220 matches
-
această fază domină proprietatea ordinală a numărului, iar sensul acestei reprezentări constă în imaginea reprezentativă pe care și-o formează copilul despre un anumit element al succesiunii. În următoarea etapă, la 5 - 6 ani, ca rezultat al activității cognitive, copilul abstrage ca atribut distinctiv al acestor clase calitatea numerică sau numărul cardinal; clasele pot fi acum puse în corespondență biunivocă. Proprietatea cardinală a numărului nu mai este acum perturbată de componenta spațială. Când conceptul de număr ajunge în stadiul formal, corespondența
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
sintetiza; de asemenea, ca facultate de a ne economisi eforturile musculare și senzoriale, de a ridica obstacole În fața dorințelor etc.; (2) ca aptitudine de a cunoaște și de a Înțelege, de a percepe bine, de a sintetiza și de a abstrage bine, de a Înțelege bine, de a sesiza bine, de a imagina bine, de a verifica bine, de a-ți modifica - după Împrejurări - conduita ; 3) drept capacitate de a te adapta la situații noi și de a rezolva probleme noi
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
ultima sa referință și idealitatea sa. Această trăsătură este caracteristică orientării lansate de știința cognitivă. Se vorbește despre știința cognitivă, ca despre o operație în exclusivitate uluitoare, care este, după Feuerbach, parte componentă a religiei. Operațiune care constă în a abstrage din studiul omului atributele care sînt proiectate apoi afară, într-un spațiu decretat obiectiv (prima mișcare); și care servesc atunci (a doua mișcare) ca măsură și validare, ca idealitate și finalitate a acestor atribute. B) Ilustrații. Putem urmări acest demers
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ghem, absolut unul și simultan. Resfirarea acestui ghem e timpul și esperiența. Sau și un fuior din care toarcem firul timpului văzând numai astfel ce conține. Din nefericire, atât torsul cât și fuiorul țin într-una. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică". Pentru a se sublinia convergența acestui mod de a vedea cu cel relativist, este invocat un citat semnificativ din Louis de Broglie; acesta ne amintește că Einstein imagina un univers în care "tot ce pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un anumit orgoliu, din anii studenției: Portrete eminesciene. Preluarea lui este argumentată printr-un fel de prioritate personală asupra unor imagini fetișizate de istoria literară, precum cele ale lui Maiorescu, Slavici și Caragiale despre Eminescu. Impunerea statutului rigid al poetului abstras din contingent și trăind exclusiv în lumea impersonală a ideilor i s-a părut falsă. Dimpotrivă, cea percepută de Caragiale și socotită convențională i-a trezit mai mult interes: " Ceva m-a determinat atunci să răstorn perspective impusă de Vianu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acumulării de "zgură" pe care conștiința constructivă și eminamente susținătoare a proiectului românesc al ființei a căpătat-o tocmai din confruntările mărunte. reziduale, cu factologia curentă a istoriei? Să fie numai sunetul surd al destinului personal, care nu poate fi abstras totalmente din muzica plenară, din "cântecul general" al destinului colectiv? Oare scepticismul subiacent reprezintă tocmai partea "ocultă", poate nu întunecată, poate nu mistică, dar misterioasă, a scriiturii eliberate de orice fel de "program" al textului care se emite singur? Snobismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
altitudine, cu perspectivă generală și metodă sintetică. Autorul nu e așezat în epocă și nici definit într-o perspectivă generală alături de marii romancieri și prozatori contemporani, pentru că oricât am sublinia singularitatea unei opere, ea nu poate fi un caz izolat, abstras din determinismul creativității, dintr-o perioadă istorică. Dedicat istoriei, autorul nu se poate abstrage propriei istorii. Apariția acestei importante exegeze, cu pronunțat și aplicat caracter analitic, ar putea fi un bun prilej pentru reeditarea întregii opere diaconesciene. Cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nici definit într-o perspectivă generală alături de marii romancieri și prozatori contemporani, pentru că oricât am sublinia singularitatea unei opere, ea nu poate fi un caz izolat, abstras din determinismul creativității, dintr-o perioadă istorică. Dedicat istoriei, autorul nu se poate abstrage propriei istorii. Apariția acestei importante exegeze, cu pronunțat și aplicat caracter analitic, ar putea fi un bun prilej pentru reeditarea întregii opere diaconesciene. Cu atât mai mult cu cât "integrala" diaconesciană a fost deja prefațată de o foarte temeinică monografie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
