1,027 matches
-
contribuie la o anumită configurare a cunoștințelor procedurale. 3. Cunoștințele conceptuale sunt cele care presupun interpretarea și înțelegerea, realizarea de conexiuni și relații semnificative. Învățarea conceptuală ne permite să lucrăm cu sensuri și semnificații; ea implică reflecția și capacitatea de abstractizare. Memoria de tip semantic se fundamentează pe rețele de cunoștințe construite prin interacțiune și reflecție asupra lumii (engl., semantic webbing). Subiectul este conștient de propriile capacități și se implică în perfecționarea continuă a acestora. Principalul avantaj al cunoașterii conceptuale este
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în obișnuirea cu clasele numerelor și ordinele acestora. Există însă câteva soluții metodice care pot fi puse în practică, și anume: - posibilitatea ca fiecare elev să opereze direct cu un material didactic, variat și atractiv; - gradarea solicitărilor, cu orientare spre abstractizare (de la operații cu obiecte concrete, la folosirea jetoanelor cu imagini, a figurilor simbolice și a schemelor);antrenarea mai multor analizatori (vizual, auditiv, tactil) în învățare și fixarea numerelor;matematizarea realității înconjurătoare;realizarea frecventă de corelații interdisciplinare. Trebuie să ținem cont
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]
-
să nu comunicăm. Viața interioară a adolescentului este una deosebit de intensă și este de ajuns să menționam, în susținerea acestei afirmații, faptul că asistăm la formarea identității de sine, (care înseamnă dorința de independență, intelectualizarea vieții psihice, dezvoltarea capacității de abstractizare și sinteză, pentru a menționa doar câteva din aspectele definitorii ale etapei); devine normală exteriorizarea acestei vieți. Vorbim aici, despre comportamentul nonverbal, si, în mod prioritar, despre cel facial; dintre toate elementele care intră în structura nonverbală a comunicării de
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
favorabilă; C. se manifestă pregnant dorința angajării în confruntări sociale complexe; D. asistăm la socializarea aspirațiilor; E. exprimarea dorinței de independență, alături de susținerea pe bază de argumente a afirmațiilor cunoaște, de asemenea, cote ridicate; F. problemele care necesită capacitate de abstractizare și putere de sinteză, de asemenea, lecturile sunt cele care suscita interesul tânărului aflat la vârsta mării adolescente. Pe de altă parte, datorită constituției biologice, care este încă una fragilă, momentele de neliniște, oboseală la eforturi prelungite, dificultate de concentrare
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
referă la lumea înconjurătoare, reprezintă pentru noi semnale concrete (primele semne ale realității), atunci vorbirea și, în special, excitațiile kinestezice, care vin la scoarța cerebrală de la organele de vorbire, reprezintă semnale de ordinul al doilea, adică semnale ale semnalelor, o abstractizare a realității care permite generalizări, fapt ce constituie gândirea noastră superioară specific umană. Al doilea sistem de semnalizare participă în mod nemijlocit în acțiunile voluntare și este reglatorul conduitei umane. În urma instrucțiunii verbale primite la nivelul scoarței cerebrale, instanța celui
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu deficiențe mintale, formarea reprezentărilor se desfășoară sub influența negativă a unor afecțiuni mai puțin localizate, comparativ cu cei care prezintă deficiențe senzoriale, dar mai extinse și cu caracter mai difuz, influențând negativ desfășurarea proceselor analitico‑sintetice, diminuând capacitatea de abstractizare și generalizare, sensibilitatea, eficiența coordonărilor funcționale etc. Cercetările în domeniu au evidențiat câteva caracteristici ale reprezentărilor la copiii cu deficiențe mintale, mai ales la cei din clasele mici, unde experiența cognitivă și limbajul implicat în precizarea reprezentărilor sunt încă slab
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mijloace didactice utile în explicarea și înțelegerea conținuturilor sau completarea informațiilor lacunare. Gândirea, prin caracteristicile și mecanismele sale, se profilează ca o activitate psihică extrem de complexă, având la bază un „proces conjunctiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin intermediul abstractizării coordonate în acțiuni mentale, prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor” (Popescu‑Neveanu, 1978). Gândirea reprezintă un proces psihic fundamental pentru cunoaștere și se bazează pe o serie de operații intelectuale proprii: analiza, sinteza
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în acțiuni mentale, prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor” (Popescu‑Neveanu, 1978). Gândirea reprezintă un proces psihic fundamental pentru cunoaștere și se bazează pe o serie de operații intelectuale proprii: analiza, sinteza, compararea, abstractizarea, generalizarea, clasificarea, concretizarea etc.; se dezvoltă pe parcursul etapelor/stadiilor de maturizare a proceselor intelectuale (după J. Piaget: stadiul inteligenței senzorio‑motorii - 0‑2 ani; stadiul inteligenței preoperaționale - 2‑7 ani; stadiul operațiilor concrete - 7‑11/12 ani; stadiul operațiilor formale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dinamica dezvoltării intelectuale, caracterizată prin numeroase inegalități și oscilații concretizate într‑o evoluție încetinită, greoaie, inconsistentă și neterminată), rigiditatea reacțiilor și a comportamentului adaptiv, consecință a dereglării mobilității proceselor corticale de excitație și inhibiție (efectele constau în dificultăți accentuate de abstractizare și generalizare, concretism excesiv al gândirii, perseverare în același tip de activitate). În activitatea școlară inerția intelectuală se manifestă prin următoarele coordonate: lentoare a capacităților și a operațiilor mintale dar și practice; numeroase stereotipii comportamentale și verbale; repetarea fără discernamânt
