1,220 matches
-
demonstreze muritorilor că ea a zămislit parametrii absolutului, și nu noi, având deci un nas cârn care este întruchiparea însăși a ideii de minuscul, am eșuat lamentabil în încercările, care au degenerat în comice implorări, de a refuta această monstruoasă absurditate. Orice străin are nasul proeminent. E drept că se află și printre japonezi binecuvântați de zei, care se pot făli cu un nas mai ieșit în afară, față de nasul "turtit", asiatic. Ei sunt admirați ca figuri semilegendare. Pe lista calităților
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
realității în general. Alternativa nihilistă, în forma sa filozofică de reducere la nimic a oricărei semnificații sau în aspectul său practic de nu contează, totul este la fel (pentru a evita termeni banali), găsește totdeauna suficienți termeni negativi pentru deducția absurdității, pentru întreruperea, golul, lipsa de sens și de valori a existenței. Persoanele care trăiesc o astfel de neîncredere de fond nu sunt niciodată satisfăcute și transmit în jurul lor o atmosferă de nemulțumire, plângeri, cinism. De asemenea, există posibilitatea alegerii unei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
viață sau cu optimismul ieftin. Realitatea, deseori tristă, a lumii și a mea nu era deloc schimbată. Se schimbase doar comportamentul meu raportat la ea. Lumea nu se vindecase, rămânea ca și înainte marcată de contradicții și haos, amenințată de absurditate. Nici eul meu nu își pierduse părțile sale ascunse. Rămânea impenetrabil, failibil, amenințat de vină, muritor. Libertatea mea era ca înainte, capabilă de tot, la fel și a celorlalți. Înțeleg totuși că mulți, deși capabili să înoate, nu reușesc să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lucru. Rămân convins că nu există argument rațional în măsură să constrângă la schimbarea modului de gândire a celui care crede că această viață nu are un sens, că lumea ar fi guvernată de pura cazualitate, de un destin haotic, absurditate și iluzie, pe scurt că totul ar fi, în fond, lipsit de valoare. O astfel de gândire nu poate fi respinsă în mod teoretic. Însă nici această concepție nihilistă nu este demonstrabilă rațional. Este posibil ca viața umană să nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pare să aibă o importanță enormă să apară evenimente care opresc cursul firesc al lucrurilor... pe neașteptate. Așadar ce este de făcut? ne resemnăm definitiv, să renunțăm sau să ne revoltăm...? Să considerăm totul ca pe un alt semn al absurdității vieții? Orice hotărâre se ia, acest mod de a fi opriți este o invitație foarte tangibilă nu doar să ne oprim, dar și să rămânem fermi, să coborâm în noi înșine. Fie că este vorba despre un blocaj la locul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
suprimarea sa. Sau, mai curând, cum această suprimare este imposibilă, cum ipseitatea vieții este consubstanțială esenței sale și o definește, autonegarea individului înseamnă autonegarea vieții înseși, iar această intentio politică în semnificația sa radicală se alătură proiectului galilean și repetă absurditatea acestuia. Autonegarea vieții nu este cu toate acestea decât voirea vieții de a scăpa de sine. Nu este o întâmplare că epoca pe care o trăim marchează deopotrivă triumful științei și pe cel al politicii: în spatele respingerii "subiectivului", în căutarea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este nimic altceva decât o tentativă a acestei vieți de a se nega pe sine, o expresie a nemulțumirii sale. Faptul că această negare a vieții provine din viața însăși constituie contradicția oricărui structuralism și este ceea ce îl exilează în absurditate. Faptul că, în ciuda acesteia, el și-a extins și își extinde încă stăpânirea în toate domeniile "gândirii" dovedește afinitatea sa profundă cu o lume care purcede ea însăși din autonegarea vieții cu lumea tehnicii și a barbariei în general. Este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
să se ofere vreo justificare teoretică a acestei stranii juxtapuneri a unor cercetări eterogene care își urmează fiecare calea sa fără să aibă habar de cealaltă. Or rațiunea unei astfel de situații este limpede pentru noi, fiind consecința strictă a absurdității proiectului galilean aplicat cunoașterii omului: expulzarea vieții transcendentale în afara domeniului cunoștinței de către psihologia obiectivistă a comportamentului antrenează refularea sa în "inconștient", sub a cărui titulatură este recuperată de psihanaliză. Psihanaliza este substitutul inconștient al filozofiei, a cărei nobilă sarcină a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
