33,912 matches
-
din urmă, fiind angajat de Const. Mille în calitate de corespondent al ziarului la Brăila, "Viața Socială" și "Calendarul Muncei". Am ocolit până acum citarea publicației "Tribuna Transporturilor", pentru a apăsa pe tenacitatea cercetării efectuate de Ion Ursulescu. Lipsind publicația din Biblioteca Academiei, Ion Ursulescu se adresează revistelor "Orizont" din Timișoara și "Familia" din Oradea, pentru că paginile lor reproduc în 14 decembrie 1972 și, respectiv, 1 aprilie 1971, textele numărului comemorativ al "Tribunei Transporturilor" din 6 martie 1915. Adică textele despre Ștefan Gheorghiu
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
a efectului prezenței agenților" (Evenimentul zilei = EZ 1079, 1996, 4); exemplul următor aparține unui text clar parodic, așa cum o indică nu numai numărul determinărilor, ci și redundanța lor semantică: "Relansarea accelerării intensificării procesului de iuțire mai rapidă a luptei anticorupție" (Academia Cațavencu 20, 1999, 8). Succesiunea a două genitive e frecventă și normală; apariția a mai mult de trei e însă foarte rară. Secvența de patru substantive în genitiv se poate datora integrării sintactice a unui titlu care conținea deja două
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
avea de niciunele: nici spații de depozitare, nici condiții de lectură. Doar bani, care pe vremea aceea se mai dădeau pentru cultură. BAR tocmai își prelua noul sediu, care e și cel de azi. Perpessicius s-a dus la Prezidiul Academiei cu propuneri concrete. Nimeni nu i-a răspuns. Și atunci venerabilul domn a demisionat. Din ultimul salariu, și-a cumpărat un palton amărît. Cu MLR a avut mai mult noroc. Rugîndu-l pe Arghezi să intervină pentru un sediu (evacuat în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
reorganizarea expunerii de pictură franceză în cadrul proiectului "Marele Luvru", la îndeplinirea căruia a participat și a contribuit atît în calitate de conservator general al Patrimoniului, de șef al departamentului de pictură, cît și de Președinte-Director al marelui muzeu. Pentru această prestigioasă activitate, Academia franceză l-a ales în 1966 printre membrii săi, iar Pierre Rosenberg a considerat această alegere nu atît un omagiu personal, cît o recunoaștere, fie și întîrziată, a istoriei artei ca disciplină științifică de-sine-stătătoare. Printre omagiile care i s-au
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
zi a anului 1993, după ce trecuse dealul mare al celor 90 de ani de viață, Ion Irimescu s-a urcat în tren și a sosit cu Doamna Domniei sale la Iași. Era poftit să primească titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de arte din Iași, al cărei profesor de sculptură fusese între 1940-1950, adică pînă la desființarea instituției ieșene. Cei care-i făcuse înalta onoare (pusă în operă abia în primăvara lui 1994), uitaseră să-l anunțe că ceremonia se amînase
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
și teatrul lui Herodius Atticus erau alte puncte de întruniri culturale. Grădinile din afara Atenei, precum Academos, unde se găseau cei doisprezece măslini sacri și gimnazii amenajate pentru efebi, aduceau la rândul lor "ordinea celestă"; aici a funcționat școala lui Platon, Academia. Lumea plină de zei a fost creată de sculptori și poeți, într-o relație familiară. Multe rituri amintesc Orientul Apropiat, de pildă purificarea și descălțarea pentru intrarea în templu (vestita statuie o reprezintă pe zeița Nike nu reparându-și sandala
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
Florina Nicolae Gregorio Salvador Academia Regală a Spaniei Singurul ziar din Madrid care, duminică 8 septembrie, a dedicat o pagină morții lui , întâmplată sâmbătă, la patru după-amiază, a fost acesta. În celelalte, toate atât cu pagini culturale, cât și cu anunțuri funerare, nu a apărut
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
hotel și să mă duc să petrec câteva ore într-un sat la patruzeci de kilometri de capitala unei regiuni, pentru a realiza câteva convorbiri. Deci, când am sosit la București, în această situație, le-am spus autorităților române de la Academia de Științe și de la Ministerul Culturii că, ori găsesc niște soluții care să-mi permită să fiu găzduit într-un sat, ori mă întorc imediat la Paris și nu voi mai pune piciorul în țara asta. Prietenul meu, Mihai Pop
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
bătut personal nici ministrul învățământului, savant înfăptuitor de reforme școlare, nici abilul diplomat Lipatti, nici translatorul lui Ceaușescu, ulterior revoluției ministru și el al relațiilor noastre externe - sau doar ambasador, iată că nu mai știu! N-au bătut profesorii de la Academia Ștefan Gheorghiu, astăzi rectori/proprietari de universități și de posturi de televiziune. Dacă ne gândim mai bine, n-a bătut nimeni, niciodată pe nimeni: pe inginerul Ursu l-a ucis un codeținut, cum tot astfel, de curând un codeținut l-
