257 matches
-
putere, aceea de a crea iluzii. Pentru a-și argumenta profunda-i misoginie în raport cu această fantasmă a materialității, el îi dezvăluie cameleonismul și versatilitatea creînd imaginea-palimpsest a unei lumi materiale mereu îngropate într-o alta și mai amăgitoare, și mai acaparatoare ca putere de absorbție și de narcotizare. Dar tocmai prin această negație succesivă a materialității, prin transmutația în lanț dintr-o substanță în alta, ca într-un adevărat scenariu alchimic, materia se volatilizeză, se stinge încetul cu încetul și, în
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
ce spune, ce venerăm noi, este batjocorit; în schimb, tot ce este impur, este admis." înclinarea lor spre utopie (Cioran). Ce sont des maîtres a exister" (Idem). * Teologia a fost nu de puține ori o formă de dictatură de stat acaparatoare, opresivă. Descoperirile importante ale științei au fost primele victime tragice. Absurditatea (continuă) e că, pentru aceasta, papa, ultimul, și-a cerut iertare. Absurd, deoarece... nu-nvie morții, e în zadar, copile... O dată, un șofer, la drum lung, m-a întrebat
Luther și biserica pe roți - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9994_a_11319]
-
mai avansate civilizații. Lucas (Mads Mikkelsen), educator într-un orășel de provincie se bucură de simpatia tuturor, de la copii la adulți. În spate se află o căsnicie destrămată și un fiu adolescent, Marcus, care-l preferă pe tată unei mame acaparatoare. Ce anume a produs ruptura nu este clar și nici nu va deveni astfel pe parcursul filmului. Oricum, toți par într-un fel sau altul atrași de el, inclusiv Nadja (Alexandra Rapaport), o poloneză imigrantă acceptată de comunitate și desfășurând o
În bătaia puștii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3656_a_4981]
-
Momir s-a născut la Ciacova, unde mama, educatoare, era detașată cu serviciul, la 24 noiembrie 1955. De la vârsta de 10 ani, după divorțul părinților, locuiește în Timișoara. Iată cum își amintește dânsa începutul unei pasiuni, devenită în ultimul timp acaparatoare: „Prin jurul anilor 1965, am fost duși, cu clasa, de doamna învățătoare la câteva filme românești, printre altele și la «Cartierul veseliei». Foarte curând am descoperit o cutie de chibrituri care avea eticheta cu numele acestui film. Am păstrat-o. Cam
Agenda2005-28-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283933_a_285262]
-
cu o sumă de crime nedescoperite și cu un manuscris excelent. Literatură, cîte se comit în numele tău!... Regizorul-scenarist mărturisea că ideea i-a venit atunci cînd s-a trezit cu un copil, deci cu o sumă de obligații agasante și acaparatoare pe cap, și cu starea: " Ce m-a apucat să mă înham la toate astea?" (raționament pe care l-a împins, în scenariu, pînă la ultimele consecințe logice!) În fine, ultimul film francez al competiției - Cod necunoscut - a aparținut unui
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician, Marian Barbu și-a însușit mai mult. Și anume, acea aplecare asupra cuvântului și șlefuire spre a-l aduce la starea de oglindă a gândului. Dar, ca o reacție, sub această se întinde acaparatoare „lecția soresciană” cu răsucirea de fire epice și înnodarea lor în idee. Rămâne scopul, dar mijloacele se schimbă! (Să citam un singur poem, fie el cel care dă titlul, Provizii de soare: „Totuși niște provizii de soare / Autentice că frânghiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician, Marian Barbu și-a însușit mai mult. Și anume, acea aplecare asupra cuvântului și șlefuire spre a-l aduce la starea de oglindă a gândului. Dar, ca o reacție, sub această se întinde acaparatoare „lecția soresciană” cu răsucirea de fire epice și înnodarea lor în idee. Rămâne scopul, dar mijloacele se schimbă! (Să citam un singur poem, fie el cel care dă titlul, Provizii de soare: „Totuși niște provizii de soare / Autentice că frânghiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician, Marian Barbu și-a însușit mai mult. Și anume, acea aplecare asupra cuvântului și șlefuire spre a-l aduce la starea de oglindă a gândului. Dar, ca o reacție, sub această se întinde acaparatoare „lecția soresciană” cu răsucirea de fire epice și înnodarea lor în idee. Rămâne scopul, dar mijloacele se schimbă! (Să citam un singur poem, fie el cel care dă titlul, Provizii de soare: „Totuși niște provizii de soare / Autentice că frânghiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trăiți bine!, în casele a milioane și milioane de români. Spunea un istoric - și bine spunea: Daca România profundă se zbate în dificultăți și deznădejde, clasa politică prosperă. Iată doar câteva cuvinte care definesc cele două decenii de capitalism rapace, acaparator. MDP: Vreau să vă pun o întrebare în legătură cu tânăra generație. Ce trebuie să facă, înainte de toate, tinerii din România? Să plece din țară, cum i-a sfătuit președintele Traian Băsescu, ori să rămână? Ioan Barbu: Avem tineri, mii și mii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
