1,052 matches
-
complexe ca statul-națiune, piețele naționale, sistemele de asistență și protecție socială a populației, educația de masă, etc. (Mouzelis, 1999: 156) Considerată la un nivel general, modernitatea este astfel, cel mai adesea văzută ca un proces de individualizare, diferențiere, specializare și abstractizare. Structurile societății moderne iau ca unitate de bază individul și raportează totul la acesta și nu grupul sau comunitatea, așa cum se întâmplă în societățile tradiționale. Succint, modernitatea presupune o serie de schimbări în câteva domenii distincte ale vieții sociale care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
artei sale, pentru că daymyo asigură responsabilitatea definirii șefului și a menținerii intereselor casei pe care o reprezintă. Cazul lui Musashi, autorul tratatului Gorin-no-sho, este particular, fiindcă, În calitate de ronin, el nu avea stăpân, ceea ce l-a condus la un nivel de abstractizare și de devotament față de etica Însăși a samuraiului, dincolo de limitele posibile ale capacității unui daymyo. Disponibilitate și simț al ritmului pentru deschiderea spațiului Așa cum am văzut mai sus, caracteristicile fizice ale Arhipelagului Nipon influențează puternic cultura sa strategică. De secole
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
operații mintale adecvate situațiilor date. Este vorba despre operații de tipul celor de: observare, identificare, comparație, opunere, clasificare, categorizare, organizare, calculare, analiză și sinteză, emitere de ipoteze și verificare, explicare a cauzelor, sesizare a esențialului, corectare, stabilire de relații funcționale, abstractizare și generalizare, evaluare, interpretare, judecată critică, anticipare, conturare de imagini, formare a propriei opinii, extragere de informații, transfer de informație În alt context (În alte sarcini de lucru), comunicare etc. În consecință, metodele active presupun tot atât de multe tehnici de activare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teoretice, abstracte, realizabilă cu metode inductive, deductive și transductive. În cazul metodelor inductive, subiectul progresează de la reconstrucția unor cunoștințe sau structuri cognitive specifice sau particulare, existente deja Înmemorie, la construcția (descoperirea) unor structuri cognitive cu un grad mai Înalt de abstractizare, de tipul unor concepte, idei, principii etc. Tot astfel, demersul inductiv poate apărea sub forma trecerii de la preceptele unor discipline particulare la generalizări mai cuprinzătoare și mai profunde. Toate acestea sunt regăsite În conversația euristică, În metoda problematizării, În metoda
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teme complexe, a unei situații-problemă etc. „Comunicarea verbală poate Îndruma elevii spre forme și tehnici elevate de gândire, pe care ei nu ar avea cum să le descopere spontan; Îi Învață să-și organizeze cunoștințele la un nivel superior de abstractizare (Leroy, 1974, p. 86), să sesizeze problemele mari, de sinteză; ea propune mijloace de reflecție, lasă În urma sa o frământare, o incitare la noi căutări personale. În general, metodele expozitive au caracterul unor structuri de mare rigurozitate logică a cunoștințelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teoriile abstracte cu ajutorul unor definiții, a unor propoziții urmate de demonstrație, de confirmare prin exemple a celor afirmate. Într-o asemenea situație, conceptele, teoriile, În loc să fie elaborate de către elevi prin structurări și restructurări succesive, prin recurgere la operații mintale de abstractizare și generalizare, acestea sunt prezentate de către profesor. De exemplu, În matematică, raționamentul este „arătat” elevilor, mai degrabă decât să fie elaborat de ei Înșiși. Se pot demonstra: strategii de rezolvare a diferitelor categorii de probleme; o anumită teză care pornește
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un antidot al ÎnvĂȚĂrii superficiale" Există modalități de comunicare nu numai cu alții, ci și „cu sine Însuși”. Vorbim aici despre reflecția personală, capacitate și mod de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului. Privită ca tehnică a activității mintale, reflecția Înseamnă o concentrare a intelectului și o luminare care se produce asupra unor cunoștințe, idei, sentimente, acțiuni etc. luate În analiză, În examinare. Expresie a spiritului activ
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și opinii, activități de Învățare prin cercetare independentă, activități de creație științifică, tehnică, literar-artistică etc.). Cu cât asemenea practici vor incita mai mult la analiză și sinteză, la comparații și raționamente deductive, la prelucrări personale ale materiei și la elaborarea abstractizărilor, la interpretări proprii și aplicații practice etc., cu atât mai mult elevii vor descoperi treptat și vor simți nevoia meditației personale, vor căpăta deprinderea de a cugeta În mod frecvent, de a examina cu atenție materia dată spre Învățare. Concomitent
