1,588 matches
-
fortificației romane, au dus la identificarea unei părți a zidurilor și a construcțiilor laturii de nord-est a cetății, distruse în cea mai bună parte de apele Dunării. Tot în acest perimetru au fost descoperite și ruinele unei bazilici creștine cu absida orientată spre nord-est, atașată zidurilor de incintă, cu trei navate și cu un nartex simplu. La Noviodunum, izvoarele hagiografice au identificat un număr mare de martiri (32 sau 36), indicându-ne astfel prezența unei comunități creștine consistente, cu organizare bisericească
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
criptă sau un mormânt martiric; b. prezența a două cripte pentru relicve: 1) bazilica cisternă (C) cu o criptă mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), construită sub altar, din piatră legată cu mortar, prezenta spre est o absidă mică, iar spre vest un vestibul în trepte, pavimentat cu plăci de piatră, databilă în secolul V; 2) bazilica cu transept (D) a cărei criptă prezintă nișa unui reliquarium (1 m x 1,20 m x 2,20 m) și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secundară, cu tavanul strâns În câteva chei de boltă. Erau niște mici rozete, dar pe unele am văzut sculptată o față bărboasă și vag caprină. Bafomet... Am coborât Într-o criptă. După șapte trepte, un pavaj de lespezi duce spre absidă, unde ar putea să se Înalțe un altar sau un tron al marelui maestru. Dar se ajunge acolo trecând pe sub șapte chei de boltă, fiecare În formă de roză, una mai mare decât alta, iar ultima, cea mai extinsă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Diotallevi. „Sigur că nu, și nici pe a celor treizeci și șase de invizibili. Pentru că dacă nu identifici harta potrivită, n-ai făcut nimic. Să Încercăm să ne gândim la o hartă orientată În mod canonic cu estul În direcția absidei și vestul spre naos, pentru că așa sunt orientate bisericile. Acum să luăm o ipoteză oarecare, și zic la Întâmplare: că În zorii aceia fatali Pendulul trebuie să se găsească pe o zonă vag estică, aproape de marginile cuadrantului sud-est. Dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
fi pocnit. M-am mărginit să-l privesc drept în ochi. Mi-a simțit indignarea, a făcut o plecăciune și, cu un gest, în cele din urmă, smerit, m-a poftit să-l urmez. La picioarele scării care urcă spre absidă, întreruptă după câțiva pași de perdelele iconostasului, ce despart spațiul comun de cel rezervat pentru sancta sanctorum, se află intrarea în criptă. Un mod de a trata morții care nu-mi plăcea, menit să așeze bisericile pe un pântece putred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
eu n-am fost nicicând. La Concordia am rămas până sâmbătă. Înainte de a pleca, am mers la bazilica Sf. Ștefan unde se ținea slujba săptămânală. Ajuns cu întârziere, am văzut enoriașii îngrămădindu-se printre coloanele naosului. Pe treptele înalte ale absidei centrale era prezentă întreaga ginte din localitate. Am intrat cu greu, asta și fiindcă predicatorul era asaltat din toate părțile. Unii urlau la el mustrându-l pentru vorbirea greoaie, alții îi reproșau ceea ce susținea sau pur și simplu se distrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
greu, asta și fiindcă predicatorul era asaltat din toate părțile. Unii urlau la el mustrându-l pentru vorbirea greoaie, alții îi reproșau ceea ce susținea sau pur și simplu se distrau insultându-l. Făcându-mi loc cu coatele, am ajuns la absida din dreapta, unde, dând la o parte cortinele, am nimerit într-un colț liniștit. În cele din urmă, predicatorul a fost silit să tacă și, după kontakion, a început slujba. A durat cam mult, iar eu n-am reușit să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
n-aș da și alte amănunte și n-aș stărui asupra puținelor sale frumuseți. Era impunător, lung de șaptezeci și patru de picioare și înalt de șaizeci de coți, avea cinci naosuri și un transept care se sfârșea printr-o absidă cu cupolă semicirculară. În fața intrării exista un atrium vast, înconjurat de un portic încăpător. În acesta se afla cristelnița cu un baldachin de bronz sprijinit pe coloane și împodobit cu păuni de bronz aurit. Apa se vărsa în nișă coborând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