doi versanți inseparabili, scrisul și lectura) nu-mi ocupă și mie cea mai mare parte din timp, că nu se infiltrează, de fapt, pe sub tot ceea ce fac sau că nu-mi dau seama că scrisul nu poate fi altfel decât acaparator. Motiv pentru care mi se pare mai necesar (și mai realist, într-un fel) să fac eforturi în direcția opusă și să cultiv cât mai mult viața în dauna obsesiei - pentru că, inevitabil, odată ce te-ai apucat de el, scrisul devine
Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
conștiințele și chiar de a trimite oamenii să moară pentru ele în războaie. Este firesc acest lucru? Este bine ce se întâmplă? Nu aduc răspunsuri, a spus Lobo Antunes, ci numai pun întrebări. Jonathan Coe (Marea Britanie) a vorbit despre forța acaparatoare a televiziunii în fața căreia devenim pasivi. Ne stăpânește și ne iluzionează, ca de altfel tot ce primim prin mass-media. Despre supremația media și despre "homo tehnologicus" a vorbit și Abdelazis Kacem (Tunis), iar Aodh Ó Canainn (Irlanda) despre limbajul transnațional
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
vertebrată, dar îmi dau acum seama că ești un crustaceu. O să te simți bine alături de protestatari pentru că și ei sînt crustacee. Acum o să mă întrebi ce sînt crustaceele, așa că o să-ți spun. Crustaceul nu este o simplă masă conștientă și acaparatoare, ca lipitoarea sau buretele. Are o formă specială. Dar această formă nu se susține printr-o coloană vertebrală, ci se datorează unei carapace nesimțitoare care conține fiara. Scorpionul, homarul și păduchele aparțin acestei clase. Apoi zîmbi uitîndu-se la whisky-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
soțului, Marin Nastase. În 1984, Elenă Ciolan ajunsese în stare avansată de demență (senilitate); în 1989, i s-a luat semnătură pe un testament (vezi Partea III din acest serial). Înainte însă de moartea bătrânei (mai 1990) și după, familia acaparatoare, Elenă și Marin, plus Adrian Nastase, au "preluat" mobilă de certă valoare, adusă din Franța (covoare persane, tablouri și o bogată colecție de argintărie).
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
există așa numitele banderile. Observi mișcările alea ferme pe vîrfuri și călcîie, zvîcnirile șoldurilor și ale umerilor? Alea sînt banderilele, încearcă să-l lămurească. — Așa o fi, spune Părințelul cu jumătate de gură, fiind convins că nu înțelege nimic. — Roșie, acaparatoare, fină, ademenitoare, așa e capa care nu simbolizează altceva decît dragostea tumultuoasă, adaugă Roja. Cred că de-abia așteptați să săriți și dumneavoastră în ring, să vă faceți numărul, își dă Părințelul cu părerea, n-am dreptate? — Voi muriți de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care gândește. Care simte, Înregistrează halucinant și pendulează fără răgaz, lent sau frenetic, În ritmul neregulat al vieții Înseși. Se Înțelege de ce micul volum de 100 de pagini nu se poate povesti. O epopee, În durata unei clipe. Imediată, urgentă, acaparatoare. Dilatând, concentrând, fără a pierde vreodată contactul cu materia concretă, imprevizibilă. Existența toată, a tuturor, a oricui pare asumată instantaneu, printr-un fel de rapt: act deopotrivă Întâmplător și absolut. Individualizarea extremă Înglobează spontan totalitatea, fragmentul posedă Întregul, specificitatea apăsată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
orice alte sentimente care dispar undeva în vârful picioarelor, înlocuite fiind acum de simțământul pe care niciodată nu se crezuse capabil să-l resimtă altfel decât într-o totală contradicție cu nivelul conștiinței sale. Ura. O ură completă, intensă și acaparatoare, împotriva acelui trăgător invizibil. Rece și calculat, începe să caută cea mai potrivită cale pentru răzbunare, chiar dacă știe că în urma unui astfel de comportament trece în "partea cealaltă", lucru neîngăduit nici chiar pe timp de război când ucizi doar pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
