfacție în muncă ambiguitatea rolului și conflict; motivație scăzută pentru muncă neînțelegeri, tensiuni, percepția / păstrarea slabă a controlului nivel scăzut de implicare în muncă angajament scăzut față de organizație; absenteism, fluctuație performanță scăzută respingerea valorilor Tabel 15. 1. 1. 1. Efecte ale socializării oragnizaționale Al doilea aspect important este cel al schimbării culturii organizaționale, însăși: Prima întrebare, pe care o pun adesea cercetătorii: se poate schimba cultura organizațională? Cât poate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la schimbare, cel puțin la un anumit nivel, atât din partea indivizilor, cât și din partea organizației. Rezistența la schimbare este o problemă care poate să ia multe forme. Rezistența din partea angajaților poate lua forme ca: greve, reducerea productivității, creșterea rebuturilor, sabotaj, absenteism, cereri de transfer. Acestea sunt date de: scăderea motivației, moral scăzut și rata mare de accidente. Una dintre cele mai distrugătoare forme de rezistență este lipsa de participare și implicare la schimbare de către angajați, chiar și atunci când ei pot să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
percepțiile privind efectele vârstei asupra activității nu sunt adevărate, cei sub 29 de ani și peste 50 de ani au resimțit fără îndoială aceste influențe asupra carierei personale. Astfel, mulți consideră că la persoanele vârstnice se înregistrează o rată a absenteismului mai mare. În realitate însă, cea mai ridicată cotă se observă în cazul grupurilor sub 35 de ani. O altă asumpție este aceea că eficiența și performanța în activitate scad cu înaintarea în vârstă. Studiile demonstrează că prezența persoanelor mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
preferința întreprinzătorilor pentru angajarea acestora. Astfel, slujbele care impun un nivel de educație mai ridicat este mult mai probabil să fie oferite bărbaților. Mai mult, femeile sunt considerate a fi muncitori cu un cost foarte crescut (rată mai mare de absenteism, fluctuație, facilități necesare, mai puțină flexibilitate în ceea ce privește programul de lucru). Legislația muncii și reglementările în vigoare afectează și ele, în mod direct, cererea, acestea limitând uneori, cu scopul de a proteja, accesul femeilor la anumite locuri de muncă sau în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
munca. Analize și cercetări făcute cu scopul de a reduce migrarea forței de muncă din Combinatul Siderurgic (1975), de la instalația de laminare (1976), de la instalația de laminare grea (1976), de la secția Căilor Ferate Uzinale (1977). Am analizat motivele și condițiile absenteismului de la locul de muncă a muncitorilor de la instalația de laminare fină. Analiza socială, psihologică și organizațională a infrastructurii muncii maiștrilor (1975). A fost elaborată profesiograma pentru maiștri (1976). Analiza ergonomică a locurilor de muncă în vederea integrării persoanelor implicate în accidente
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
alegerilor, cât de strânsă e competiția, candidații, tipul de campanie: negativă sau pozitivă) (Reitan, 2003). Câteva concluzii ale diferitelor analize sunt prezentate în continuare. La nivel macro analizele arată că nu toate tipurile de alegeri au aceeași putere de mobilizare, absenteismul crescând în ordinea următoarelor tipuri de alegeri: prezidențiale, legislative, municipale, regionale, europene, referendumuri (Denni, Lecomte, 2004) sau că democrațiile de tip consensualist (asociate cu multipartidismul) răspund într-o mai mare măsură nevoilor diferite ale cetățenilor (Lijphart, 2000) și „prin urmare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
plus, dat fiind faptul că tendința respondenților este să supraraporteze votul pentru putere, respectiv subraporteze pe cel pentru opoziție (Comșa, 2004), ne așteptăm ca votanții care au răspuns afirmativ să includă și falși votanți, persoane care preferă să nu declare absenteismul sau chiar opțiunea pentru opoziție și să declare că vor vota cu partidul la putere (și, implicit, alegători care vor subraporta opțiunea de vot, mai ales dacă aceasta este pentru un partid mai mic). Toate acestea limitează concluziile relativ la profilul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
timp, ci mai degrabă liniară până în preajma alegerilor viitoare când, în funcție de context, putem asista la o reorientare relativ masivă. În funcție de anumite configurații, reorientarea alegătorilor va fi în ponderi diferite spre un alt partid (PSD sau PRM, în principal) sau spre absenteism. Din nou, bătălia pentru voturi nu va fi una desfășurată în zona partizanilor, nici în cea a non-votanților sau a indecișilor non-votanți (cei fără încredere într-un partid), ci una în zona indecișilor probabil votanți (cei cu o oarecare încredere
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
