15,810 matches
-
Onicescu, C. Rădulescu-Motru, Nae Ionescu ș.a. Profesorul Univ. Dr. C-tin I. Bucur a descoperit o metodă modernă de fitness, într-o perioadă când nici nu se vorbea de așa ceva, numită “Sistemul Bucur”, complex de exerciții fizice recunoscut în cercurile academice de specialitate din întreaga lume și experimentat ulterior în Germania, Suedia, Franța, Rusia, Anglia, Elveția și Cehia. Noul sistem modern de educație fizică, chiar de la lansarea lui, a coordonat peste 200 de profesori de educație fizică din România și a
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Odiseea_unei_vieti_profesor_un_ioan_miron_1393424086.html [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
geniului românesc, marele savant și istoric ALEXANDRU DIMITRIE XENOPOL, lăsa posterității o biobibliografie impresionantă: - istoric, filosof, estetician, literat, publicist, sociolog, pedagog, economist, om politic și magistrat; - discipol al lui Titu Maiorescu și profesor al lui Nicolae Iorga; - profesor la Institutul Academic, la Universitatea și Institutul Humpel din Iași; - doctor în drept (la Universitatea din Berlin) și în științe filosofice (la Universitatea din Giessen); - membru titular la “Institut de France” (Academia de științe morale și politice); - membru al Academiei din Berlin; - membru
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
dintre cei care au donat cei mai mulți bani. El a finanțat realizarea picturilor din biserica din sat. Există și o monografie a Sebeșului de Sus, făcută de către Dumitru Stănilă, tatăl doamnei profesor Luciana Stănilă, o fiică a satului cu înalte performanțe academice. Este doctor în științe medicale, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu , din Cluj Napoca. Locuise în copilărie peste drum de casa lui nea Mitică și asemeni lui, este o mare iubitoare a satului natal și o prietenă de
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5496/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-spectacol-bicaz [Corola-blog/BlogPost/100782_a_102074]
-
fapte, situații, repere legislative, cu alte cuvinte, situații concrete, practice și tehnice. Autorul are desigur, și propriile concluzii, numai că principalele materiale ce formează volumul sunt inspirate dintr-o bibliografie atent studiată, lucrarea rezultată fiind creată în cadrul și pentrul mediul academic - universitar, constituind teza de licență, respectiv cea de disertație, având următorul cuprins: - Primul studiu intitulat „Limitele Autonomiei Bisericii față de Stat în România” are trei capitole cuprinzând următoarele teme: - Preliminarii; Despre Stat și Biserică în general; Atitudinea Bisericii față de puterea statală
PARINTELE IONUT CORDUNEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ionut_corduneanu_.html [Corola-blog/BlogPost/367328_a_368657]
-
cât și la idealul social, cultural și uman care să orienteze politicile noilor realități de după Marea Unire, avea nevoie de fundamente teoretice bazate pe analize „la fața locului”, de o instituție în acest sens. Și, grație acestei personalități cu veleități academice omnipotente (specializat în școlile Occidentului în domenii ca filozofie, sociologie, psihologie, etnologie, economie, istorie, antropogeografie), România avea să aibă această Instituție (mai degrabă un concert de instituții, cum ar fi: Asociația pentru Studiul și Reforma Socială (devenită Institutul Social Român
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_cornova_1931_ed_gheorghe_parlea_1332182195.html [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
în companii multinaționale, organizații internaționale și think tank-uri. A fost consultant pentru Banca Mondială și Cancelaria Primului Ministru, pentru Ministerul Finanțelor Publice și alte instituții, colaborând totodată și cu Ministerul Energiei, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Deloitte, OMV Petrom, Societatea Academică din România etc. Are ca domenii principale de expertiză afacerile europene în energie, guvernanța corporativă a companiior de stat, drepturile consumatorilor de energie. A studiat la București, Berlin și New York, deținând un Master în Politici Economice Europene de la Hertie School
