1,587 matches
-
au fost eliminate în timpul unei reamenajări în sec. al XVIII-lea. Decorul sculptat exterior datează din perioada 1390-1410. Arhivolta, realizată de sculptori necunoscuți, reprezintă Sfânta Treime cu ierarhia angelică. Interior este compus dintr-o singură navă cu cinci travee, o absidă cu cinci laturi și două oratorii laterale. Oratoriul sudic, rezervat reginei, poartă stema lui Isabeau de Bavaria, soția lui Carol al VI-lea, iar cel nordic, rezervat regelui, poartă stema Ioanei de Bourbon. Spre nord se află o ușă decorată
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
și nici interiorul bisericii nu prezintă trăsăturile caracteristice ale stilului arhitectului vicentin. Poate să fie vorba, de asemenea, de o realizare extrem de neîndemânatică și nefidelă. Edificiul institutului, în formă de potcoavă, înconjoară biserica, având o curte în spațiul exterior din spatele absidei. O cornișă împarte orizontal fațada bisericii în două niveluri. Nivelul inferior este dominat de portalul situat în centru; o jumătate de coloană este dispusă de o parte și de alta și este surmontată de un fronton triunghiular ascuțit. Două ferestre
Le Zitelle () [Corola-website/Science/333371_a_334700]
-
fost păstrate provin cu precădere din registrul inferior al pronaosului (anume portretul votiv al lui Neagoe Basarab și al familiei sale, portretul lui Mircea cel Bătrân, portretul Domniței Ruxandra) și al naosului (o impresionantă galerie de sfinți militari), precum și din absida meridională (seria "„Deisis”" - Maica Domnului, Iisus mare împărat și arhiereu, Ioan Botezătorul) sau din câteva intradosuri disparate (Adormirea Maicii Domnului, îngeri etc.), Arhanghelul Mihail. Pictura bisericii (făcută „cu vopsele de aur”) a fost realizată în 1514, de în colaborare cu
Dobromir din Târgoviște () [Corola-website/Science/334967_a_336296]
-
Biserica Înălțarea Domnului de la Mănăstirea Neamț. Există și unele deosebiri față de biserica sus-menționată și anume: Biserica este susținută de 9 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), două sprijină arcul median al pereților pronaosului, câte două încadrează cele două abside laterale și un picior de contrafort susține absida altarului. Edificiul este înconjurat de ocnițe dispuse sub cornișă astfel: un șir pe latura de vest și două șiruri de ocnițe egale caa dimensiuni pe celelalte trei laturi. Pe fețele absidelor se
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
unele deosebiri față de biserica sus-menționată și anume: Biserica este susținută de 9 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), două sprijină arcul median al pereților pronaosului, câte două încadrează cele două abside laterale și un picior de contrafort susține absida altarului. Edificiul este înconjurat de ocnițe dispuse sub cornișă astfel: un șir pe latura de vest și două șiruri de ocnițe egale caa dimensiuni pe celelalte trei laturi. Pe fețele absidelor se află firide alungite. Deasupra naosului se află o
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
două abside laterale și un picior de contrafort susține absida altarului. Edificiul este înconjurat de ocnițe dispuse sub cornișă astfel: un șir pe latura de vest și două șiruri de ocnițe egale caa dimensiuni pe celelalte trei laturi. Pe fețele absidelor se află firide alungite. Deasupra naosului se află o turlă octogonală zveltă cu patru ferestre în cele patru puncte cardinale, așezată pe două rânduri de baze stelate suprapuse și sprijinită de patru contraforturi pe laturile oarbe. Biserica a fost acoperită
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
bisericii sunt Acatistul Maicii Domnului, Asediul Constantinopolului, Parabola Fiului risipitor (patru scene), Arborele lui Iesei etc. Arborele este încadrat de o parte și de alta de către chipurile a câte șapte filozofi din antichitate ca Platon, Aristotel și alții. Pe fațada absidei laterale nordice a fost pictat Cinul, Scara Sf. Ioan Sinaitul - în dreptul pronaosului, iar pe fațada sudică este Judecata de apoi acoperită în unele locuri de tencuiala aplicată a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Între anii 1979-1983 s-au
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
șterse și aproape ilizibile. Pe una dintre ele se distinge anul 1834. Biserica "Schimbarea la Față" din Cucuteni se remarcă prin simplitatea construcției și sobrietatea decorativă, fiind construită în stil baroc cu elemente ale stilului moldovenesc. Ea are formă de cruce, cu absidele laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu turnul-clopotniță de formă pătrată înălțat deasupra exonartexului. Deasupra naosului se află o turlă octogonală de înălțime redusă. Biserica are o lungime de 31 de metri, o înălțime de 24 metri de la
