4,127 matches
-
de cultură din județ, dar și din Suceava, precum și viceprimarii municipiului, Viorel Iliuță și Cosmin Andrei, vicepreședintele CJ Botoșani, Gheorghe Sorescu. Prelegeri asupra impozantei lucrări au fost susținute de scriitoarea Lucia Olaru Nenati, directorul teatrului Mihai Eminescu, Traian Apetrei și academicianul, Nicolae Dabija. “Dicționatul pe care-l prefațează Eugen Simion, care spune despre Mihai Cimpoi că are figură unui răzeș din epoca lui Ștefan Cel Mare ... ni-l arată pe Eminescu din copilărie până la maturitate, toate concepțiile, toate demonstrațiile care se
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dictionarul_enciclopedic_miha_rodica_elena_lupu_1360472837.html [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
toate demonstrațiile care se puteau scrie despre el sunt introduse în acest dicționar. E o sinteză, dar de fapt nici nu știu cum aș putea să numesc acest dicționar pentru a-i dovedi valoarea”, a declarat Lucia Olaru Nenati. La rîndul sau, academicianul Nicolae Dabija, invitat la acest eveniment, a lansat ideea organizării la Botoșani a unui congres dedicat lui Eminescu, opinie îmbrățișată de oamenii de cultură prezenți și l-a comparat pe autorul singurului dicționar enciclopedic dedicat unui autor român cu Meșterul
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dictionarul_enciclopedic_miha_rodica_elena_lupu_1360472837.html [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
filatelie, numismatica, artele plastice, în muzică, inclusiv cele 1400 de articole de publicistica și cele 16.000 de pagini care constituie caietele facsimiliate și editate în număr de 38. ,,Sunt de ani buni impresionată și copleșită de operă impunătoare a academicianului Mihai Cimpoi, de ieșirile Domniei sale în spațiul public, întotdeauna memorabile prin greutatea și autoritatea unei voci intelectuale de mare forță, de dăruirea și consacrarea fără rezerve a destinului sau de scriitor și savant cauzei nobile de studiere aprofundată a culturii
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dictionarul_enciclopedic_miha_rodica_elena_lupu_1360472837.html [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
studiere aprofundată a culturii românești și universale, dar mai ales de studiul, promovarea și reabilitarea necondiționată a Operei și Destinului « omului deplin al culturii române » - Mihai Eminescu. Acest apostol al cuvântului și al adevărului, Mihai Cimpoi, este așa cum a afirmat academicianul Nicolae Dabija « o institutie morală, o școală literară, o academie ce face cinste unei literaturi, unei culturi, unui neam ». Prima sinteză cuprinzătoare a eminescologiei mondiale, un dar al Domniei sale la împlinirea vârstei înțelepților atenieni, aduce o contribuție esențială în înțelegerea
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dictionarul_enciclopedic_miha_rodica_elena_lupu_1360472837.html [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
mulți ani, consolidându-și-o în 1948, îi pedepseau pe adversari răsplătindu-și susținătorii cu funcțiile acelora, așa cum pe planul literar către care eram atenți noi, tinerii cu aspirații, poezia lui Arghezi fusese decretată „a putrefacției”, A. Toma era făcut academician și poet național, Duiliu Zamfirescu, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Gib Mihăescu, rafinamentele teatrale ale lui Camil Petrescu dispăreau complet, lăsând ca singur monument abilitatea politică a lui Sadoveanu, avangardiștii ca și misticii și naționaliștii erau declarați indezirabili ca și Bacovia
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
-și și mai mult dictatura ideologică. Pentru că una era să te numești activist care se băga printre muncitori făcând-o pe populistul și obligându-i să strige lozinci sub supraveghere și alta să fii critic de direcție ca marii boieri academicieni de pe vremuri. Așa că și-au luat în serios acest titlu, au început să-și scrie îndrumările ideologice tot cu același limbaj de lemn, dar cu titlurile pompoase ale criticii de direcție, făcând din ele articole de fond și de orientare