Corina Murafa by https://republica.ro/autor/corinamurafa [Corola-blog/BlogPost/337923_a_339252]
-
Sindicatele din învățământul superior își doresc un spor de performanță academică pe care să îl primească aceia care produc rezultate foarte bune în universități, a declarat, joi, Anton Hadăr, președintele Federației Alma Mater, la finalul întâlnirii de la Ministerul Muncii pe tema proiectului de lege privind salarizarea unitară. „Ne-am dori un spor aparte
Anton Hadăr (Alma Mater): Ne-am dori un spor de performanță academică by http://uzp.org.ro/anton-hadar-alma-mater-ne-am-dori-un-spor-de-performanta-academica/ [Corola-blog/BlogPost/92509_a_93801]
-
universități, a declarat, joi, Anton Hadăr, președintele Federației Alma Mater, la finalul întâlnirii de la Ministerul Muncii pe tema proiectului de lege privind salarizarea unitară. „Ne-am dori un spor aparte, cred că suntem singurii care ni-l dorim, un spor de performanță academică, pe care să îl dăm celor care fac cu adevărat performanță, celor care publică lucrări în reviste de importanță internațională, ca să avem în acest fel un mod de a-i stimula pe colegii noștri, pe cei care produc rezultate foarte
Anton Hadăr (Alma Mater): Ne-am dori un spor de performanță academică by http://uzp.org.ro/anton-hadar-alma-mater-ne-am-dori-un-spor-de-performanta-academica/ [Corola-blog/BlogPost/92509_a_93801]
-
Radu Constantinescu, preda la facultate. Predă și astăzi, tot acolo, la Cibernetică, unde este conferențiar. Celălalt, Ioan Iacob, fusese un an asistent universitar la Politehnică. Cu notele pe care le avusese, ar fi putut să înceapă să își construiască carieră academică, însă își dorea, încă de la sfârșitul liceului, să aibă propria afacere. „La momentul respectiv, businessul era definit prin termeni peiorativi precum bișniță. Era mai curând un semi-insucces decât un succes”, își amintește Ioan Iacob. Până să devină antreprenor, a lucrat
GENERAȚIA B. Doi foști olimpici la matematică au fondat un business în IT de 5 milioane de euro by https://republica.ro/generacsia-b-doi-foc-ti-olimpici-la-matematica-au-fondat-un-business-in-it-de-5-milioane-de-euro [Corola-blog/BlogPost/338072_a_339401]
-
Brenciu membru al Uniunii Scriitorilor din România, realizator de programe TV, Alexandru Luca - Directorul Liceului de management „DACIA” din Chișinău, Corneliu Sherban Popa - om de cultură aleasă, membru la „Maison des Arts Rive-Sud” - Canada și subsemnatul, scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu. Atmosfera academică și discursul invitaților mi-a dat prilejul să aduc la cunoștința auditoriului cele mai semnificative probleme ridicate de autor în remarcabila carte „România între scutul antirachetă american și katiușa rusească. Timp și destin”. Dacă omenirea a uitat de nenorocirile celui
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_lansare_de_carte_marin_voican_ghioroiu_1340616641.html [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
Teknik Üniversitesi. Conferință este cea de a patra întâlnire dintr-un proiect de lungă durată cu privire la influență italiană în arhitectură și urbanismul țărilor mediteraneene. Precedentele ediții, inițiate și promovate de Școală de arhitectură a Universității din Florența și alte instituții academice și culturale din Italia, Egipt, Tunisia, Albania și Franța, au avut loc în Alexandria (2007), Tunis (2009) și Tirana (2011) și au explorat contribuțiile și istoriile individuale ale arhitecților și constructorilor italieni. Întâlnirea de la Istanbul se va concentra în direcția
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/istorici-romani-la-istanbul/ [Corola-blog/BlogPost/93641_a_94933]
-
și politica reformei otomane; De la Istanbul către Balcani; Reperele italiene că patrimoniu vizibil; Instituții și investiții; Trasee egeene; Între Imperiu și Republică; Turcia kemalistă și după. Continuând direcția strategică de promovare a activității științifice românești și implicare activă în viață academică a Istanbulului, ICR Istanbul sprijină participarea a doi istorici români la lucrările conferinței. Dr. Raluca Tomi, cercetător la Institutul de istorie Nicolae Iorga va susține o prelegere dedicată prezenței italiene în Principatele române înainte de 1878 din perspective istorice și culturale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/istorici-romani-la-istanbul/ [Corola-blog/BlogPost/93641_a_94933]