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a proceselor psihice: primei modalități de cunoaștere îi corespunde cunoașterea dată de senzații și percepții, celei de-a doua modalități îi corespunde cunoașterea dată de reprezentări și imaginație, apoi, într-o ultimă fază, este implicat procesul superior al gândirii, al abstractizării. Teoria lui Bruner evidentiază atât aspectele pozitive cât și cele negative ale învățării școlare: pe de o parte, scoaterea învățământului din contextul „acțiunii imediate” și transformarea învățării într-o activitate independentă, cu un scop bine determinat (facilitează distingerea esențialului de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sarcinilor școlare, nu conservă cantitățile, îi este afectată reversibilitatea gândirii; - unele simptome de anomalie în ceea ce privește fluxul ideatic, baraje ale gândirii sau lapsusuri, încetineală în gândire - copilul cu intelect liminar rezolvă sarcinile școlare doar până la un anumit nivel de complexitate și abstractizare, nivel peste care acesta prezintă în mod sistematic insuccese școlare; - dificultăți în realizarea activităților de analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare etc. cu conținut semantic și simbolic - la nivel verbal‑abstract operațiile mintale devin imprecise, nesigure și inerte; - dificultăți de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau lapsusuri, încetineală în gândire - copilul cu intelect liminar rezolvă sarcinile școlare doar până la un anumit nivel de complexitate și abstractizare, nivel peste care acesta prezintă în mod sistematic insuccese școlare; - dificultăți în realizarea activităților de analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare etc. cu conținut semantic și simbolic - la nivel verbal‑abstract operațiile mintale devin imprecise, nesigure și inerte; - dificultăți de colaborare și de stabilire a unor relații interpersonale datorate unei imaturități social‑afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
relativ mai ușor; - în planul gândirii se observă predominanța funcțiilor de achiziție comparativ cu funcțiile de elaborare, o lipsă de flexibilitate a activității cognitive, ceea ce justifică absența elementelor de creativitate și existența unei gândiri reproductive, concretă și practică, inaptă de abstractizări, generalizări și speculații în plan ideatic (totuși, procesul de generalizare poate fi realizat între anumite limite, iar deosebirile dintre anumite obiecte sau fenomene sunt mult mai rapid stabilite în comparație cu asemănările dintre acestea); - din cauza inerției gândirii și a dificultăților de înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
caracterul concret al gândirii sale; gândirea surzilor nedemutizați operează în special cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări), comparativ cu surzii demutizați la vârste mici și a căror gândire folosește simboluri verbale saturate de elemente vizuale; operațiile logice (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, comparația) se desfășoară de obicei la un nivel intelectual scăzut și în prezența suportului intuitiv cu implicații negative asupra îmbogățirii nivelului de cunoștințe; judecata și raționamentul, la începutul demutizării, se realizează pe bază de imagini și, parțial, pe cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în continuare modul de exprimare și calitatea vorbirii subiectului care se va menține deficitară pe linia exprimării, a intonației, a ritmului, a calității articulației, ceea ce afectează inteligibilitatea vorbirii; persoana cu anacuzie nedemutizată operează cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici legate de concretism, rigiditate, șablonism, îngustime și inerție în desfășurarea activității de gândire. Comparativ cu gândirea auzitorului, persoana cu surdomutitate are un conținut concret neevoluat, iar abstractizarea este
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
comparația, abstractizarea și generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici legate de concretism, rigiditate, șablonism, îngustime și inerție în desfășurarea activității de gândire. Comparativ cu gândirea auzitorului, persoana cu surdomutitate are un conținut concret neevoluat, iar abstractizarea este prea puțin accesibilă acestor forme de gândire (abstractizarea va deveni, treptat, accesibilă în procesul gândirii noțional-verbale, care evoluează odată cu demutizarea. Evoluția gândirii și a limbajului este dependentă de etapa demutizării în care se află persoana cu surdomutitate pentru însușirea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la o serie de caracteristici legate de concretism, rigiditate, șablonism, îngustime și inerție în desfășurarea activității de gândire. Comparativ cu gândirea auzitorului, persoana cu surdomutitate are un conținut concret neevoluat, iar abstractizarea este prea puțin accesibilă acestor forme de gândire (abstractizarea va deveni, treptat, accesibilă în procesul gândirii noțional-verbale, care evoluează odată cu demutizarea. Evoluția gândirii și a limbajului este dependentă de etapa demutizării în care se află persoana cu surdomutitate pentru însușirea comunicării verbale. Concret, etapele demutizării pot fi rezumate la
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
conversații simple. Chiar dacă expresiile lingvistice de argou sunt învățate fără eforturi și sunt frecvent întâlnite în limbajul cotidian, comunicarea nu se desfășoară după o anumită logică, deoarece asociațiile (în planul ideatic) nu pot fi conștientizate pe deplin și nu cuprind abstractizări și generalizări. Regulile gramaticale sunt deseori utilizate defectuos, ceea ce scade claritatea mesajului și a comunicării în general. Principala și cea mai stabilă caracteristică o reprezintă imaturitatea vorbirii, care se accentuează în raport cu gravitatea deficienței mintale. La copilul de 2‑3 ani
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aritmetic; d) după obiectivări: - verbale; - nonverbale; e) după simțul practic: - de dezvoltare; - de acumulare; - de utilizare; - de combinare; - de valorificare; f) după procesarea informației: - de input (perceptive - vizuale, auditive, temporal‑ritmice, de atenție, prin nediferențiere); - de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare); - de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată); - de output / de expresie (de limbaj oral, scris, citit); - de simț matematic (calcul, raționament, rezolvări de probleme); - de expresie motrice (fină, generală). Cauzele care determină în mod semnificativ apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