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
apariție” în urma cărora, nu rareori, tirajul era retras, confiscat sau chiar dat la topit, iar măsurile reparatorii îi priveau pe cei găsiți vinovați dintre aceste multe aprobări ce însoțeau lucrarea literară până la lectura cititorului. Nume mari de universitari, poate chiar academicieni, șefi de institute de cercetare sau de comisii decizionale, plasați într-un mediu obscur al înălțimilor de funcții ideologice, așa cum fuseseră, Roler, Novikov și Moraru mai înainte, circulau ca o teamă că, dacă te purică acela nu se putea să
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
fapt sigur. Că intelectul său era atras cu precădere de textele profunde, nu e nici o îndoială. Tot atât de învederată este și aspirația spiritului său către zonele absolutului, prezentă în întreaga sa operă.”(ibid. p. 10) Într-o altă parte, Maica Benedicta, academician Bușulenga spune: „Mihai a dobândit primele învățături de la preotul satului care, firește, l-a inițiat în buchiile vechilor scrieri bisericești, familiarizându-l astfel de timpuriu cu acele cărți care cuprindeau toată tradiția ortodoxă. De aici i-a rămas lui Eminescu
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
alta harică, cerească, creștină. Cea creștină are genă religioasă, biblică, un pesimism-optimist sau un pesimism-eminescian, ce urcă întru: <> și „Credința zugrăvește icoanele-n biserici. „Geniu după chipul lui Dumnezeu, mărturisește Nichifor Crainic, gânditor, poet, teolog, deținut politic, mărturisitor, român, creștin-ortodox, academician de aur, admirându-l pe Eminescu, păstrând sub ruine sufletești ardoarea adorării, pe deasupra genunilor sale filosofice planează zborul în lumina divină al Luceafărului.” (Gândirea, anul IX, nr. 1-3/ 2000,p. 72) Mihail Eminescu este pentru noi dacoromânii de pretutindeni, Pâinea
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
literară cea de toate zilele. „Din creația așa zisă <>a poporului român, noi i-am zice cărturărească, pentru că nici poporul nu e lipsit de o cultură, relevă cel mai mare teolog al Ortodoxiei secolului XX, academicianul-teolog Dumitru Stăniloae, numit de academicianul (și nu numai...) Răzvan Teodorescu, socotim ca un element specific ortodox reflectat în ea, viziunea cosmosului transfigurat. Elementul acesta iese puternic în relief cu deosebire în scrisul lui Eminescu și al lui Sadoveanu. Socotim semnificativ faptul că acest element apare
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Articolele Autorului Recenzie: „Uniația în Transilvania în trecut și astăzi” - Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Editura „Episcop Nicolae Popovici”, Oradea, 2006, 78 de pagini. Lucrarea de față, elaborată cu multă competență și acrivie de către renumitul istoric bisericesc - Părintele Profesor și Academician Mircea Păcurariu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, care a apărut cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Dr. Ioan Mihălțan - Episcopul Oradiei, Bihorului și Sălajului, se bucură de o audiență deplin motivată și justificată atât în mediile cercetătorilor și
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
este cât se poate de obiectiv și de echilibrat în judecățile sale, așa cum îi stă bine oricărui istoric, emite opinii întemeiate pe reconstituirea faptelor și oferă explicații în măsură să aducă unele lămuriri necesare lumii și istoriei contemporane. Așadar, cartea Academicianului Mircea Păcurariu este de o imperioasă actualitate care invită la multă luciditate, dișcernământ și dreaptă socoteală. Este o lucrare foarte concisă, cu care ar trebui să se întâlnească atât intelectualii cât și credincioșii în calitate de membrii ai Bisericii pentru a înțelege