marmură de toate felurile și formele, rudimentar potrivite și adaptate. În fundul naosului central, care era și cel mai înalt, exista un mozaic pus pe arcul de triumf și, imediat după aceea, deasupra hipogeului, confesionalul, sau altarul cel mare. Doar în absidă se afla un mozaic foarte frumos ce-l reprezenta pe împăratul Constantin dăruind biserica lui Hristos și Sfântului Petru. Pompeianus, atunci când Adeodato a dispărut fără să-mi fi dat seama, mi-a arătat ornamentele dăruite de papa Onoriu. Ceea ce frapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și s-au arătat deosebit de grijulii. Cu purtări respectuoase de care nu i-aș fi crezut în stare, au înfășurat trupurile în pânzeturi albe de in și le-au depus în lada așezată pe un car pitit de noi în spatele absidei bisericii. După care au golit peste trupuri sacii de pământ ascunși în ladă. Ariberto a binevoit să ne ofere oameni din propria gardă, meniți să escorteze carul până la hotarele ducatului Benevento; nădăjduia astfel să aibă din partea lui Grimoald un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
beton armat, prin anii optzeci, era complet lipsită de decoruri: rândurile de bănci erau făcute din fotolii lipite Între ele, furate de la un cinematograf de periferie, Închis de mult timp. Nu erau altare și nici tablouri: pereții erau goi. Doar absida avea o frescă pictată de un pictor modern, necunoscut: pe cerul albastru plutea o femeie Îmbrăcată În alb, care părea să zboare. Biserica aceea, al cărei nume nici măcar nu și-l putea aminti, Îi plăcea lui Antonio, avea atâta lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și urmăream slujba evlavios, mă rugam, mă închinam, mă concentram gândindu-mă la Isus înfrigurat într-o biată peșteră, deasupra unei grămăjoare de paie. La un moment dat, pe altar am văzut zburând un șarpe, în clipa următoare dispăruse în absidă. Am început să strig, m-am îndreptat imediat spre preot și, cu glas tare, am povestit viziunea. Oamenii au încetat să se mai roage și se uitau la mine în tăcere și înspăimântați, preotul încerca să mă domolească, spunându-mi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Mare” din Vaslui și Asociația Culturală „Academia Rurală Elanul” Simpozionul „Spațiul de cultură și civilizație Horincea - Elanul - Prut” unde Marin Rotaru se prezintă într-o expoziție de sculptură „Simboluri în lemn, piatră și fier” din care publicăm doar o lucrare „Absidă II” Iar la 6 septembrie, 2008 îl găsim pe Marin R otar u printre organizatorii Simpozionului „Dimitrie Cantemir, savant de renume european - 335 ani de la naștere, organizat la Giurcani , tot sub auspiciile „Academiei Rurale Elanul”. Noi, care l cunoaștem acum
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
piatră, a fost descoperită de noi la prospecțiuni și săpături și fotografiată, conform imaginii din Secțiunea S (vezi cap. IV, Imagini vechi, p.21). S-au găsit urmele fundației unui altar semicircular, poziționat cu aproximativ 6-7 metri, la răsărit, față de absida altarului actualei biserici. Pentru perioada imediat următoare, există două documente, care pentru unii specialiști nu au o valoare sigură, datate 20 noiembrie 1513 și 3 ianuarie 1514 (de fapt, două rezumate după documentele originale), al căror text este identic: "zapis
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Virgil Mărășescu. În 1959 Aristide Muja, Gheorghe Buciu. Din 1967 Purdescu Dumitru, apoi Murgilași İon. Aspectul general al bisericii este impozant și proporțiile armonios Împărțite, mărturisind gustulpentru frumos atît al ctitorilor cît și al meșterilor constructori. Are formă dreptunghiulară, fără abside. Pridvorul are 5 ferestre pe 6 stîlpi masivi, trei În față și două laterale trilobite. Pronaosul și naosul sînt boltite, cu cîte o calotă, ce se reazămă pe 4 arcuri dubluri, sprijinite pe console. Are o singură turlă centrală care
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Edit, Iași, 2006. Bădărău, George, Postmodernismul românesc, Editura Institutul European, Iași, 2007. Bădărău, George, Neomodernismul românesc, Editura Institutul European, Iași, 2007. Bădărău, George, Suprarealismul românesc în context european, Editura Feed Back, Iași, 2008. Băileșteanu, Fănuș, Poeta ludens. Nichita Stănescu, în Abside, Editura Eminescu, București, 1979. Băileșteanu, Fănuș, Reflecții. Prozatori români contemporani, Editura Cartea Românească, București, 1980. Bălan, Ion Dodu, Octavian Goga, Editura Minerva, București, 1975. Bălu, Ioan, Marin Preda, Editura Albatros, București, 1976. Beșteliu, M., Al. Macedonski și complexul modernității, Editura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