d) particularitățile metodologiei didactice - acestea vor fi corelate cu nivelul elevilor și cu particularitățile fiecărui grup în parte; spre exemplu, în cazul elevilor cu nivel mai bun se pot folosi și metode și mijloace cu un grad mai înalt de abstractizare (depinde foarte mult de vârsta și nivelul de școlarizare al elevilor), comparativ cu elevii care prezintă unele deficiențe în plan intelectual sau senzorial, în cazul cărora metodele și mijloacele folosite vor avea un caracter intuitiv, concret mai accentuat, necesar asimilării
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
inclusiv perioada preșcolară): Debutul școlar (anul, locul etc.) .......................................................................................... Instituții frecventate până în prezent și rezultate obținute ......................................................... ........................................................................................................................................ V. Date psihologice: IQ (coeficientul de inteligență/testele utilizate) ......................../................................................ Activitățile senzorial‑perceptive ............................................................................................ Activități de tip reprezentativ‑simbolic ................................................................................. Gândirea/operațiile gândirii: - tipuri de gândire ...................................................................... - analiza .................................................................................. - sinteza ................................................................................... - abstractizarea ........................................................................ - generalizarea ........................................................................ - comparația ........................................................................... - sistematizarea ........................................................................ - concretizarea ........................................................................ - reversibilitatea ...................................................................... - asociativitatea ....................................................................... - clasificări, grupări, incluziuni în clase .................................... - calități speciale ..................................................................... Memoria: - formele memoriei ........................................................................................... - procesele memoriei ......................................................................................... - calități speciale .............................................................................................. Limbajul: - vocabularul ................................................................................................... - calitățile pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală ....................................................................................... - diagnostic logopedic ....................................................................................... - alte observații ............................................................................................... Atenția: - caracteristicile atenției ................................................................................... - calități speciale ............................................................................................. Voința ............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) .............................................................................................. Trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
maturitatea științelor empirice ține de capacitatea acestora de a formula teorii, construcția tipologiilor rămâne apanajul științelor empirice aflate într-un stadiu incipient de dezvoltare. Tipologizarea s.b. se înscrie într-un demers weberian de construcție a unor ideal-tipuri care, prin abstractizarea diversității fenomenelor, permit o înțelegere a particularităților și a realităților s.b. Construirea tipologiilor presupune identificarea unor logici de organizare în jurul cărora se grupează statele, fiind considerate utile doar în măsura în care sunt elaborate ca un instrument pentru explicarea evoluției s.b
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Catedra de Lingvistică) este foarte bine pusă În scenă. Alternanțele, dihotomia este foarte bine regizată de către Cornel. El este conștient că textul pe care ni-l servește este greu, că e compus din idei și speculații care necesită o anumită abstractizare, o anumită asceză teoretică, ce ne obligă să ignorăm foarte mult senzorialul, fantasmaticul, imaginarul și să locuim În castelul foarte pur și foarte steril al filosofiei, al filosofiei lingvistice. Deci este conștient de greutatea receptării unui asemenea text și atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trimite la o pluralitate nedefinită de procese: de exemplu, în fragmentul din Proust, este imposibil de precizat de câte ori "Albertine știa...". Oricum, nu este vorba despre repetiția aceluiași proces (nu există niciodată două la fel), ci de rezultatul unui efort de abstractizare. În romanul clasic, după cum a remarcat G. Genette 134, există o subordonare funcțională a enunțurilor iterative față de enunțurile singulative (adică cele care evocă evenimente care nu au avut loc decât odată). După exemplul descrierii, iterația este prezentată ca un auxiliar
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lui devine mai încărcată, formele de gândire divergentă se antrenează, fiind favorizate de multitudinea de situații de învățare ce se prezintă elevilor. „În procesul de învățământ se dezvoltă operațiile de gândire absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea, clasificarea și concretizarea logică.“ Gândirea devine mai productivă, ca rezultat al creșterii gradului de flexibilitate și mobilitate, al utilizării diferitelor procedee de activitate mintală. Toate acestea presupun modificări în structura asociativă a gândirii și a înțelegerii. Asemenea modificări constau
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]