subiect au fost apoi corelate, iar coeficientul de echivalență rezultat a fost de 0,71, ceea ce ne permite utilizarea celor două forme ale testului de cunoștințe în evaluarea criteriului învățării. Criteriul comportamentului - am monitorizat apariția următoarelor evenimente la nivel individual: absenteism, accidente, conflicte interpersonale, revendicări, noi stiluri și strategii de conducere, modificarea capacității decizionale, modificarea stilului de comunicare, modificarea stilului de negociere. Pentru obiectivarea schimbărilor comportamentale am realizat evaluări ale eficienței comportamentale pretraining, posttraining și la trei luni după evaluarea posttraining
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
surprinderea eventualelor conflicte de rol sau încapsulări ale competențelor antrenate. Evaluările realizate de colegi au fost raportate la datele obținute de la manageri cu ajutorul unui interviu semistructurat centrat pe această problematică. Criteriul rezultatelor - am monitorizat apariția următoarelor evenimente la nivel organizațional: absenteismul, creșterea productivității, reducerea fraudelor, optimizarea relațiilor cu clienții, creșterea profitului, optimizarea comunicării, optimizarea procesului decizional, diminuarea conflictelor, modificarea culturii organizaționale (la nivel de artefacte, valori, asumpții). Am realizat analiza pe niveluri a culturii organizaționale pretraining și posttraining, metodele utilizate fiind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dezadaptative (tulburări/ disfuncții/dezechilibre) la nivel fiziologic, psihologic sau comportamental. Aceste efecte nocive afectează performanța în muncă (eficiență, fiabilitate), starea de sănătate mentală și fizică, satisfacția profesională, producând reacții nedorite - la nivel individual și organizațional -, cum ar fi: depresia, burnout-ul, absenteismul profesional, erori și accidente, boli profesionale etc. Consecințele răspunsului la stres pot fi distructive (distres: de exemplu scăderea performanțelor, insatisfacție, tulburări sau boli psihosomatice, de inimă și chiar colaps și moarte) sau benefice (eustres: stare de bine și de sănătate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
situații sau evenimente profesionale valorizate pozitiv, dar care acționează de fapt ca stresori (de exemplu, promovarea în funcție). Efectele stresului - pe termen scurt, mediu și lung asupra sănătății fizice și mentale a persoanelor (reacțiile de stres) și cumulat asupra organizațiilor (absenteism, fluctuații de personal, ineficiență, productivitate scăzută) - depind în mare măsură, așa cum creditează cercetările recente (vezi și Brate, 1996, 2001), de: caracteristicile stresorilor (tipul și natura, intensitatea și severitatea, momentul impactului și durata acțiunii lor, noutatea și incertitudinea conținute în situația-stimul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
acum pe explorarea relației personalitate-performanță. Autorul prezintă motivele cele mai importante ale redescoperirii utilității testelor de personalitate în selecția personalului și exemple de studii referitoare la cum pot fi trăsăturile de personalitate predictori ai unor comportamente pozitive (vânzări) și negative (absenteism) în muncă. O altă problemă abordată în acest capitol este cea a stilului (cognitiv și de învățare) versus trăsătură și a implicației acestora în dezvoltarea organizațională. Profesorul britanic Paul Sparrow, specialist în managementul resurselor umane și comportament organizațional, abordează problema
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pot oferi un instrument de diagnoză și prognoză a asigurării coeziunii și performanței în grupurile în care activăm: - mărimea grupului este un factor flexibil și evolutiv: astfel, dacă mărimea grupului crește, comunicarea și coordonarea devin mai greu de realizat, problema absenteismului (fizic sau psihologic) se pune mai acut, pot apărea mai des conflicte și fricțiuni între membri; totuși, este dificil să se conceptualizeze mărimea ideală a unui grup, acest concept fiind în directă proporție cu celelalte caracteristici; - compatibilitatea membrilor presupune că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
discuție la telefon cu mama unui elev, din clasa a cărei dirigintă sunt, În care o informam despre câteva lucruri pe care băiatul ei, elev În clasa a X-a, i le ascundea: corigența pe semestrul I la o disciplină, absenteismul masiv la Început de semestru II, comportamentul agresiv vis-a-vis de colegii lui și de profesori, precum și rezultatul unui chestionar despre caracteristici ale clasei și ale elevilor din colectiv, care Îl plasa pe respectivul elev pe locul I În ceea ce privește violența și
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