-
la „Accademia di Romania in Roma”, unde se ținea o conferință despre latinitatea românilor. Acolo a întâlnit-o pe academiciana Zoe Dumitrescu-Bușulenga care era directoarea acelui lăcaș prestigios de cultură. A cunoscut-o și a fost fascinat nu numai de academica limbă engleză pe care aceasta o vorbea, ci și de cultura ei „gigantă” (acesta a fost cuvântul folosit de interlocutorul meu!). Profesorul Morris ne-a mai spus că la Roma a citit mai multe cărți ale ilustrei doamne și că
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_george_roca_1371505773.html [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
i s-a acordat Ordinul Național pentru Merit (în grad de ofițer) pentru întreaga activitate și contribuția adusă la studierea, conservarea și promovarea României și a patrimoniului cultural-național. A primit recunoștință și lauri și din parte a mai multor foruri academice străine precum: „London Academy of Music and Dramatic Arts” (1993), „Academia Europaea”, Londra (1993) și „Academie Europeene des Science et des Artes” din Paris (1988). În perioada 1973-1979 a fost membră a Comitetului Executiv al Asociației Internaționale de Lingvistică Comparată
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_george_roca_1371505773.html [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
o vreme, în serviciul public: tensiunea dintre fapte și receptarea lor, dintre intenții și rezultate. Sper, totuși, că prin ceea ce sunt și am făcut să nu fi lăsat loc prea multor suspiciuni, deși în viața publică și chiar în viața academică, retorica suspiciunii este predilectă. Cât despre vârstă, ceea ce spuneți era valabil în anul 2005, când am venit în serviciul Președintelui. Vedeți, cu ceva timp înainte, doctoratele se susțineau la o vârstă mai târzie și, trebuie să recunoaștem, erau contribuții majore
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_bogdan_tataru_cazaban_despre_relatia_dintre_politica_si_religie.html [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
și mai mult entuziasm decât la o vârstă venerabilă, pe care poți să o trăiești mai detașat și mai contemplativ. S.G.: Mai concret, ce forțe v-au deschis ușile pentru a intra în Palatul Cotroceni? Forțele politice, cele ale prestigiului academic sau pur și simplu recomandările din partea unor personalități importante, cum ar fi domnul Andrei Pleșu? Bogdan Tătaru-Cazaban: A fost foarte simplu. Am fost invitat să discutăm pe problemele care mi-ar fi putut reveni ca responsabilitate. Am fost plăcut impresionat
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_bogdan_tataru_cazaban_despre_relatia_dintre_politica_si_religie.html [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
în alt loc, din motive și convingeri familiale, am simțit, fără să dezbatem prea mult, că ar fi bine să rămânem și să încercăm să construim ceva aici. Ceea ce ne-am propus era în plan strict cultural și, mai precis, academic: participarea la construirea unei reviste de istorie a religiilor, o revistă de studii medievale, un institut de cercetare, care să semene cu cele din strainatate, o colecție de texte ale autorilor medievali, traduși pentru prima dată în limba română, o
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_bogdan_tataru_cazaban_despre_relatia_dintre_politica_si_religie.html [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
am întrebat: cum să-mi aleg eu drumul? Mi-a fost greu. Eu am făcut muzică, am studiat pian, armonie, am cântat în orchestră simfonică, am mers la Conservator. Peste lumea mea, din comunitatea țărănească, s-a suprapus lumea culturii academice. Sunt copii la noi care de când se nasc sunt pentru ceva. Când m-o făcut pe mine, tata i-o spus mamei: “da-r-ar Dumnezeu să horească copchilu' așe cum horești tu”. Tot îmi spunea că am avut probleme cu buricul