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o impresie durabilă În mintea elevilor, să provoace imagini mintale din care să se sustragă apoi abstracțiunile dorite. Adică noțiunile era necesar să fie prezentate În mod intuitiv și abia după această imprimare sensibilă să aibă loc un proces de abstractizare, de trecere la formalizarea verbală și la memorizarea noțiunilor. În virtutea acestei Înțelegeri, ideile Își găsesc originea În experiența sensibilă (concret-senzorială), fără ca subiectul (elevul) să joace vreun rol deosebit În dobândirea (elaborarea) lor. Firește, o asemenea pedagogie, fundamentată pe teoria imprimării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau imposibil de a fi provocate În cadrul modest al unui laborator școlar. e) „Intuiția simbolică” - un suport al conceptualizăriitc "e) „Intuiția simbolică” - un suport al conceptualizării" În raport cu actuala tendință a științei de a deveni din ce În ce mai abstractă, cu accentuarea gradului de abstractizare și de generalizare a cunoștințelor, care obligă profesorul să apeleze tot mai mult la gândirea și imaginația elevilor, să introducă mai multe mijloace de expresie științifică În cuprinsul lecțiilor sale, noile tehnici furnizează o intuiție simbolică gata să Însoțească cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ușurință mersul expunerilor și al explicațiilor teoretice. O serie de simboluri grafice (diagrame, organigrame, scalograme, scheme, schițe etc.) precum și alte genuri de simboluri vizuale, cum ar fi formulele (modelele) matematice, formulele din domeniul fizicii, al chimiei etc. care tind către abstractizare, pot fi transpuse cu ușurință În materiale proiectabile. O asemenea intuiție joacă un dublu rol: a) ajută la idealizarea (logicizarea) lucrurilor (imaginilor), la convertirea lor În idei (ridicarea la abstract), devenind astfel un suport (purtător) al noțiunii, al ideii și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ș.a.) contestă valoarea și utilizarea imaginii audiovizuale În stadiul conceptualizării, al elaborării noțiunilor, ideilor, rezervându-i acesteia doar o funcție exclusiv demonstrativă, documentară. Ei văd În utilizarea imaginii, și mai ales În abuzul de imagini (imagism), un impediment În calea abstractizării, un element care ar pune În primejdie dezvoltarea gândirii conceptuale. Alții, Între care H. Wallon, R. Lefranc, soții Zazzo, E. Fleming, A. Aegel etc., susțin dimpotrivă, că mesajul audiovizual este capabil, În anumite limite, să pregătească terenul pentru conceptualizare, să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și susținerea Învățării a dat naștere, În accepție didactică, metodelor de modelare. b) Tipologia modelelor utilizate În Învățaretc "b) Tipologia modelelor utilizate În ÎnvĂȚare" În procesul de Învățământ sunt implicate diferite feluri de modelare care operează la diferite niveluri de abstractizare și cărora le corespund tipuri diferite de modele. Dintre acestea amintim: - modelarea prin similitudine - axată pe modele materiale; - modelarea prin analogie - axată pe ideale grafice; - modelarea prin matematică - axată pe ideale simbolice; - modelarea prin simulare - axată pe ideale simulatoare. Modelarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
obiectualizează raporturi structurale, funcționale etc. ori concretizează o idee, o teorie, un principiu, o concepție etc. (De exemplu, cu ajutorul diagramelor, histogramelor, organigramelor, scalogramelor, stereogramelor etc.) (fig. 6) Fig. 6. Diagrama personalității (după Guilford) De fapt, o reprezentare grafică este o abstractizare și generalizare a unor cazuri particulare și ea facilitează explorarea relațiilor cantitative care stau la baza obiectului sau fenomenului de studiu sau simplifică examinarea problemeloretc. Exemplele cele mai elementare care se pot da ca aplicare a acestei modalități de explicație
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acestor date din ce În ce mai depărtate de obiect” (H. Aebli). Cercetări Întreprinse de I. Radu arată, de exemplu, că „...reușita elevilor În valorificarea noțiunilor de fizică crește semnificativ dacă aceștia sunt conduși În lecțiile curente să efectueze În mod independent procesul de abstractizare și schematizare asupra unor obiecte și procese date În realitatea practică. În cazul acesta, modelul simplificat se introduce numai În momentul al doilea, după ce s-a operat această abstractizare și schematizare pe baza obiectelor concrete” și nu cum se procedează
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
conduși În lecțiile curente să efectueze În mod independent procesul de abstractizare și schematizare asupra unor obiecte și procese date În realitatea practică. În cazul acesta, modelul simplificat se introduce numai În momentul al doilea, după ce s-a operat această abstractizare și schematizare pe baza obiectelor concrete” și nu cum se procedează În mod obișnuit când se pornește de la modelul stilizat. Este evident Însă că, atunci când școlarii dispun „...de un fond cristalizat de acțiuni sau operații mintale nu este absolut necesar
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
imagine) la gândire, de la analiză la sinteză, de la concretul senzorial la abstractul care schematizează și simbolizează și invers, până la obținerea unor cunoștințe de profunzime. Sub aspectul educativ, această tranziție cultivă flexibilitatea gândirii, exersează capacitatea de ridicare de la un nivel de abstractizare la altul superior, de la o esență mai puțin adâncă la o esență mai profundă. Folosirea modelelor Într-o situație de Învățare determinată, și mai ales construcția lor pretinde, de asemenea, o anumită precauție, respectarea regulilor de similitudine. Adică, este absolut