drept corelat, cea a legilor sociologice autonome, independente de legile subiectivității individuale și, chiar mai mult, impunându-se acestora aceasta a fost afirmația decisivă formulată de Durkheim, singura capabilă de fapt să fondeze o sociologie obiectivistă și ca atare științifică. Absurditatea potrivit căreia "viața acestei societăți urmează legi opuse legilor care îl fac pe om să acționeze ca individ" absurditate denunțată de Marx în polemica sa împotriva lui Proudhon devine principiul explicit al noii sociologii, care, lăsată pe mâna unui marxism
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
aceasta a fost afirmația decisivă formulată de Durkheim, singura capabilă de fapt să fondeze o sociologie obiectivistă și ca atare științifică. Absurditatea potrivit căreia "viața acestei societăți urmează legi opuse legilor care îl fac pe om să acționeze ca individ" absurditate denunțată de Marx în polemica sa împotriva lui Proudhon devine principiul explicit al noii sociologii, care, lăsată pe mâna unui marxism care ignora tot în legătură cu Marx, avea să o oculteze definitiv pe cea a lui Tarde, ocultând în același timp
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
la epocile sau curentele însumate. I. Simuț recunoaște un canon-curent neomodernist și altul postmodernist. Știe că în ultimul caz termenul canon ajunge impropriu, dar bătălia canonică la noi a fost acerbă mai ales dinspre frontul doar presupus anticanonic. El constată absurditatea războiului dintre "canoane" și firescul coexistenței pașnice, care este, cum știm, iluzoriu în disputa creației de valori, îndeosebi a celor artistice. Altfel canonul modernist și "canonul" postmodernist ar mai fi ele în aceeași accepție doi "poli tari" (60)? Ion Simuț
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
Dada, pentru a primi în schimb 10.000 de dolari. În acest fel, cei doi pictori intenționează să marcheze 100 de ani de la apariția dadaismului - curent artistic modernist, 'care folosea arta abstractă și un limbaj adesea copilăresc, pentru a ridiculiza absurditatea lumii contemporane', informează publicația britanică The Independent. Copilul rus Dada trebuie să devină al doilea în 'rețeaua mondială' de copii cu acest nume. Până în 2016, când va fi marcat jubileul, ar urma să apară 'încă cel puțin patru sau cinci
Dada, numele copiilor care vor marca jubileul de 100 de ani de la apariţia dadaismului () [Corola-journal/Journalistic/70163_a_71488]
-
prezenta chiar și cazuri destul de ridicole. O pisică este închisă intr-o cuție de oțel ...." Deasemea, situația descrisă poate avea loc doar la nivel atomic- dacă pisica este blocată în felul acesta, nu se întâmplă nimic magic-doar moare. Cu toate absurditățile lui, acest “experiment mental” a fost luat în serios și a devenit celebru. Este și astăzi activ discutat și conduce experimente științifice moderne, unele cu adevărat complicate, fiind și singurul motiv pentru care numele lui Schrodinger încă este cunoscut. # 4
Top 6 parodii ajunse celebre pentru că nimeni nu s-a prins de poantă () [Corola-journal/Journalistic/68864_a_70189]
-
la Cannes. Alături de Mungiu a fost decorat și regizorul inidian Anurag Kashyap. Cristian Mungiu face parte din juriul ediției de anul acesta a Festivalului de Film de la Cannes, juriul fiind prezidat de Steven Spielberg. "Stilul dumneavoastră cinematografic extrem de realist evidențiază absurditatea tragică a realităților sociale și politice dintr-o perspectivă de ironie acerbă", a declarat Aurelie Filippetti, conform AFP, adresându-i-se lui Mungiu. Cristian Mungiu "se află în fruntea unei noi generații de cineaști români și europeni (...) hotărâți să întoarcă
Cristian Mungiu, premiat de Guvernul francez la Cannes by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79093_a_80418]
-
parodică a istoriei contemporane, realitatea cotidiană a României nu poate apărea decât refractată, distorsionată. Narațiunea "browniană", despre care se vorbește înspre finalul romanului, ar fi astfel "cea mai adecvată oglindire a zilei de azi". În cuvintele Filofteiei Năsturel, "tâmpeniile mele, absurditățile... pe care le-am spus n-ar fi putut exista fără o realitate care le-a căcat... Pardon!..." (p. 359). și adevărul convex al lui Sebastian Tufiș duce într-acolo: "Cum să descâlcești... tragedia de farsă?... Prin... filmul convex?! Filmul
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
lasă liberi nouă vinovați doar pentru a nu pedepsi aiurea un om cinstit, mereu trebuie aleasă a două variantă. Cei care nu au cultură democratică, habar nu au la ce mă refer, și sunt convins că ei chiar cred în absurditatea discursului portocaliu de azi. Dreptatea în sistem nu se face aruncând o anatema absurdă asupra tuturor, ci perfecționând sistemul pentru că acesta să poată identifică și înlătura, chiar chirurgical, problemele”, comentează Dan Sultănescu pe infopolitic.ro.