personalității spirituale. Se subînțelege că în biografia autorului, ceea ce "se vedea" la suprafață banalul, convențiile, automatismele, monotonia nu corespundea afundului reflexiv-creator al celui care, sesizând banalitatea, mergea către esență, din convenție extrăgea latura singulară, supunea analizei mecanicismul vieții și se abstrăgea monotoniei prin băi solitare de lectură. Într-o singură traiectorie biografică se topesc câteva vieți interioare, în tangență, în intersectare, în volute și paralelisme evolutive. Prin multiplicitatea aspectelor, însemnările lui Theodor Codreanu din Numere în labirint adună și disipează simultan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
puțin la nivelul literaturii didactice, nu a dobândit valențe naționaliste. 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului Concepția prevalentă despre patriotismul de factură civică fundamentat pe morala religioasă, propovăduind o pedagogie a supunerii față de stăpânire, a putut fi abstrasă din conținutul abecedarelor, cărților de citire și catehismelor prin intermediul cărora copiii luau contact pentru prima oară cu universul scrisului. Departe de a fi simple transmițătoare inocente din punct de vedere ideologic de cunoaștințe tehnice, aceste cărți școlare își asumau la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
directă, ce amintește de propria idilă adolescentină, pe de alta, iubirea ca izvor al meditației. Tristețea din finalul poemului Floare albastră este un exemplu grăitor. Poate una dintre cele mai frumoase imagini eminesciene, Ca un stâlp eu stam în lună98, abstrage în ea atât singurătatea celui rămas singur, cât și a sufletului chinuit de amintirea trecutei fericiri. Este retrăit ceea ce a fost simțit aievea. Pe măsură ce timpul trece, gândirea rece se instaurează în sufletul poetului, iar luciditatea stăpânește resorturile sale interioare. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cer chemător și necunoscut.” (L. Blaga, 151), „Și e foarte rezistentă, ține și trei kilograme.” (M. Preda, Cel mai iubit, 172), „Acum câte fac la un loc: șase bucăți și cu nouă bucăți?” (I. Creangă, 113), „Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică”. (C. Noica, 10) Dintre elementele relaționale, doar locuțiunile conjuncționale ca și cum, ca și când, de parcă și adverbul parcă se constituie prin ele înseși în mărci distinctive ale funcției de circumstanțial modal: „Vorbiți atât de senin despre acest ort
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apariția lui A după B (în prezent) se explică prin apariția lui A după B (în trecut)". Este o simplă constatare. Nu observăm că, dacă A i-a urmat altădată lui B, acest fapt nu este suficient în sine, fiind abstras dintr-un întreg ansamblu de influențe exterioare care constituiau adevărata cauză. Trebuie ca, dacă faptul se reproduce în prezent, el să se explice prin aceleași cauze, care să acționeze și acum. (Același rol îl are și asemănarea: ne gîndim la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și naturalist al secolului următor confirmă această evoluție, personajul primind un statut și o identitate tot mai complexă, în permanență evoluție. Balzac a individualizat tipul 75 și a tipizat individul, cum declara în prefață la La Comédie humaine. "Naturaliștii nu abstrag însă din lumea reală ori naturală anumite tipuri ce ar izbuti să atingă cel mai înalt numitor comun; ei caută individualul. A studia natură în tot ceea ce are ea anormal, excepțional, uneori periferic, dar mai ales in aspectele sale sumbre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
impulsuri necontrolate, instinctuale. Se spune că se compune din mari calități (e o exagerare) și mari defecte puse exclusiv În slujba răului. Dorința lui de răzbunare e patologică. Setea de sânge nu poate fi controlată. G. Călinescu Îl caracterizează astfel: „Abstrăgând de la sensul literar, figura eroului e romantică, Lăpușneanul e genealoid, plin de contradicții, un monstru moral, aci superstițios, aci impiu (necredincios ), o dată delicat, altă dată crud, practic ca unul care ar fi studiat pe Machiavel și totodată fricos de damnare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în măsura în care intervenția omului și a valorilor sale este de regăsit pe tot parcursul demersului discursiv și, deși abstracția științifică pare dușmanul inconturnabil al valorilor interiorității, modul în care ea este practicată (principiul de selecție care-i stă la bază a abstrage înseamnă a separa un grup de elemente dintr-un întreg) se lasă determinat de specificul fiecărui cercetător. Mai mult, el se lasă determinat de obiceiurile și dispozițiile științifice ale acestuia, de profilul școlii la care a aderat (care reflectă propriile
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
curînd de descrierea explicită a acestor principii, adică de trecerea de la ceea ce este dat în intuiție la planul cunoașterii "distinct-adecvate" sau "teoretice". Complexă este, ca să spunem așa, gramatică gramaticienilor, nu gramatică vorbitorilor. f) Riscul de a înțelege limbile - care se abstrag din vorbire și se obiectivează cu scopul de a le cerceta - că produse statice și de a înceta să mai considerăm limbajul că producere. De aici faptul că vorbirea este concepută adeseori doar că realizare circumstanțiala a limbilor - și nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