aplecîndu-se peste Dacia ruginită și înconjurînd cu acele lor cafenii blocul de plexiglas în care dormea burta enormă a sintetizatorului, deopotrivă cu cei doi specialiști japonezi, care începuseră să chelească. Zi și noapte, muzica mugea și vuia, vibra și tiuia acaparator. Saxofonistul și Elena lui ocupau vila de metal și sticlă care fusese ridicată pe fundațiile fostului bloc. Înconjurați de puternicul miros de ozon, trăiau liniștiți, începură să-și dea seama că îmbătrînesc când își căsătoriră băiatul. Profesorul era recunoscut ca
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de melodioase ca o secreție otrăvită împotriva oricărei agresiuni. Era de-ajuns să se prefacă a-l lovi ca să mai audă încă o dată muzica fără de care nu mai putea trăi. Cu cât agresiunea era mai puternică, cu-atît muzica devenea mai acaparatoare. Ani în șir, practic până la sfârșitul vieții sale, saxofonistul profită, vicios, de această descoperire. Ca să mărească efectul muzicii, el încercă pe rând să-l asfixieze, să-l pârjolească, să-l opărească, să-l dinamiteze, să-l electrocuteze, să-l iradieze
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
magnatul adevărat și miliardarul de carton e că primul face avere într-un mediu liber concurențial, iar al doilea acoperit de-o mafie ce-a transformat dictatura politică într-una economică. Iar acest al doilea - să-i zic estăn)ic acaparator de capital - n-are nici pedagogia concurenței, nici școala libertății, nici cultul bunăstării tuturor. El mimează toate astea, fiindcă a fost îndoctrinat să mimeze de sistemul a cărui progenitură este. Se știe, dar o repet, comunismul era neîntrecut în a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
din nou lumea, după ritmul care bate în pieptul acesteia? Suntem datori să dăm chip acestui dumnezeu proaspăt, ca să știm mai bine pe ce lume ne aflăm și ce duh se mișcă în ea. Când artificiile civilizației ating un nivel acaparator, organismul, constituția biologică riscă să se sufoce sau să devină aberantă, vicioasă. De exemplu: o preocupare excesivă pentru igienă face ca resorturile vitale să slăbească în eficacitate, prin faptul că nu sunt folosite ca atare; când individul își concentrează toate
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
compun dezordinea, încep să se taseze cu timpul, să devină un fel de depuneri imense de resturi care n-au nici o legătură între ele și care, totuși, la o scară largă, devin peisaj în sine, diversitate absolută; iar dezordinea instalată acaparator, prin însuși acest fapt, produce o legătură, se organizează organic, adică se construiește singură ca organism; și de unde este făcută din lucruri fără legătură, din deșeuri și lucruri aruncate, ea capătă forța unei legături interne foarte vii. Priviți spectacolul unor
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
sistemul electric a realizat perforeurile. Hîrtia pe care vrea să-și înceapă romanul în orele lui de răgaz acasă, spre miezul nopții, îi apare ca un capăt neperforat și o reține, privind-o lung, în neștire. Iar dincolo de toate astea, acaparatoare, anulînd pînă și dorința de-a mai scrie, alungînd-o pe Teona cu brutalitate chiar, se instalează în mintea sa amintirea Lilianei. Și de fiecare dată îl apucă o înverșunare nebună împotriva stivei de cărți, în paginile cărora nu găsește decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
dar apăsat, cu răutate vădită în glas. Mihai înghite în sec, ocolind privirea femeii. O are din nou în fața sa pe acea Doris ostilă, suverană, ironică pînă la cinism, sigură pe fiecare gest al ei delicat, care îi întregește farmecul acaparator. Modul în care știe să se salute cu numeroșii cunoscuți, acea înclinare elegantă a privirii, urmată de un gest către bărbatul de alături, pe care îl aduce în centrul atenției, sugerează că numai astfel prezența ei e întreagă și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
orientate către culturalism și altele către structuralism. Focalizându-se pe problemele legate de cultură, de înțelesuri și semnificații, studiile culturale britanice au deschis și conturat un întreg orizont de înaintare de care societatea contemporană simțea nevoia. În această evoluție trepidantă, acaparatoare, studiile de început, cele desfășurate undeva în Anglia în anii ’50-’70, au fost poate nu uitate, dar parcă topite în lava studiilor culturale care au cuprins practic întregul mapamond. Câteva precizări despre autorii acestei orientări, despre ceea ce dă coerență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți agenți acaparatori au profitat atât de legile formale, cât și de cele ale comunităților devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate, și patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]