va fi deloc") pare să stârnească și mai mult spiritele, condiționând existența umană de o serie de factori spirituali și materiali, filosofici și religioși, cu un impact deosebit inclusiv în spațiul științelor și al artelor. Fig. 39. Marin Gherasim, Reconstruirea absidei În acest context problematic, deși nu toate aspectele realității sunt reflectate prin intermediul forțelor creatoare ale artei, avem convingerea că arta sacră ar putea să constituie emblema nivelului de spiritualitate a societății și expresia trăirii sentimentului religios în contemporaneitate. Totodată, dacă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 38. Eugen Harasim, Lumina lină. Print pe hârtie. 2010. (Credite: Eugen Harasim). Fig. 39. Onisim Colta, Biblia de la Aksum. Lemn, carton, nisip. 44,5 x 37 cm. 2005 (Credite: Onisim Colta). Fig. 42. Marin Gherasim, Reconstruirea absidei. Ulei pe pânză. 150 x 150 cm. 2006. (Credite: Marin Gherasim). Fig. 41. Sorin Purcaru, Înger zburător. Inox. 66,5 x 49 x 19 cm. 2013. (Credite: Sorin Purcaru). Fig. 42. Adrian Stoleriu, Psalmul 93. Obiect instalație. 100 x 60
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
nefiind nici o construcție ridicată. Biserica este o construcție din lemn, pe temelie de piatră, în formă de cruce. Interiorul este format din altar, naos, pronaos și pridvor închis. Deasupra naosului este ridicat un turn cu o cupolă sferică. Naosul cu abside largi este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Pronaosul în formă dreptunghiulară este luminat tot de câte o fereastră la sud și nord. Pridvorul în formă pătrată, este luminat de două ferestre la vest, iar accesul în
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
se înălța împăratul din rug la cer, în imagine căci în persoană. Cădere a trupurilor, ascensiune a dublurilor. Precum gloria eroului grec, apoteoza împăratului roman, sfințenia papei creștin (ca Damasus, făcut venerabil printr-un portret pe sticlă aurită așezat în absidă), cele mai bune lucruri i se întâmplă omului din Occident prin punerea sa în imagine, căci imaginea este cea mai bună parte a lui: eul său imunizat, pus la loc sigur. Prin ea, cel viu se leagă de cel mort
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
aștept buzele, abia atingându-le pe ale mele, încă întrebând, și eu venind parcă de cealaltă parte a lumii atât de încet ajungând la gura ta prin întunericul cu milioane de stele, buzele tale conturând ziua neștiute cuvinte despre naos, absidă și altele pe care abia mi le amintesc, buzele tale înfiorând aerul dintre noi, ca pe-o oglindă de ape deasupra căreia cad de foarte de jos frunze, ți-s aspre buzele! Și mă las acum cu totul în brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
într-o rochie lungă albă și acolo sus, eu tot murdar de vopsele, am făcut dragoste, și tace Știu! Am văzut totul! Așezat pe un scăunel jos pregătesc un ulcior de vopsea, albastru de cer, Theo pe schelă, în conca absidei, pictează pe Maica Domnului purtând pe Iisus, pe ferestrele zvelte lumina irizată a soarelui se mută milimetric pe pardoseala plină de var și vopsele apropiindu-se de mine, nu se-aude în tăcerea înaltă decât pensula lui scrâșnind pe peretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
neauzit de către ei, doar în urechile mele, am optsprezece ani și pentru a vedea mai bine nu trebuie decât să mă dau de cealaltă parte a străzii, Theo gol o întinde pe Ana pe scândura tare, deasupra lor în conca absidei Maica Domnului purtând pe Iisus, iar dacă l-aș zugrăvi ținut de Mama Sa în picioare sau pe genunchi, scena ar simboliza închinarea magilor și a supușilor credincioși, amintind de scenele de închinăciune la vechile curți împărătești, brațele goale ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
excesiv, așteptând la margine de drum ca portiera unei mașini să se deschidă farmecelor lor, jandarmi patrulând cel puțin câte doi și batteau-mouches plutind strălucitor pe undele blânde ale Senei, pe chei îndrăgostiți încolăciți de dorinți firești ori contrare firii, absida iluminată de la Notre-Dame, la Cité, și pe tăblițele bine marcate ale străzilor citesc noapte de noapte itinerarul meu neobișnuit, Rue Danton, Saint-André-Des-Arts, Rue Dauphine, Pont-Neuf, Quai d’Horloge, Saint Chapelle, Rue de Lutèce, Place du Parvis Notre-Dame, Voulez-vous, m’sieur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Găleata cu mortar urcând, îmi vine să-i răspund, dar el nu așteaptă deloc răspunsul meu, În toate bisericile pe, sus în altar, părintele stareț ignoră pur și simplu părțile arhitectonice ale bisericii, acolo, și brațul lui arată spre cupola absidei principale, trebuia să fie Maica Domnului pe tron cu pruncul, Și nu e Maica Domnului pe tron cu pruncul?! Ba da, dar trebuia s-o picteze altfel! Cum?! Cu capul acoperit de maramă roșie și nimbul din jurul capului un cerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]