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
de scriitorul Alexandru Ivasiuc pot privi cartea Ioanei Boca, cu toate lipsurile ei, drept o bună introducere pentru înțelegerea unora dintre opțiunile lui. Ioana Boca, 1956 - Un an de ruptură. România între internaționalismul proletar și stalinismul antisovietic, București, Editura Fundației Academia Civică, 2001, 440 pag., f.p. Iulia Popovici Roman (foileton) cu găgăuzi și moldoveni Strînse într-un volum, foiletoanele din Academia Cațavencu ale lui Ioan Groșan se dovedesc un incitant și inedit roman. De altfel, Editura Aula a scos și edițiile
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
dintre opțiunile lui. Ioana Boca, 1956 - Un an de ruptură. România între internaționalismul proletar și stalinismul antisovietic, București, Editura Fundației Academia Civică, 2001, 440 pag., f.p. Iulia Popovici Roman (foileton) cu găgăuzi și moldoveni Strînse într-un volum, foiletoanele din Academia Cațavencu ale lui Ioan Groșan se dovedesc un incitant și inedit roman. De altfel, Editura Aula a scos și edițiile definitive ale romanelor s.f. anterioare ale lui Groșan: Odiseea spațială 2084 și Planeta mediocrilor. Din lectura acestei serii, ne dăm
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
doar un filozof, în sensul tradițional, restrictiv, al termenului, ci și un om de litere. Autor al mai multor volume de etică, filozofie și istoria culturii, exegeze și eseuri, laureat al unor importante premii și distincții literare (între care medalia Academiei de Știință și Literatură din Mainz, Premiul "Ernst Robert Curtius" pentru eseistică, Premiul "Friedrich Nietzsche"), membru al Academiei pentru limbă și poezie din Darmstadt și în conducerea PEN-Clubului german - el a rămas cordial, de o sinceritate cuceritoare, lipsit de morgă
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
multor volume de etică, filozofie și istoria culturii, exegeze și eseuri, laureat al unor importante premii și distincții literare (între care medalia Academiei de Știință și Literatură din Mainz, Premiul "Ernst Robert Curtius" pentru eseistică, Premiul "Friedrich Nietzsche"), membru al Academiei pentru limbă și poezie din Darmstadt și în conducerea PEN-Clubului german - el a rămas cordial, de o sinceritate cuceritoare, lipsit de morgă și fasoane. Iată și titlurile volumelor pe care Rüdiger Safranski le-a publicat la edituri prestigioase din Germania
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
Românie europeană, așa cum a fost până la căderea ei sub stăpânire comunistă. De curând, la nou înființatul Canal cultural al Televiziunii naționale, a avut loc o emisiune despre istorie la care au participat academician Dan Berindei, președintele secției de istorie a Academiei, prof. dr. Alexandru Zub, membru corespondent al Academiei, dr. Alexandru Suceveanu, director adjunct al Institutului de Arheologie. Spre finalul emisiunii a venit vorba și despre tratat. Dar, de ce n-au fost invitate și personalitățile care au condamnat public modul în
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
sub stăpânire comunistă. De curând, la nou înființatul Canal cultural al Televiziunii naționale, a avut loc o emisiune despre istorie la care au participat academician Dan Berindei, președintele secției de istorie a Academiei, prof. dr. Alexandru Zub, membru corespondent al Academiei, dr. Alexandru Suceveanu, director adjunct al Institutului de Arheologie. Spre finalul emisiunii a venit vorba și despre tratat. Dar, de ce n-au fost invitate și personalitățile care au condamnat public modul în care coordonatorii au înțeles să lucreze? Abia atunci
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
prof. Al. Zub. O dezbatere serioasă se impune cu o participare largă în care toți istoricii (slavă Domnului există suficienți) să-și poată spune public părerea despre tratat, cu atât mai mult cu cât este vorba de un tratat al Academiei și nu de un manual de istorie alternativ oarecare. Ne amintim câtă cerneală a curs la apariția manualului alternativ de istorie publicat de Editura Sigma, la câtă revărsare de indignare am asistat cu acea ocazie. Nu este cazul să rupem
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