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
sau să se îndoiască de sine. Nu avem rigoarea conceptelor, fluența în exprimare și construcția raționamentelor logice ca prioritate. De aceea, valul cel mai rece al declinului gândirii noastre trebuie că se resimte la nivel universitar, unde distinși profesori și academicieni sunt nevoiți să tacă, - de la an la an și din din ce în ce mai filozofic - pe tema jenantei pregătiri a studenților proaspeți de an I, incapabili să articuleze coerent o idee, dar încă suficient de buni să mențină mecanismele de care ne-am
Fă liniște, că deranjezi! by https://republica.ro/fa-linic-te-ca-deranjezi [Corola-blog/BlogPost/338313_a_339642]
-
creaȚie literară „Iasul sub până de scriitor” Organizator: Liceul de Informatică „Grigore Moisil“ Iași. Parteneri: Primăria Iași, Consiliul Elevilor, AsociaȚia PărinȚi Profesori 12.00, Amfiteatrul “George Enescu” a Universității de Arte, Ceremonia de decernare a titlului de „Doctor Honoris Causa” academicianului Dan Hăulică. AcȚiune organizată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de învăTământ muzical superior modern la Iași. Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Univ. de Arte „G. Enescu”, Filarmonica Moldova Iași, Univ. „Al. I. Cuza” Iași 13.00, Liceul de Informatică
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
mă trage deoparte și-mi face vânt de la etajul șapte. Arăt mohorât. Oi fi pe moarte? Întreabă un trecător, alergând mai departe.Cred că a încercat să facă starea lui spastică.Ploaia se oprește. A doua zi ciocănesc la ușa academicianului Pi.Se deschide, după o zi și o oră și ies o hârcă și o minoră. Din expresia feței nu poți deduce nimic. Cum te cheamă? Soare dulce. Păsările ciri- ciripesc,în cameră intrăun bulldog omenesc.Carolică îl cheamă, se
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1408947171.html [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
Academician Florin Constantiniu:” De ce nu-mi voi scoate pașaport biometric ” La un an de la trecerea la Domnul a blândului și atât de modestului Profesor Academician Florin Constantiniu (8 aprilie 1933 - 14 aprilie 2012), prezint un editorial fulminant al marelui istoric, scris
In Memoriam – Florin Constantiniu by http://uzp.org.ro/in-memoriam-florin-constantiniu/ [Corola-blog/BlogPost/94266_a_95558]
-
Academician Florin Constantiniu:” De ce nu-mi voi scoate pașaport biometric ” La un an de la trecerea la Domnul a blândului și atât de modestului Profesor Academician Florin Constantiniu (8 aprilie 1933 - 14 aprilie 2012), prezint un editorial fulminant al marelui istoric, scris la momentul declanșării de către Părintele Justin Pârvu a dezbaterii asupra pașapoartelor biometrice cu cipuri electronice. Între timp problematica s-a lărgit, privind acum și
In Memoriam – Florin Constantiniu by http://uzp.org.ro/in-memoriam-florin-constantiniu/ [Corola-blog/BlogPost/94266_a_95558]
-
regretatul Profesor Florin Constantiniu ne lasa moștenire un îndemn puternic de care trebuie să ținem cont: Voi refuza să primesc acte biometrice! Dumnezeu să-l pomenească în Împărăția drepților,împreună cu mărturisitorii români, de la primii sfinți daco-romani dobrogeni și până azi! Academician Florin Constantiniu: De ce nu-mi voi scoate pașaport biometric? Să vă spun din capul locului: nu din cauza mult discutatului număr 666, care încifreaza numele celei de-a doua Fiare din Apocalipsa (13, 18). Nu în niște cifre de pe pașaport se
In Memoriam – Florin Constantiniu by http://uzp.org.ro/in-memoriam-florin-constantiniu/ [Corola-blog/BlogPost/94266_a_95558]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > IN MEMORIAM - ACADEMICIANUL SILVIU DRAGOMIR - CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni
CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_academicianul_silviu_drago_stelian_gombos_1328708480.html [Corola-blog/BlogPost/346718_a_348047]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > IN MEMORIAM - ACADEMICIANUL SILVIU DRAGOMIR - CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora ... În acest an - 2012, în luna februarie, ziua a 23 - a, se împinesc 50 de ani de la nașterea
CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_academicianul_silviu_drago_stelian_gombos_1328708480.html [Corola-blog/BlogPost/346718_a_348047]
-
luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora ... În acest an - 2012, în luna februarie, ziua a 23 - a, se împinesc 50 de ani de la nașterea în viața cea veșnică a marelui istoric, cercetător, academician și patriot Silviu Dragomir. Pot spune că „am făcut cunoștiință” cu Silviu Dragomir în anii studenției, când am intrat pentru prima dată în contact cu lucrările sale istorice. Îmi amintesc foarte bine că aveam nevoie de bibliografie pentru mai multe
CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_academicianul_silviu_drago_stelian_gombos_1328708480.html [Corola-blog/BlogPost/346718_a_348047]
-
cât am făcut era, în împrejurările date, tot ce puteam face. Iar o acțiune folositoare nu se judecă numai după mărimea rezultatelor sale, ci și după curăția intențiilor cu care a fost întreprinsă” ... Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir - cincizeci de ani de la moartea sa... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 404, Anul II, 08 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_academicianul_silviu_drago_stelian_gombos_1328708480.html [Corola-blog/BlogPost/346718_a_348047]
-
italian Francesco GRISELINI, cel care a informat Curtea Imperiă de la Viena, ca minele din Banat sunt o adevarată bogțăie pentru imperiul habsburgic. Mai aflăm că în anul 1971, Universitatea din Timișoara a editat primul album de mineralogie din România, datorat academician profesor dr. Ion CUREA originar din Caraș-Severin. Cartea domnului Constantin GRUESCU este o lecție de omenie și generozitate, spune domnul Ștefan NACIU în postfața volumului, și lansează un adevărat apel pentru construirea unui adevărat Muzeu de mineralogie estetică, la Ocna
NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Nestemate_ale_banatului_montan.html [Corola-blog/BlogPost/361465_a_362794]
-
zbuciumata din istoria literaturii române.“. Astăzi continuăm cu partea a doua a interviului pe care Constantin Barbu i l-a acordat lui Costin Cretu: - De ce vorbește Eugen Simion despre Eminescu drept „victima recentă a fanteziei negre“ dezlănțuite împotriva lui Maiorescu? - Academicianul Eugen Simion este obraznic și impertinent. Există câțiva eminescologi „țări“, care cunosc Eminescu și în opera și în viață. O chintesența de eminescologi. Cu care anti-eminescologul Simion nu poate polemiza niciodată. Pentru că nu știe carte și chiar dacă ar fi vrut
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu by http://balabanesti.net/2015/05/19/maladiile-lui-eugen-simion-constantin-barbu-sare-in-apararea-lui-eminescu-eugen-simion-inchizitorul-ramolit-see-more-at-httpwww-ziaristionline-ro20150211constan/ [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
rememorări...). Eu am analizat și am adus la lumină [Autopsia lui] Mihail Eminescu (autor Suțu), Creerii lui Eminescu (autor dr. Al. Tălășescu), mărturia nepotului doctorului Suțu, o mărturie din arhiva A.C. Cuza. Cu puterea acestor probe, cer deshumarea lui Eminescu. Academicianul închipuit de azi și uitat de mâine (urmându-l pe necalificatul Manolescu) pune în discuție crimă împotriva lui Eminescu. Neștiind istorie literară, nu știe textul lui Eminescu despre fond și forma (în care îl desființează pe Maiorescu), despre ein aufgegebener
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu by http://balabanesti.net/2015/05/19/maladiile-lui-eugen-simion-constantin-barbu-sare-in-apararea-lui-eminescu-eugen-simion-inchizitorul-ramolit-see-more-at-httpwww-ziaristionline-ro20150211constan/ [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]