Dan Sultănescu îi contrazice pe Tolontan și pe Funeriu cu cifrele pe masă by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78150_a_79475]
-
a reluat forma inițială și a plecat, după ce a fost aspru ocărât. Întotdeauna se găsea cineva care să asculte astfel de bazaconii. Însă în casa lui Honda, privirea aspră a capului familiei descuraja orice tentativă de a da frâu liber absurdităților. În tinerețe, tatăl lui studiase câțiva ani Dreptul în Germania și avea un respect deosebit pentru logica nemțească. Când Shigekuni Honda și-a comparat propria-i casă cu a lui Kiyoaki, pe tatăl lui l-a frapat un aspect antagonist
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
istoria literaturii române, al cărui autor ne invită, el însuși, la o receptare alegorică a operei, prin faimoasa afirmație "Prin țigani să înțăleg și alții, carii tocma așa au făcut și fac (...). Cel înțălept va înțălege!"2 Secolul XX, cu absurditățile și atrocitățile sale, a creat condiții foarte potrivnice pentru înflorirea genului alegoric. În evoluția literaturii române de după cel de-al doilea război mondial, avem de a face, după părerea mea, cu două feluri de alegorii: una explicită, care se referă
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
mai sus, a se mărturisi, adică a oferi spectacolul unui eu nud, ci mai curînd a se proiecta asupra exteriorității, a se consubstanția cu aspectele acesteia, conectîndu-și energia subiectului la tabloul siderant al absurdului cosmic. Ori a dispărea în vria absurdității transpersonale (o modalitate de sinucidere în efigie): "Cîntecul curge și saltă / se domolește pe ape plutind în trupul meu. / Presimt succesiunea sinucigașă a anotimpurilor / și flautul întunericului, / simt foșnetul curgerii planetare - / asfințitul ca o lacrimă de înger. // Și în privire
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
doctorului că nu-l sperie moartea. Nu voia să retracteze nimic, nici măcar la apel. Totuși, pentru tatăl său, nu era agent al rușilor și nu instigase pe nimeni să nu mai lupte pe front. Recunoscuse aceste acuzații pentru a demonstra absurditatea procesului. Dar și pentru că o cauză are nevoie de martiri despre care să afle și cei care nu cred în ea. Cum să afle, dacă presa e cenzurată? l-a întrebat doctorul. Se va afla! i-a răspuns convins Paul
Martirul Paulică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7306_a_8631]
-
absurd ("Dacă pica de exemplu un text din Eugen Ionescu, în care replicile nu ar fi avut sens, ce se întâmpla?", în Gândul, 8.05.2009). Ambiguitatea controlată și purtătoare de sens global a textelor ionesciene este astfel echivalată cu absurditatea fără sens a unui text perturbat de neglijență și întâmplare. Iar Ministerul presupune, în optimismul său didactic, că elevii noștri de clasa a VIII-a, de pe tot întinsul țării, strașnic instruiți în analiza de text, s-ar descurca fără mari
Triumful talentului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7319_a_8644]
-
de-amorul artei ”, prosport.ro). Foarte adesea, sensul e însă chiar mai larg decât definiția de la care am pornit. De la ideea (pozitivă) de gratuitate și lipsă a interesului material se ajunge ușor la accepția (negativă) de inutilitate, lipsă de sens, absurditate: „Au votat de amorul artei” (caon.ro); „Economie de amorul artei ” (ziare.com), „Pavlov crede că DSP face controale «de amorul artei»” (ziare.com); „cei care habar nu aveau care era «tema» protestului, ci se aflau acolo doar de amorul
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
de o știre din ziar, de o întîmplare neobișnuită sau de un citat exotic. De aceea, criteriul de care au ascultat în alegerea temelor a fost crasa lor anormalitate: o situație neverosimilă, un episod grotesc, sau un amănunt de o absurditate seacă. De pildă: 1) o cofetărie americană a refuzat să scrie pe un tort onomastic numele copilului aniversat, pentru simplul motiv că pe micuțul de trei ani îl chema Adolf Hitler. În mod firesc, părinții s-au plîns de discriminare
Turnul nebunilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5943_a_7268]
-
avem de-a face cu o proză umoristică, ci cu un hohot de irascibilitate în fața inepțiilor vieții. E ca și cum doi intelectuali erudiți și talentați - iar dacă e ceva care sare în ochi e chiar talentul amîndurora - nu mai pot suporta absurditățile istoriei decît rîzînd pînă la disperare. De aceea, rîsul lor e forțat, adică nu e molipsitor. Nu am simțit decît rareori nevoia să zîmbesc, de cîteva ori am mustăcit involuntar, dar cel mai adesea m-am simțit agresat de un
Turnul nebunilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5943_a_7268]
-
ea, dar nu lipsită de semnificație. Nelu răstoarnă apa cu pește cu tot pe caldarâm și camera rămâne o vreme fixată pe agonia peștelui, pe zbaterile sale pe uscat. Agonia turcului plecat în căutarea familiei sale din Germania cu toată absurditatea ei se află în spațiul de rezonanță al acestei întâmplări în care negocierea umană se izbește de implacabilul literei de lege. Numai că umanitatea refuză uneori să intre în cadrul restrictiv al unui imperativ juridic. Nu știm ce-l împiedică pe
Turcul si Fata Morgana by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5975_a_7300]