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
studii aprofundate integrate În sistemul de pregătire a elevilor/studenților. O mențiune, totuși, se cuvine a fi luată În atenție: studiile de caz sunt mai mult concrete decât abstracte, ceea ce Înseamnă că acestea nu sunt adecvate atunci când e nevoie de abstractizare. b) Studiul de caz În perspectiva practic-aplicativătc " b) Studiul de caz În perspectiva practic‑aplicativă" Ca structură didactică deosebită, analiza de caz prezintă marele avantaj că Îi apropie și mai mult pe elevi și studenți de problemele complexe ale vieții
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
câți din elevii clasei dumneavoastră se „avântă” în planul categorial-abstract (conceptual) al gândirii și câți rămân în planul mai comod, categorial-concret (noțional). Propuneți-le o scurtă intervenție scrisă, anonimă, de interes major pentru ei, dar care să solicite generalizare și abstractizare în tratare (de exemplu, ceva de genul pro și contra clonării sau superindividualizare și esență umană ori practica eutanasiei între acceptare și refuz). Analizați apoi statistic ponderea exprimării ideilor în termeni concreți, situaționali, particulari, față de cea a exprimării conceptuale. Aveți
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și superficialitate în relațiile sociale, înclinație către concesii și compromisuri, spirit mai practic etc. b) tipul astenic Ă cu corpul slab, alungit, mâini și picioare lungi și subțiri Ă căruia i se asociază un profil psihologic numit schizotimic: înclinație spre abstractizare, interiorizare, sensibilitate, meticulozitate dusă uneori până la pedanterie, un simț acut al onoarei, manifestări de ambiție ascunzând adesea un complex de inferioritate etc. c) tipul atletic Ă tipul cu o dezvoltare fizică și psihică echilibrată. Aceste asocieri statistice (care nu implică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de conflict cu cei din jur. Perioada cu frecvența maximă de izbucnire a conduitelor dezadaptate este pubertatea (10/11-14/15 ani), stadiu psihologic contradictoriu, în care coexistă trăsături psihologice specifice copilăriei (atitudini puerile), cu cele caracteristice adolescenței (capacități sporite de abstractizare și anticipare). Criza de originalitate, proprie acestei perioade, se explică prin situația ambiguă a puberului în societate: nici copil, nici adult; el nu are un statut precis și rămâne nesigur în ceea ce privește rolul său: dacă încearcă să-și afirme într-un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în două grupe: operații generale Ă prezente în orice act de gândire, și operații specifice, în relație doar cu o categorie restrânsă de probleme. 2. Operațiile generale ale gândiriitc "2. Operațiile generale ale gândirii" Operații generale sunt: comparația, analiza, sinteza, abstractizarea și generalizarea. Comparația constă într-o apropiere pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene cu scopul stabilirii de asemănări și deosebiri între ele. De obicei se spune că ea ar consta în stabilirea similitudinilor și diferențelor dintre ele. Dar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
această varietate trebuie să apară cu ocazia unor acțiuni reale. La om, vom vedea, ea poate interveni în mod eficient chiar dacă are loc numai pe planul acțiunilor imaginate. Celelalte două operații generale nu le mai găsim decât la ființele umane. Abstractizarea este o analiză a esențialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau relații esențiale dintre obiecte și fenomene. În abstractizare există conștiința că un anume aspect aparține unei clase întregi de obiecte asemănătoare. Dacă analiza se poate produce foarte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
are loc numai pe planul acțiunilor imaginate. Celelalte două operații generale nu le mai găsim decât la ființele umane. Abstractizarea este o analiză a esențialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau relații esențiale dintre obiecte și fenomene. În abstractizare există conștiința că un anume aspect aparține unei clase întregi de obiecte asemănătoare. Dacă analiza se poate produce foarte repede, abstractizarea poate dura ani de zile. O experiență repetată ne duce la abstractizări: de exemplu, că sâmburele mare și dur
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o analiză a esențialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau relații esențiale dintre obiecte și fenomene. În abstractizare există conștiința că un anume aspect aparține unei clase întregi de obiecte asemănătoare. Dacă analiza se poate produce foarte repede, abstractizarea poate dura ani de zile. O experiență repetată ne duce la abstractizări: de exemplu, că sâmburele mare și dur caracterizează piersicile. Dar clasificarea științifică a plantelor fanerogame a necesitat multe secole de cercetare. Strâns legată de abstractizare este generalizarea. Noi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]