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
văd ca acum, servea masa la cantină, se ștergea politicos la gură și apoi râgâia copios că de rușine mă uitam numai în jos să nu mă bufnească răsul. Să nu râzi, tinere, zicea, că râgâitul n-o fi el academic, dar ajută la digestie. Și cine nu are o digestie bună, nu are o sănătate bună, asta era vorba lui. Apoi punea mâna pe nodul de la cravată și trăgea de el până la o jumătate de metru, purta cravată cu zgârci
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_15.html [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
exemplu meditația.” - Maria Torelli , poetă Invitat special în această expoziție al Georgetei Ștefănescu, în amintirea anilor petrecuți la Liceul de Artă Plastică Nicolae Tonitza, este artistul publicitar de origine română, cetățean american, Ovi Hondru. El este absolvent al cursu rilor academice de pictură și desen realist precum și al cursurilor de pictură digitală, New York University. Artistul a lucrat în publicitate și cinematografie. Din 2005 și până în prezent activează la Warner Brothers Studios US. La vernisaj vor participa Georgeta Ștefănescu și dr. Sabrina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/filosofie-in-plastic/ [Corola-blog/BlogPost/92458_a_93750]
-
problematică a jurnalismului contemporan, intern și extern, reperele profesionale și de utilitate publică ale profesiei, într-o prezentare grafică de excepție. Gala Premiilor UZPR 2015 s-a bucurat de prezența printre invitați a numeroase personalități din presă, cultură și mediul academic, fiind un eveniment de anvergură, pe larg reflectat în mass-media. Carol Roman (revista „Balcanii și Europa”): „În anii 50, când am intrat la «Scînteia tineretului», eram cel mai tânăr ziarist din breaslă. Astăzi sunt denumit «decanul de vârstă» al presei
GALA PREMIILOR UZPR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1458552810.html [Corola-blog/BlogPost/380895_a_382224]
-
1962, „Realitate și limbaj”- Ed. Ed.Academiei 1968, „Homo significans” - Ed. Enciclopedică 1970, „Tensiunea gândirii” - Ed. Cartea Românească 1991, „Înțelesuri iudaice” -Ed. Hasefer 1995, „Homo loquens” Ed. Hasefer 2001, multe altele, circa 20 de volume, sute de articole de nivel academic. Nu a fost membru al Academiei, ca și criticul literar Zigu Ornea , dar a lăsat o moștenire. La aserțiunea lui Blaga- „ În domeniul menifestărilor creatoare nu există vid stilistic”, Wald a răspuns cu „ Energia creatoare a stilului”, un studiu original
HENRI WALD, HOMO LOQUENS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_henri_wald_homo_loquens_boris_mehr_1386858339.html [Corola-blog/BlogPost/363282_a_364611]
-
sau culturală. Nu a alergat după metafore și nici nu a încercat să îndulcească așa numita condiție umană prin descrieri înfrumusețate de jocuri și gesturi plăcute tuturor sau prin aducerea în vocabularul tovarășilor de călătorie a unor cuvinte ori expresii academice. A fost fidelă observației și, grație capacității sale uriașe de memorare, a așternut pe suportul electronic memorabile pagini care atrag cititorul, pagini în care descrie lumea așa cum este cu adevărat. Firesc, a intervenit cu proprii observații și analize, cu propriile
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1399656279.html [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
Secției de Studii Patristice, Istoria Dogmelor și Simbolică (2007). Formația intelectuală și-a completat-o în centre universitare din Franța (Besançon, Paris, Orléans), Anglia (Londra, Birmingham) și Grecia (Atena). Domnul Ion Marian Croitoru are o frumoasă, bogată și rodnică activitate academică, culturală, științifică și publicistică, participând la foarte multe congrese, simpozioane, reuniuni și manifestări științifice, interne și internaționale; totodată a publicat foarte multe lucrări de specialitate atât în țară, cât și în străinătate. A prezentat cititorilor români renumiți teologi și profesori
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1391432725.html [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]