o formă brută a cărții. Cronicarul face aceste precizări de dragul adevărului, fără nici cea mai mică intenție de a minimaliza dificultățile prin care poetul a trecut în anii de după 1947. Chiar împrejurarea, semnalată cu amărăciune de dna Blaga, că Editura Academiei nu i-a tipărit academicianului epurat nici o carte, nici după ce l-a reabilitat, și asta vreme de peste o jumătate de secol, spune multe. În același număr, dna Marta Petreu inventariază titlurile în care istorici literari români au studiat chestiunea atașurilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
care publicase tomuri despre Mihai Eminescu i-a recitit în întregime opera, anume pentru acest prilej. Nimic nu l-ar fi împiedicat să apeleze la texte mai vechi. Nu a făcut-o. A cerut să i se aducă de la Biblioteca Academiei cărți iar ele creșteau în mormane în jurul său. Era foarte bolnav, când citea și scria. Se izolase de lume pentru a-și urmări liniștit gândurile. Se înregistra singur pe bandă de magnetofon pentru a se verifica. Nu de puține ori
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
fi spus Cioran spre oroarea dnei Lavastine care conchide că în viziunea filosofului evreii nu sînt oameni. Doar că în continuarea textului, Cioran scria: "Astfel evreul are privilegiul de a trăi de două ori condiția noastră." Ceea ce semnifică altceva. * În ACADEMIA CAȚAVENCU nr. 20, dl Cornel Ivanciuc investighează și el, din unghiul beneficiarilor evaluării, cazul manualelor alternative. Descoperirile d-sale sînt șocante. Profilul moral al editorilor monopoliști ar trebui să dea de gîndit dnei Andronescu. Afacerile lor cu partidul de guvernămînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
uzul politicos al pronumelui dînsul e departe de a-și pierde vitalitatea și funcționalitatea. De fapt, în română este complicat întregul sistem specific al politeții la persoana a III-a, în care mulțimea formelor paralele permite oscilații, specializări, pierderi. Gramatica Academiei - care are totuși aproape 40 de ani, nu puțini cînd este vorba de acțiunea tendințelor limbii moderne - enumera pur și simplu formele de singular dumneasa (cu genitiv-dativul dumisale), dumnealui și dumneaei și pluralul dumnealor, menționînd și formele refăcute - domnia sa, domnia
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
unui turneu de lansare în Israel, autorul a avut parte de o primire plină de amenințări, încît a scăpat cu greu de a fi protejat de un geam incasabil de felul celui din care fusese construită cușca lui Eichmann. Titluri Academia Cațavencu s-a specializat în titluri amuzante. Cronicarul are în față numărul 17 din 6 mai. Pe prima pagină, sub genericul pascal (Vine Paștele. N-ai un miel, n-ai un cozonac, n-ai un ou roșu), titlul: Trăiască 1
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
de la televizor" (formula-as.ro/ 386) sau chiar cu sensul "disciplină de studiu, specializare": "La telenovelistică o serie cuprinde 20 de studenți" (C 10-16.07.2000). Familia lexicală se poate completa oricând cu alte derivate și compuse ad-hoc: "românii telenovelofili" (Academia Cațavencu 37, 1999, 7). Culegerea din Internet a diverselor formații lexicale confirmă ușurința derivării în anumite limbi romanice (italiana furnizează exemple foarte asemanătoare ca formă și sens: "Ma come siete telenovelisti!"; "meccanismi "telenovelici""; "feuillettonesco e telenovelistico"; "la struttura telenovelistica..." etc.
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
Delia Voicu Ultimul număr din Alternatives Théâtrales editat de Academia Experimentală de teatru și Odéon - Teatrul Europei din Paris, număr realizat de George Banu în colaborare cu Christophe Triau are ca temă învățămîntul de specialitate în acest domeniu. Este un act de cultură, cu totul excepțional, acestă apariție o trecere
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
uite la cărți... dar nu trebuie să ne așteptăm din partea jurnalismului să facă tratate de literatură (rîsul sardonic reapare, însoțit de tactica de a simula o "neînțelegere" a opiniei interlocutorului). R.B.: Firește că nu, dar iată, chiar François Nourrissier de la Academia Franceză, a exprimat în presă acest punct de vedere asupra Noului Roman, iar eu nu am făcut decît să reiau această opinie! A.R.-G.: Întocmai, întocmai! François Nourrissier mi-este un bun prieten dar nu cred că Academia Franceză
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
de la Academia Franceză, a exprimat în presă acest punct de vedere asupra Noului Roman, iar eu nu am făcut decît să reiau această opinie! A.R.-G.: Întocmai, întocmai! François Nourrissier mi-este un bun prieten dar nu cred că Academia Franceză ar avea vreo importanță în istoria literaturii! (rîs puternic, aproape batjocoritor) R.B.: Să revenim la romanul dumneavoastră... A.R.-G. (intervine din nou brusc, agresiv dar vădit incitat): Dați-mi voie să reiau eu unele idei. Acești scriitori ai
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]