preconizează și ieșirea din contingent, scoaterea din temporalitate a întregii literaturi, actul critic fiind el însuși atemporal, fiindcă presupune existența unui fond spiritual etern-valabil („Pentru mine, Traian Demetrescu și Bacovia stau în aceeași zonă a rafturilor“ sau: „Un istoric se abstrage de orice conținut sufletesc și poate avea atitudini ideale“). Aparent, autorul Lămpii lui Aladin descinde din G. Călinescu: „În concepția mea, poezia lui Philippide este aceea care a influențat poezia lui Hasdeu“ sau: „...prin Macedonski am reușit să-l înțeleg
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sine și situându-i centrul de greutate în interiorul propriilor limite"191. Lectura poeziei prin prisma publicisticii și a articolelor prin prisma creației artistice are darul de a pune în lumină articulațiile întregului scris eminescian și a relațiilor dintre elementele structurale. Abstras din mediul care îl generează, scrisul jurnalistic eminescian alimentează opțiuni culturale, ideologice și politice variate, în funcție de interesele interpretului și de competențele interpretative ale acestuia. Revendicat pe rând ca marxist, comunist, legionar, conservator, liberal, fiecare dintre aceste etichete având la bază
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Uniunii Scriitorilor? De șefi de secții ai C.C.? De mari șefi de la C.C.E.S.? Am precizat că, în această ordine de idei, nu ne atrage polemica personală. Prețul unei astfel de mentalități, care subminează, depreciază, bagatelizează în mod sistematic sinteza, studiul abstras de bibliotecă, neimplicat în mod direct în actualitatea literară imediată, însă ne interesează. Pe toți. Fiindcă prețul la scadență și ea vine implacabil cu regularitate îl plătim cu toții. Și îl plătește în primul rând prestigiul și circulația în lume a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
uit sau respins, func?ionalismul ocup? esen?ialul unui c�mp �n care to?i ceilal?i se situeaz? obligatoriu �n raport cu el. c? principalul adversar, marxismul (c?ruia nu-i lipsesc deloc reflexele teleologice) a ales s? se abstrag? dintr-o disciplin? c?reia nu-i recuno?tea legitimitatea, la fel ca ?i altor sisteme filosofice contemporane. S? ne imagin?m c? la ora reconstruc?iei ?i a dezvolt?rîi, cunoa?terea socialului reclamă, f?r? �ndoial?, mai mult
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
abatem de la acest program sever pentru a dormi, pentru a da drumul la câini, pentru a delira și a fantasma în voie. Ar însemna să ne înșelăm, reducându-l pe bipedul himeric doar la inconstanta lui capacitate de a se abstrage din contingent. Pluralitatea lumilor, mozaicul credințelor fac parte integrantă din izbucnirea compactă a șuvoiului vieții, și fără de ele nu ne-ar mai rămâne decât să murim de plictiseală aici pe pământ. În felul lor, religiile întrețin animația în interiorul speciei și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu lipsește casă - centru existențial. Peisajul se umanizează, pulsează, comunica o stare de spirit. Casele sau cramele solitare din podgorii și livezi poartă semnele vetustului și ale unei dezordini patriarhale. Formele cu generoase curburi dau impresia unei porniri din loc, abstrăgându-se gravitației, asemenea copacilor, gardurilor ori stâlpilor. Deasupra au povară ocrotitoare a acoperișurilor din stuf, paie sau tablă ruginita („Periferie la Huși”, „Peisaj” - p. 142). Aflate într-o degradare lentă, par îmbătrânite, dar nu părăsite. Cu geamuri mici, inegale, uși
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dramaturg. Altfel, el devine regizorul piesei de mare succes, O noapte furtunoasă, punere în scenă care s-a dorit exemplară atât pentru viziunea scriitorului cerchist, cât și pentru asu- marea unei estetici în ce privește gruparea. În ciuda capa- cității de a se abstrage a cerchiștilor în „cercul” lor cultural, dute-vino-ul între Cluj și Sibiu și escapadele bucureștene își pun amprenta asupra lor într-un climat tulbure al tranziției de la societatea liberală, modernă la satrapia sovietică a statului în curs de a deveni unul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
său american, lucrarea nu înfățișează o scenă de război, ci o figură mutilată, elongată, ce se întinde peste craca unui copac putrezit. Pare să fie o femeie, dar capul care zace inert pe pământ este cel al lui Dalí însuși, abstras dintr-o formațiune stâncoasă antropomorfică de la Cap de Creus, din Catalonia. Păianjenul din titlu, alături de o armată de furnici negre, se târâie peste fața celui căzut. Se face aluzie la o legendă franceză care spune că, dacă vezi păianjen la
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]