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
ilizibile. Pe una dintre ele se distinge anul 1834. Biserica "Schimbarea la Față" din Cucuteni se remarcă prin simplitatea construcției și sobrietatea decorativă, fiind construită în stil baroc cu elemente ale stilului moldovenesc. Ea are formă de cruce, cu absidele laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu turnul-clopotniță de formă pătrată înălțat deasupra exonartexului. Deasupra naosului se află o turlă octogonală de înălțime redusă. Biserica are o lungime de 31 de metri, o înălțime de 24 metri de la temelie până la cornișă
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
o lucrare consacrată Bibliei de la Bălgrad, lucrare realizată cu sprijinul Mănăstirii Rohia, că "biserica din Dâmb", construită în anul 1790 a fost cea mutată la Leurda. Sub aspectul planimetriei, biserica prezintă un plan dreptunghiular ce se încheie spre est cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, prin intermediul unei prispe. Interiorul edificiului este compartimentat în pronaos, naos și altar. În zona naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice, tot din lemn. În aceste spații create se găsesc băncile cantorilor și a diacului. Pronaosul are un tavan drept, din scânduri în timp ce naosul este acoperit de o boltă seminirculară. Absida altarului este acoperită de o boltă formată din cinci calote sferice alăturate. Naosul și pronausul sunt demarcate, mai mult simbolic, de un perete ce are obișnuitele deschizături. Turnul bisericii amintește de cel al bisericii de lemn din Gârbău Dejului.
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
și este așezată pe o temelie de piatră. Are lungimea de 12 m și este lată de 5 m, având o suprafață totală de 60 m și este acoperită cu tablă. Edificiul are un plan dreptunghiular terminat spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, intrare ce a fost adăpostită de un pridvor închis, adăugat ulterior. Pereții bisericii sunt tencuiți atât în afară cât și în interior. Împărțirea interiorului în spațiile
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
interiorul corului fiind luminat de luminatorul rotund practicat în timpanul cu care se termină acoperișul în partea de vest. Dacă pronaosul este acoperit de un tavan de scânduri, naosul este adăpostit de o boltă semicilindrică ușor retrasă spre interior. Pentru absida altarului s-a ales o soluție asemănătoare, această boltă fiind mai îngustă deoarece baza acesteia urmează pereții retrași ai absidei. Spațiul interior este ocupat în mare măsură de băncile în care credincioșii stau în timpul slujbelor religioase. Absida altarului are trei
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
pronaosul este acoperit de un tavan de scânduri, naosul este adăpostit de o boltă semicilindrică ușor retrasă spre interior. Pentru absida altarului s-a ales o soluție asemănătoare, această boltă fiind mai îngustă deoarece baza acesteia urmează pereții retrași ai absidei. Spațiul interior este ocupat în mare măsură de băncile în care credincioșii stau în timpul slujbelor religioase. Absida altarului are trei intrări, piciorul mesei altarului este din zidărie. Biserica este luminată de câte două ferestre pe laturile de sud și nord
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
spre interior. Pentru absida altarului s-a ales o soluție asemănătoare, această boltă fiind mai îngustă deoarece baza acesteia urmează pereții retrași ai absidei. Spațiul interior este ocupat în mare măsură de băncile în care credincioșii stau în timpul slujbelor religioase. Absida altarului are trei intrări, piciorul mesei altarului este din zidărie. Biserica este luminată de câte două ferestre pe laturile de sud și nord și de încă două ferestre pentru absida altarului. Turnul bisericii în care se află cele două clopote
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
măsură de băncile în care credincioșii stau în timpul slujbelor religioase. Absida altarului are trei intrări, piciorul mesei altarului este din zidărie. Biserica este luminată de câte două ferestre pe laturile de sud și nord și de încă două ferestre pentru absida altarului. Turnul bisericii în care se află cele două clopote este din lemn, învelit în tablă și fără galerie. Asemănarea acestei biserici cu biserica de lemn din Ceaca precum și cu biserica de zid din Valea Hranei este considerabilă, toate acestea
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