și În sociologie. Patologia socială cuprinde conduitele deviante, aberante, sociopatiile, inadaptarea, dependența etc. În sfera pedagogiei, se constituie un sector similar, cuprinzând următoarele: dificultățile de adaptare școlară, dificultățile de Învățare, copilul dificil sau problematic, copilul cu nevoi speciale, copilul nemotivat, absenteismul școlar, copilul timid sau instabil, tulburările de scris, citit, vorbire etc. Se poate vorbi, În sfera moralei, despre o patologie morală? Da. Normalitatea și anormalitatea, sunt delimitate În sfera moralei, prin efectele binelui și răului asupra persoanei umane. Condiția normalității
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
capacității sale de concentrare, factori care vor accelera decompensarea. Acest moment și tip de surmenaj ar corespunde cu imaginea psihosocială a suprasolicitării. Prelungirea stării de suprasolicitare depășește etapa surmenajului și fenomenele de decompensare, inițial manifestate prin aspectele sociale ale activității (absenteism, dezinteres, activitate cu interes scăzut etc.), ea agravându-se și apărând ulterior sub forma stării de oboseală. Oboseala ne apare ca o imagine psihobiologică a suprasolicitării și se manifestă prin senzația de frică organică, o percepere biologică și fiziologică a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Părinții și educatorul își pierd semnificația de modele și, din acest motiv, între aceștia și tineri apar conflicte. Tinerii se simt „contrânși”, iar adulții cer „ascultare”. Factorul care determină și impune aceasta, sistemul de valori, este însă absent. Eșecurile școlare, absenteismul, lipsa de motivație pentru procesul de instrucție, refuzul acceptării unor modele de comportament, incapacitatea de a comunica, dificultățile de integrare în colectivul clasei sunt numai câteva dintre aspectele legate de „nevroza școlară”. Pe fondul acestor transformări apar tulburări propriu-zise de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor modele de comportament, incapacitatea de a comunica, dificultățile de integrare în colectivul clasei sunt numai câteva dintre aspectele legate de „nevroza școlară”. Pe fondul acestor transformări apar tulburări propriu-zise de sănătate mintală, de următoarele tipuri: scăderea capacității/interesului școlar, absenteism, fugă și vagabondaj, tulburări de comportament, asociații în bande de tineri marginali, conduite de violență, acte antisociale de tip delictual, consumul de droguri. Unele dintre acestea pot duce în timp la forme severe de boli psihice, având în vedere că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
școlilor predominant roma care au oferit răspuns la acest indicator (132 de școli au oferit răspuns în timp ce 253 nu au răspuns) prezența la capacitate scade la 69,59%. Este probabil ca rata ridicată a nonrăspunsurilor să indice ponderi ridicate ale absenteismului la examenul de capacitate, ceea ce ar însemna că valoarea acestui indicator în cazul școlilor predominant roma este chiar mai scăzută decât arată datele. b) Promovabilitatea la examenul de capacitate indică gradul în care școlile dispun de resurse ca să pregătească elevii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai bună, axată pe elevii cu nevoi speciale; siguranța mediului educațional, organizarea unor activități în afara școlii în cluburi, programe de vacanță; focalizarea activităților pe înlesnirea trecerii de la educația primară la cea secundară, eliminarea excluziunii sociale, îmbunătățirea frecvenței școlare prin reducerea absenteismului și o mai bună monitorizare în vederea evitării abandonului școlar în cazul copiilor în situații de risc; îmbunătățirea colaborării familie-școală-comunitate. Strategii educaționale în România Strategia dezvoltării învățământului preuniversitar în perioada 2001-2004 cu proiecție până în 2010, elaborată în anul 2001 și reactualizată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru că acesta este din ce in ce mai mult recunoscut a fi unul dintre cele mai serioase riscuri pentru sănătate (în U.E., stresul în munca reprezintă a doua problemă de sănătate legată de activitatea profesională) și adesea factor ce determină insatisfacția profesională, productivitatea scăzută, absenteismul etc. Prin această cercetare am urmărit să demontrez că între inteligența emoțională și stres există o legătură invers proporțională, precum și că între angajații la stat și cei de la privat există diferențe la nivelul factorilor inteligenței emoționale și stres. REZUMAT Cercetarea
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
a folosi informația provenită de la ele în modul de gândire și acțiune. Stresul la locul de muncă este din ce in ce mai mult recunoscut a fi unul dintre cele mai serioase riscuri pentru sănătate și adesea factor ce determină insatisfacția profesională, productivitatea scăzută, absenteismul , lipsa plăcerii de a mai veni la muncă, reacții de evitare, retragere, insomnii etc. Având în vedere toate aceste aspecte, persoana cu inteligență emoțională ridicată ar prezenta o toleranță crescută la frustrare, capacitatea de a amâna satisfacerea dorințelor și obținerea
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]