Axinte Băitan, Zaharia Fârtâiș, Nicolae Fârtâiș, Gheorghe Fârtâiș și Florin Ostaficiuc. prezintă o importanță deosebită pentru evoluția arhitecturii medievale moldovenești. Luând ca punct de reper planul dreptunghiular al construcției, ea se aseamănă cu Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari, dar în locul absidelor laterale prezintă o ușoară ieșire, element care se regăsește și la bisericile din Șipote, Văleni și Baia. Biserica are o formă de navă (corabie), cu altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv. Deși dimensiunile lăcașului
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
în stil moldovenesc, fapt care micșorează diametrul cilindrului pantocrator. Lăcașul de cult este iluminat în interior prin cinci ferestre mici cu chenarele de formă gotică (câte două de o parte și de alta a pronaosului și naosului și una în absida altarului). Deasupra naosului s-a aflat o turlă hexagonală care se sprijinea pe două baze: prima pătrată și a doua hexagonală și avea patru ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale. Laturile turlei erau separate prin brâuri dispuse vertical. Turla
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează din anul 1730. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfântul Ierarh Nicolae” a fost ridicată în 1730. Planul este dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Pereții de dimensiuni reduse, prezintă la îmbinările absidei iscusite perechi de console, ce coboară în trepte, până la brâul median alcătuit din „frânghie” și chenare de linii frânte. Ancadramentul intrării este un adevărat poem al sculpturii
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfântul Ierarh Nicolae” a fost ridicată în 1730. Planul este dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Pereții de dimensiuni reduse, prezintă la îmbinările absidei iscusite perechi de console, ce coboară în trepte, până la brâul median alcătuit din „frânghie” și chenare de linii frânte. Ancadramentul intrării este un adevărat poem al sculpturii în lemn: cu rozete, „frânghii”, motive geometrice, semicercuri cu spițe și vrej cu
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
dimensiuni mai mici. Pronaosul este separat de naos prin intermediul a doi stâlpi masivi adosați pereților laterali, ce susțin o grindă orizontală. Inițial acoperită cu șindrilă (draniță), biserica are astăzi învelitoare din tablă. Acoperișul este în patru ape, cu proeminențe peste absidele naosului și peste pridvor.
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
în scândură. Galeria este deschisă prin câte două arcade înalte pe fiecare latură. Coiful de o formă aparte se îngustează brusc înălțându-se pe câțiva metri sub formă de săgeată. Ferestrele au fost lărgite, păstrându-se o fereastră veche la absida altarului. Naosul are o boltă semicilindrică, întreg interiorul fiind vopsit după anii '60. Se păstrează în stare de conservare slabă, icoanele impărătești și icoanele prăznicare de la iconostasul cu trei uși din sec. XVIII-lea ca și numeroase icoane pe sticlă
Biserica de lemn din Gersa I () [Corola-website/Science/311332_a_312661]
-
doar pe lungimea actualului naos. Ea avea o singură turlă și ferestre mici, amplasate la înălțime. Edificiul urma îndeaproape sistemul arhitectonic din vremea lui Ștefan cel Mare. La începutul secolului al XVII-lea, structura bisericii a fost îmbogățită cu două abside laterale și un pridvor deschis (în stilul celui de la Mănăstirea Dragomirna). În timpul mitropolitului Veniamin Costachi au fost aduse modificări esențiale: Influența arhitecturii rusești este reprezentată de forma de "bulb de ceapă" a turlelor, precum și de acoperișul fără streașină. În prezent
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
fost aduse modificări esențiale: Influența arhitecturii rusești este reprezentată de forma de "bulb de ceapă" a turlelor, precum și de acoperișul fără streașină. În prezent, biserica are următoarele dimensiuni: lungimea - 27 m, lățimea în zona pronaosului - 8 m, lățimea în zona absidelor laterale - 11 m, înălțimea până la cornișă - 9 m și grosimea zidurilor de 70-180 cm. Spre deosebire de alte biserici ortodoxe românești, Socola nu a avut pictură murală, și a fost decorată cu câteva icoane și obișnuitul iconostas (ambele pictate de același pictor
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
XIX. Biserica de lemn din Sântă Maria a fost construită în anul 1857, an însemnat pe ușorul drept al ancadramentului ușii de la intrare. A fost ridicată pe fundație de piatră și are dimensiunile 16x6 m, iar înălțimea atinge 25 m. Absida altarului este decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Biserica este tencuită în exterior, iar pictura interioară, de dată recentă, a fost executată de pictorul Pavel Dumitru, din Oradea, în perioada 1999-2001.
Biserica de lemn din Sântă Măria () [Corola-website/Science/309845_a_311174]